Evenimentele Zilei de 26 august în Istorie: 26 august 1071 – Bătălia de la Manzikert – Turcii selgiucizi i-au învins pe bizantini; 26 august 1346 – Bătălia de la Crecy, trupele franceze au fost înfrânte de englezi; 26 august 1789 – La Versailles, Adunarea Națională Constituantă a adoptat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului; 26 august 1812 – Bătalia de la Borodino, lângă Moscova, dintre armata lui Napoleon si cea a Imperiului Rus

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în franceză Déclaration des Droits de l'Homme et du Citoyen) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne -  foto - ro.wikipedia.org

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

26 august este a 238-a zi a calendarului gregorian și a 239-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 26 august

(BOR) Sfinții Mucenici Adrian şi Natalia, soția sa; Sfântul Mucenic Atic

Sfinții mucenici Adrian și soția sa Natalia au trăit în Nicomidia (Asia Mică); ei și-au dat viața pentru credința creștină la începutul secolului al IV-lea. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă este pe 26 august - foto: doxologia.ro

Sfinții mucenici Adrian și soția sa Natalia – foto: doxologia.ro

Sfinții mucenici Adrian și soția sa Natalia au trăit în Nicomidia (Asia Mică); ei și-au dat viața pentru credința creștină la începutul secolului al IV-lea. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă este pe 26 august.

 

(BRU) Ss. Adrian și Natalia, soți, martiri († secolul al III-lea)

(BRC) Sf. Cezar de Arles, episcop

 

Astăzi în istorie pentru 26 august

 

26 august 1071 - Bătălia de la Manzikert - Turcii selgiucizi i-au învins pe bizantini și l-au luat prizonier pe împăratul Romanos al IV-lea.

În această miniatură franceză din secolul al XV-lea care prezintă bătălia de la Manzikert, combatanții sunt înfățișați în armură contemporană celei din Europa de Vest - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Manzikert a fost o luptă dusă între Imperiul Bizantin și Turcii selgiucizi, deasemenea cunoscutǎ ca Bătălia de la Malazgirt a avut loc pe 26 august 1071 lângă Manzikert (orașul modern Malazgirt din provincia Muș, Turcia). Înfrângerea decisivă a armatei bizantine și capturarea împăratului Romanos al IV-lea Diogenes a jucat un rol important în subminarea autorității bizantine în Anatolia și în Armenia.

 

26 august 1346 – Războiul de O Sută de Ani -  Bătălia de la Crecy: Trupele franceze au fost înfrânte de englezi. Cavaleria franceza, mult mai numeroasa este decimata de arcasii englezi dotați cu arcuri lungi. In aceasta batalie englezii au folosit pentru prima data in Occident armele de foc.

Bătălia de la Crécy – Parte a Războiului de 100 de Ani - foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Crécy a avut loc pe 26 august 1346 în apropiere de Crécy, nordul Franței și a fost una dintre cele mai importante bătălii din Războiul de 100 de ani. Combinația de noi arme și tactici a făcut ca mulți istorici să ia în considerare această bătălie ca fiind începutul sfârșitului cavalerismului clasic. Bătălia de la Crécy a fost o bătălie în care armata engleză și galeză, având cca. 9000 – 10.000 oameni (în funcție de sursă), comandată de Eduard al III-lea a învins o armată superioară ca număr, condusă de Filip al VI-lea al Franței care număra cca. 35.000 – 100.000 oameni (în funcție de sursă). Englezii au fost victorioși ca urmare a unor arme și tactici superioare, demonstrând importanța conceptului militar modern al puterii de foc.

