Evenimentele Zilei de 10 ianuarie în Istorie

Overall view looking down on the first meeting of the UN Organization’s General Assembly in the Methodist Church’s Central Hall with Clement Attlee speaking from the podium. (January 10, 1946)

foto preluat de pe gettyimages.com
articole preluate de pe cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; www.bunicutavirtuala.com; youtube.com

 

10 ianuarie este a zecea zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 10 ianuarie

(BOR) Sf. Ier. Grigorie, episcopul Nyssei; †) Sf. Cuv. Antipa de la Calapodești; Sf. Ier. Dometian, episcopul Melitinei.

Sfântul Grigorie al Nissei s-a născut la Cezareea (Capadocia), în anul 335, din părinți creștini. Tatăl său, pe nume Vasile, era originar din provincia Pont, iar mama, Emilia, din Cezarea Capadociei.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

(BRU) Sf. Grigore de Nisa, episcop († 394); Sf. Marcian, cuvios († 450); Sf. Domețian, episcop, cuvios († secolul al VI-lea)

(BRC) Sf. Agaton, papă; Sf. Zoe, martiră

 

Astăzi în istorie pentru 10 ianuarie

 

Evenimentele Zilei de 10 ianuarie în Istorie:

- 10 ianuarie 1475 – Bătălia de la Vaslui/Podul Înalt;

- 10 ianuarie 1920 – A fost inaugurată oficial Liga Naţiunilor;

- 10 ianuarie 1946 – Prima Adunare Generală a ONU

 

Anul 49 î.Hr. - Iuliu Cezar traversează Rubiconul, ocupă Roma si il alungă pe Pompeius, declansand razboiul civil.  Primul Triumvirat  format in anul  de Crassus, Pompeius si Cezar, s-a destramat in anul 60 î.Hr., dupa moartea lui Crassus si dupa ce in 52 î.Hr., Senatul Romei  acceptă desemnarea lui Pompei în calitate de  “Consul sine collega” , cu misiunea de a restaura ordinea.

La 7 ianuarie 49 î.Hr., printr-un “senatus consultum ultim”, Cezar este demis din funcții, iar Pompei este însărcinat cu apărarea republicii. Trei zile mai târziu, Cezar a traversat  Rubiconul, raul care reprezenta granița dintre provincia Galia Cisalpina la nord și Italia, la sud, o acțiune interzisa din punct de vedere legal oricărui general al  armatei romane si ocupa Roma dupa ce  Pompeius a fugit  in Grecia declansandu-se astfel razboiul civil.

 

10 ianuarie 236 – A fost ales Papa Fabian ( n. 200 – d.20 ianuarie 250).

Este renumit pentru natura miraculoasă a alegerii sale. Se pune ca un porumbel  a coborât pe capul lui, faptul fiind interpretat ca o  alegere  a Duhului Sfant pentru el, ca urmatorul Papa.

 

10 ianuarie 1072 - Conduși de Robert Guiscard, normanzii din Italia cuceresc orasul Palermo de la musulmani, după un atac combinat pe mare și pe uscat; Robert se autointitulează conte de Sicilia.

Robert Guiscard (n. cca. 1015 – d. 17 iulie 1085), a fost un aventurier normand,care s-a  remarcat în contextul cuceririi de către normanzi a sudului Italiei. S-a născut în familia Hauteville din Normandia și a ajuns duce de Apulia și Calabria în 1057, titlu pe care l-a detinut  până la moarte. Porecla sa, care apare în latina contemporană “Viscardus”, iar în franceza veche “Viscart’, este adeseori redată cu sensurile de “cel Descurcăreț”, “cel Viclean”, “cel Hotărât”, “Vulpea” sau “Nevăstuica”.

 

10 ianuarie 1475 -  A avut loc marea Bătălie de la Podul Înalt, de  langa  Vaslui, in care armata moldoveană și secuiască condusă de domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a ]nvins oastea otomană condusă de Suleiman Paşa.

Bătălia de la Vaslui, menționată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa.

În pofida diferenței mari de forțe, turcii au suferit o înfrângere zdrobitoare, pierzând (după spusele unor cronicari) o mare parte a armatei. A fost considerată cea mai mare înfrângere a islamului în fața unei armate creștine, Ștefan cel Mare fiind numit eroul creștinătății.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

10 ianuarie 1493 -  S-a născut la Sibiu, Nicolaus Olahus, umanist şi istoric de origine română, arhiepiscop de Esztergom şi guvernator al Ungariei; (d.15.01.1568).

Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu – d. 15 ianuarie 1568, Pojon) a fost un umanist, istoriograf și om politic de origine română care a activat în Regatul Ungariei, ocupând demnitatea de arhiepiscop de Esztergom (în latină Strigonium), regent al Ungariei și apoi guvernator al țării. Tatăl său, Ștefan, era originar din Orăștie. Mama sa, Barbara Huszár, era descendentă din familia lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei

În 1562, Nicolaus Olahus a fost creat cardinal al Bisericii Catolice de către papa Pius al IV-lea. De numele lui se leagă Academia Iezuită din Nagyszombat (1554), considerată de unii ca fiind prima universitate din Regatul Ungariei. În calitate de umanist și cărturar, Olahus a întreținut o vastă corespondență cu capetele luminate ale epocii, câștigând simpatia și recunoașterea lui Erasmus din Rotterdam.