26 august 1346: În Bătălia de la Crecy, englezii au ieșit învingători datorită dotării lor cu arcuri lungi englezești – foto: ro.wikipedia.org

 

26 august 1510 - A apărut Octoihul, a doua carte imprimată de ieromonahul şi tipograful Macarie de la Târgovişte. Octoihul (sau Ohtoih, din limba greacă oktoihos sau „opt tonuri”) este o carte bisericească destinată cultului ortodox, care cuprinde cântările fiecărei zile din săptămână pe opt glasuri (tonuri), fiecărei zile consacrându-i-se succesiv câte un glas. Octoihul mare cuprindea toate zilele săptămânii, în timp ce octoihul mic era un extras din cel mare, care cuprindea doar sâmbetele şi duminicile. A doua carte imprimată de Macarie în Ţara Românească a fost Octoihul (Osmoglasnicul),care a ieşit de sub tipar la 26 august 1510,în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr zis Vlăduţ(1510-1512). Octoih, tipărit „din porunca lui Io Vlad Voevod şi stăpânitor întregei Ţeri a Ungro-Vlahiei şi a celor de lângă Dunăre în anul 7018 (1510), ostenindu-se întru acesta ieromonachul Macarie.”

Liturghierul lui Macarie din 1508 – foto: ro.wikipedia.org

Macarie (1507-1512) a fost călugăr de provenienţă sârbă,preot,tipograf şi gravor în Ţara Românească, Veneţia,Muntenegru. Limba de tipărire a cărţilor sale a fost slavona. Învaţă meşteşugul tipografic la Veneţia în tipografia lui Andreas Toressani. După cucerirea Muntenegrului de turci, este posibil ca Macarie să fi fugit în Ţara Româneasca şi sub patronajul domnilor Radu cel Mare şi Mihnea cel Rău să realizeze tipărirea Liturghierului în limba slavonă de redacţie mediobulgară.

Macarie (ieromonah) (sfârșitul sec. al XV-lea – începutul sec. al XVI-lea) a fost un tipograf sârb, care a activat și în Țara Românească - foto: romaniancoins.org

Macarie - foto: romaniancoins.org

Urmează Octoihul tipărit sub domnia lui Vlad cel Tânar şi Evanghelia la comanda lui Neagoe Basarab. Ieromonahul Macarie, cum semneaza epilogurile celor trei cărţi imprimate în Ţara Românească, nu mai este cunoscut după anul 1512. Setul de litere folosit în Muntenegru este altul decât cel folosit pe teritoriul românesc, ceea ce nu exclude identitatea lui Macarie, care putea fi un tipograf ambulant. Tipariturile sale slavo-române poarta stema Ţării Româneşti şi unele elemente specifice decorării manuscriselor autohtone.

 

26 august 1548 - S-a încheiat, la Iaşi, Tratatul de închinare şi credinţă, de comerţ şi de procedură judiciară, între Iliaş, domn al Moldovei, şi principele Ioan Sigismund Zapolya, rege al Ungariei şi Transilvaniei. S-a stabilit comerţul liber al negustorilor transilvăneni, în schimbul plăţii taxelor vamale.

 

26 august 1740 - S-a născut francezul Joseph-Michel Montgolfier care, împreună cu fratele său, Jacques-Etienne, a conceput şi experimentat balonul cu aer cald (aerostatul); (m. 26 iunie 1810).

 

26 august 1743 - S-a născut savantul Antoine Laurent Lavoisier, fizician şi chimist, unul dintre fondatorii chimiei moderne, membru, la 25 de ani, al Academiei de Ştiinţe; a enunţat legea conservării masei (care îi poartă numele) şi legea conservării elementelor). A fost decapitat pe ghilotina in timpul Revolutiei Franceze la data de 8 mai 1794, fiind acuzat de „tradare”.

 

26 august 1789 - Revoluția franceză: La Versailles, Adunarea Națională Constituantă a adoptat Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului, în care se enunțau câteva drepturi elementare individuale și colective ale tuturor oamenilor, pe baza căreia va fi adoptată, în 1848, “Declaraţia Drepturilor Omului”.

Adunarea Constituantă Franceză (9 iulie 1789 – 30 septembrie 1791) a fost un organ al puterii legislative în perioada revoluției din Franța. Constituția adoptată în 1791 a desființat privilegiile feudale, consacrând monarhia constituțională, în timp ce Biserica a fost pusă sub controlul statului. Adunarea Constituantă a fost urmată de Adunarea Legislativă, îndeplinind un rol istoric și transformând în trei ani Franța feudală într-o țară în care capitalismul s-a dezvoltat liber. La cererea poporului, Adunarea Constituantă s-a grăbit să adopte unele măsuri cu caracter social. În noaptea de 4 august („Noaptea minunilor”), nobilimea și clerul au renunțat „benevol” la privilegiile lor, astfel că este elaborat decretul care prevedea lichidarea feudalismului în Franța.

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului (în franceză Déclaration des Droits de l’Homme et du Citoyen) este carta fundamentală prin care la data de 26 august 1789 au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne. Declarația cuprinde un preambul și 17 articole, care combină dispozițiile privind drepturile a trei categorii de persoane: „drepturile oamenilor” (francezi, străini sau inamici) – articolele 1, 2, 3, 4, 7, 9 și 10, „drepturi ale cetățenilor” (cetățeni francezi), care reamintesc și întăresc libertățile civile – articolele 6 și 14 și „drepturi ale societății” (națiunea franceză), care sunt componente constituționale – articolele 13, 15 și 16.

 

26 august 1812 - Are loc marea batalie de la Borodino, langa Moscova, dintre armata lui Napoleon si cea a Imperiului Rus.

Bătălia de la Borodino – Parte a Campaniei din Rusia (1812) – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Borodino (fr: Bataille de la Moskova), a avut loc la 7 septembrie 1812, la 125 km de Moscova, între trupele franceze conduse de Napoleon și trupele rusești conduse de Kutuzov. Bătălia, deși a fost o victorie tactică și strategică franceză incontestabilă, nu a reprezentat triumful complet de care Napoleon avea nevoie pentru a-l convinge pe Țarul Alexandru I să încheie pacea. Ca urmare a bătăliei, trupele franceze au avut drumul deschis spre capitala economică a Rusiei, Moscova, pe care o vor ocupa timp de o lună și jumătate, în așteptarea tratativelor de pace. Acestea din urmă nu se vor materializa și, odată cu venirea iernii, francezii sunt nevoiți să se retragă, cu pierderi uriașe cauzate de crunta iarnă rusească.

 

26 august 1813: Ultima victorie a lui Napoleon. In lupta de pe raul Elba armata lui Napoleon invinge armata coalitiei prusiene, austriece si ruse.

 

26 august 1819: S-a nascut Prinţul Albert de Saxa-Coburg şi Gotha, soţul reginei Victoria; (d. 1861).

 

26 august 1821: Se deschide oficial Universitatea din Buenos Aires, in Argentina.

 

26 august 1826: Are loc ultima execuție publică la Bucuresti in Tara Romaneasca: Ghiță Cuțui și Simion sunt spânzurați la capul Podului Târgului de Afară, pentru că, împreună cu alte persoane, s-au răzvrătit împotriva domniei. A doua zi, trei dintre tovarășii lui Cuțui sunt plimbați „cu pieile goale” prin târg și bătuți, după care vor fi trimiși la ocnă. Pedeapsa cu moartea va fi desființată in Principatele Romane de Regulamentul Organic, în iulie 1831.

 

26 august 1834: Prime încercări de navigaţie aeriană in Moldova . Cu prilejul înscăunării domnitorului Mihail Sturza, în Moldova, gazeta “Albina românească” relata că “s-a slobozit un mare glob aerostaticesc”, iar după ce “s-au ridicat la oarecare înălţime”, din el s-au împrăştiat foi cu versuri festive.

 

26 august 1834: A fost prezentata, la Iasi (pentru celebrarea încoronarii lui Mihai Sturza), prima lucrare dramatica româneasca inspirata din istoria nationala. Piesa “Dragos, întâiul domn suveran al Moldovei” a fost scrisa de Gheorghe Asachi, pe muzica Elenei Asachi.

 

26 august 1850: A murit Regele Ludovic-Filip al Franţei; (n. 1773).

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris - d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans - foto: ro.wikipedia.org

Ludovic-Filip de Orléans – foto: ro.wikipedia.org

Ludovic-Filip de Orléans (n. 6 octombrie 1773, Paris – d. 26 august 1850, Surrey, Anglia) a fost rege al francezilor în perioada Monarhiei din Iulie între 1830 și 1848. Face parte din dinastia Bourbon-Orléans.

 

26 august 1860: S-a infiintat prima agenţie diplomatică a Principatelor Unite, la Paris.

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești au fost un stat român format prin unirea dintre Moldova și Țara Românească în 1859 sub un singur domnitor. Statul acoperea regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova. La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord. Unirea politică din 1859–1866 dintre cele două principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat (unitar), în 1881. Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I - foto: ro.wikipedia.org

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești – foto: ro.wikipedia.org

Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești au fost un stat român format prin unirea dintre Moldova și Țara Românească în 1859 sub un singur domnitor. Statul acoperea regiunile istorice Oltenia, Muntenia, și Moldova. La început, a cuprins și sudul Basarabiei (zona Cahul, Bolgrad și Ismail), dar după 1877 a pierdut acest teritoriu, primind în schimb Dobrogea de Nord. Unirea politică din 1859–1866 dintre cele două principate a fost primul pas politic spre crearea României ca un singur stat (unitar), în 1881. Cei doi domnitori ai Principatelor Unite au fost Alexandru Ioan Cuza și apoi Carol I

 

26 august 1871: Sărbătorirea a 400 de ani de la târnosirea mânăstirii Putna, manifestare organizată din iniţiativa studenţilor români de la Viena, în frunte cu Eminescu şi Slavici; (14/26 august).

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc - foto: ro.wikipedia.org

Mănăstirea Putna - foto: ro.wikipedia.org

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc. Potrivit vechilor cronici moldovenești zidirea mănăstirii, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (al cărui mormânt se află aici), a început în anul 1466 și s-a terminat în 1469. Sfințirea sa a avut loc la 3 septembrie 1469, „fiind de față întreg clerul moldovenesc”. Slujba de sfințire a fost oficiată de mitropolitul Teoctist. Acesta a fost înmormântat în pridvorul mănăstirii în anul 1478. Incinta, turnul de la intrare și fortificațiile au fost terminate în 1481.
Biserica mănăstirii a fost devastată de oștile lui Timuș Hmelnițki. Lucrările de reconstruire au fost începute de voievodul Gheorghe Ștefan (1653-1658) în 1654 și terminate, sub domnia lui Eustatie Dabija (1661-1665), în 1662. Mănăstirea a fost restaurată între anii 1756-1760 prin grija mitropolitului Iacob Putneanul, apoi în 1902, când s-a refăcut acoperișul după planurile arhitectului Karl Romstorfer, și, mai recent, în perioada 1961-1975.

 

26 august 1873: S-a nascut Lee De Forest, inventator american cu peste 300 de invenţii în domeniile telegrafiei făra fir, radiotehnicii. Contribuţia sa esenţială la extinderea, generalizarea radiodifuziunii, i-a facut pe unii contemoprani să-i acorde titlul de „părinte al radioului”; (d. 30.06.1961).

 

26 august 1880: S-a născut Guillaume Apollinaire (Wilhelm Apollinaris de Kostrowitsky), poet şi critic de artă francez (m. 9 noiembrie 1918).

 

26 august 1881: S-a nascut poetul roman Panait Cerna; (d.26.03.1913).

 

26 august 1885: S-a născut scriitorul francez Jules Romains (pseudonim pentru Louis Farigoule): romanul-fluviu “Oameni de ispravă”; (m. 14 august 1972).

 

26 august 1886: Alexandru D. Rădulescu, medic chirurg român, scriitor, membru titular al Academiei Romane, a pus bazele Societatii Romane de Ortopedie; (n.Focşani; d.11.04.1979, Bucureşti).

 

26 august 1886: S-a născut Alexandru D. Rădulescu, medic, membru al Academiei Române, al Academiei de Chirurgie din Paris; de numele său se leagă înfiinţarea la Cluj, în 1921, pentru prima dată în România, a unui spital de ortopedie; în 1931 a pus bazele Societăţii române de ortopedie; (m. 11 aprilie 1979).

 

26 august 1888: S-a născut Constantin Pantazi, general român, fost Ministru al Apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944.

Constantin Pantazi (n. 26 august 1888, Călărași - d. 23 ianuarie 1958, Râmnicu Sărat) general de armată român și ministru al apărării în perioada 23 ianuarie 1942 - 23 august 1944. A fost unul din cei mai fideli adepți ai generalului Ion Antonescu -  foto - ro.wikipedia.org

Constantin Pantazi – foto – ro.wikipedia.org

Constantin Pantazi (n. 26 august 1888, Călărași – d. 23 ianuarie 1958, Râmnicu Sărat) general de armată român și ministru al apărării în perioada 23 ianuarie 1942 – 23 august 1944. A fost unul din cei mai fideli adepți ai generalului Ion Antonescu.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

26 august 1906: S-a nascut Albert Bruce Sabin, microbiolog de origine poloneză, descoperitorul vaccinului antipoliomelitic; (d. 1993).

 

1910: S-a născut, la Skopje, capitala fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, Maica Tereza (nume laic Agnes Gonxha Bojaxhiu), superioară a Congregaţiei romano-catolice ”Surorile carităţii”, cu sediul la Calcutta,deţinătoarea Premiului Nobel pentru Pace pe 1979 (n.Skoplie, Macedonia; d.05.09.1997)

Mother Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany - foto: ro.wikipedia.org

Mother Teresa of Calcutta; 1986 at a public pro-life meeting in Bonn, Germany – foto: ro.wikipedia.org

Maica Tereza, născută Agnesë Gonxhe Bojaxhiu, (n. 26 august 1910, Skopje, Macedonia – d. 5 septembrie 1997, Calcutta, India), călugăriță catolică de origine albaneză care a fondat ordinul Misionarii Carității în Kolkata (Calcutta), India în 1950. Timp de peste 45 de ani, ea a îngrijit săracii, bolnavii, orfanii și muribunzii, conducând și extinderea Misionarilor carității, mai întâi în toată India, apoi și în alte țări. A întemeiat ordinul „Misionarele Carității”. A primit Premiul Nobel pentru Pace în anul 1979. A primit D.D.h.c. (Doctor of Divinity honoris causa) de la Universitatea din Serampore. A fost beatificată de Biserica Catolică în 19 octombrie 2003.

 

26 august 1914: S-a născut scriitorul Julio Cortazar (romane: “Bestiar”, “Învingătorii”, scenarii de film: “Blow up”); (m. 12 februarie 1984).

 

26 august 1920: Secretarul de Stat al SUA Bainbridge Colby a semnat documentele celui de-al nouăsprezecelea amendament al Constituţiei, care dă femeilor drept la vot.

 

26 august 1938: A încetat din viaţă Millosh Gjergi Nikolla Migjeni, poet şi prozator, considerat unul dintre întemeietorii literaturii albaneze moderne; (n. 13 octombrie 1911).

 

26 august 1939: Guvernul şi Marele Stat Major polonez cer României sprijinul pentru tranzitarea prin ţara noastră a materialului de război destinat Poloniei. Cererea este satisfăcută de guvernul român.

 

26 august 1940: S–a născut Ion G. Dumitrache, inginer, profesor universitar, membru fondator şi preşedinte al Societăţii Române de Bioinginerie şi Biotehnologie, membru fondator al Societăţii Române de Automatică şi Informatică Tehnică.

 

26 august 1944: Generalul Charles de Gaulle intra in Parisul eliberat de sub ocupatia nazista.

Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) general și un politician francez - foto - ro.wikipedia.org

Charles de Gaulle (n. 22 noiembrie 1890, d. 9 noiembrie 1970) general și un politician francez – foto – ro.wikipedia.org

 

26 august 1945: A decedat Franz Werfel, scriitor austriac, unul dintre întemeietorii curentului literar numit expresionism. (“Cerul furat”); (n. 1890).

 

26 august 1947: S–a născut Nicolae Dobrin, unul dintre cei mai mari fotbalişti români, maestru emerit al sportului; a cucerit de trei ori, în 1966,1967 şi 1971, titlul de cel mai bun fotbalist al ţării; (m. 26 octombrie 2007).

Nicolae Dobrin (n. 26 august 1947, Pitești - d. 26 octombrie 2007, Pitești), cunoscut și ca Gâscanul sau Prințul din Trivale, fotbalist și antrenor român de fotbal - foto - prosport.ro

Nicolae Dobrin (n. 26 august 1947, Pitești – d. 26 octombrie 2007, Pitești), cunoscut și ca Gâscanul sau Prințul din Trivale, fotbalist și antrenor român de fotbal – foto – prosport.ro

 

 

26 august 1950: S-a nascut Mihai Mălaimare, actor si regizor român, fondator si director Teatrul Masca, om politic, deputat (n. Botosani).

 

26 august 1950: S-a nascut scriitorul italian Cesare Pavese.

 

26 august 1955: Are loc prima transmisie TV color (NBC) a unui meci de tenis din cadrul Cupei Davis.

 

26 august 1955: S-a nascut Emil Hurezeanu, jurnalist, realizator programe TV.I n anul 1983, s-a stabilit în Germania unde a primit azil politic,.A fost director al secţiei române a postului de radio Deutsche Welle din Köln (1995-2002) (volumul de interviuri ‘‘ Cutia neagră” 1997); (n. Sibiu)

 

26 august 1957: S-a nascut cantaretul suedez de origine nigeriana Dr. Alban.

 

26 august 1966: Declanşarea luptei armate a poporului namibian, sub conducerea SWAPO, pentru eliberarea de sub ocupaţia regimului rasist al Africii de Sud.

 

26 august 1972: Se deschide la Munchen in Republica Federala Germania a XX-a editie a Jocurilor Olimpice Moderne (26 august -10 septembrie).

 

26 august 1972: A încetat din viaţă Sir Francis Chichester, câştigătorul primei curse transatlantice. In 1966, în 226 de zile, a realizat prima cursă solitară în jurul lumii,la bordul ambarcaţiunii “Gipsy Moth IV”, în urma acestui succes fiind înnobilat de Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii (n. 17 septembrie 1901).

 

26 august 1974: Portugalia a recunoscut independenţa coloniei sale Guineea-Bissau; recunoaşterea oficială a intrat în vigoare începând cu 10 septembrie 1974.

 

26 august 1974: A decedat Charles Lindbergh, aviator american, primul care a traversat Oceanul Atlantic în zbor; (n. 4.02.1902).

 

26 august 1976: A încetat din viaţă Lotte Lehmann, soprană germană, stabilită, în 1945, în SUA; (n. 27 februarie 1888).

 

26 august 1977: După multe dezbateri, Adunarea Naţională a adoptat Legea 101, sau Carta limbii franceze in Canada. Această lege prevede utilizarea exclusivă a limbii franceze in provincia canadiana Quebec în cadrul Adunării Naţionale şi instanţele de judecată, in afaceri şi publicitate, precum şi instruirea în limba franceză, cu excepţia vorbitorilor nativi de limba engleza.

 

26 august 1978: Sigmund Jahn , primul cosmonaut german, zboara la bordul navei sovietice Soyuz 31.

 

26 august 1978: A încetat din viaţă Charles Boyer, actor de film american de origine franceză; a primit Premiul Oscar special în 1942, pentru promovarea relaţiilor culturale franco-americane: “Lumina de gaz”, “Cum să furi un milion”; (n. 28 august 1897).

 

26 august 1980: S-a nascut Macaulay Culkin, actor american, interpretul principal din filmul ”Singur acasă”.

 

26 august 1989: A încetat din viaţă scriitorul american Irving Stone: “Agonie şi extaz”, “Turnul Nebunilor”, “Paria”; (n. 14 iulie 1903).

 

26 august 1999: Rusia incepe al doilea razboi cecen, ca răspuns la invazia fortelor cecene in Daghestan.

 

26 august 2004: Preşedintele ucrainean, Leonid Kucima, a inaugurat canalul Bâstroe, în pofida criticilor venite din Romania si din Occident. Canalul traversează o rezervaţie protejată din Delta Dunării şi permite Ucrainei să aibă acces navigabil la Marea Neagră. România a înaintat la Curtea Internaţională de la Haga dosarul litigiului privind canalului Bâstroe.

 

26 august 2008: Preşedintele rus Dmitri Medvedev, a anunţat că Rusia recunoaşte unilateral independenţa fostelor regiuni georgiene separatiste,republicile Abhazia şi Osetia de Sud.

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org, youtube.com