Lucrările sale cele mai importante, “Hungaria și Attila”, redactate  se pare în perioada șederii sale în Olanda, oferă prețioase informații cu privire la topografia și istoria Ungariei și în special a Transilvaniei.

 

10 ianuarie 1545 - S-a tipărit, la Târgoviște, “Molitvelnicul” lui Dimitrie Liubavici și se reia activitatea tipografică în Transilvania.

Pe 10 ianuarie 1545, se tipareste, la Targoviste, „Molitvelnicul” lui Dimitrie Liubavici. Dupa numai 38 de ani de la inventarea tiparului de catre germanul Johannes Gensfleisch, cunoscut si sub numele de Gutenberg († 1468), calugarul Macarie tiparea primele carti de cult in Tara Romaneasca. Lui Macarie i-au urmat Dimitrie Liubavici si Filip Moldoveanul.

„Molitfelnicul” cuprinde toate rugaciunile (molitfele) cerute de nevoile vietii spirituale ale crestinului, incepand cu nasterea lui si pana la moarte. Astfel, gasim in aceasta carte: Sfintele Taine (Botezul, Mirungerea, Marturisirea, Impartasania, Maslul, Cununia, Preotia); ierurgiile (Sfestania, Inmormantarea etc.) precum si multiple rugaciuni necesare crestinilor: dezlegari de pacate, de blesteme, de invrajbiri, la inceperea temeliei casei, pentru sfintirea fantanii la inceputul semanatului, pentru epidemii, pentru ploaie, pentru cei care calatoresc, rugaciuni din timpul postului, rugaciuni de dimineata, peste zi si seara, pentru parinti, pentru copii etc.
articol preluat de pe www.crestinortodox.ro

 

10 ianuarie 1661 - Nicolae Milescu a tradus, din grecește, “Carte cu multe întrebări foarte de folos pentru multe trebi ale credinței noastre“.

„Carte cu multe întrebări foarte de folos pentru multe trebi ale credinței” noastre tălmăcită de Nicolae Spăt de pre limba grecească pre limba noastră proastă rumunească, întru trecutul anilor de la Hristos 1661, în luna lui ghen, 10 dni.

Întrebări pentru dumnezeire: Ce iaste Dumnezeu?

Răspuns: Dumnezeu iaste duh fără de trup, nevăzut și necunoscut; și iarăși, Dumnezeu iaste fire necunoscută, ochiu neadormit, gând neîncetat; și iarăși, Dumnezeu iaste pricina, adecă făcătoare a toată lumea văzută și nevăzută.
cititi mai mult pe tiparituriromanesti.wordpress.com

 

10 ianuarie 1717 - Încercarea eșuată a unui detașament austriac de a-l lua prizonier pe domnul Moldovei, Mihai Racoviță.

Mihai Racoviță (cca. 1660 – iulie 1744), boier din țară din sânge Cantacuzinesc, a fost domn în Moldova de trei ori: septembrie 1703–23 februarie 1705; 31 iulie 1707–28 octombrie 1709 și 5 ianuarie 1716–octombrie 1726 și de două ori în Țara Românească: 17 octombrie 1730–24 octombrie 1731 și septembrie 1741–iulie 1744. A fost numit în a doua domnie din cauza războiului austro–turc (1716–1718), turcii fiind convinși că el era dușmanul nemților.

Un detașament austriac, cu susținerea unei părți din nobilimea moldovenească, a întreprins o tentativă de lovitură de stat, cu intenția de a lua în captivitate pe Mihai Racoviță. Domnul a chemat în ajutor tătarii, care l-au ajutat să reziste acestui atac (dar plecând înapoi, au devastat țara) i-a înfrânt, l-a decapitat pe căpitanul Ferentz și i-a ucis pe moldovenii trădători.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1769 - S-a născut Michel Ney, general și mareșal francez (d. 1815)

Michel Ney (n. 10 ianuarie 1769 — d. 7 decembrie 1815), duce de Elchingen, prinț de Moscova, a fost un general, mareșal și pair al Franței, care s-a remarcat în mod deosebit timpul războaielor napoleoniene. Soldat deosebit de curajos, Ney a participat la majoritatea campaniilor napoleoniene, a luptat cu bravură la Bătălia de la Waterloo, sfârșind prin a fi condamnat și executat de represiunea regalistă franceză.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1778 - A decedat marele botanist suedez  Carl Linne (n.23 mai 1707).

Este considerat părintele taxonomiei. In cartea sa „Systema naturae” apare în 1735. În această lucrare Linné clasifică omul  în ordinul primatelor. El îl denumește Homo sapiens și îl așază alături de antropomorfe, fără a gândi la originea lor comună (Linné era fixist). În ordinul primate Linné introduce două specii.

Una dintre specii este omul (denumit, conform nomenclaturii binare, Homo sapiens), iar a doua este reprezentată de antropomorfe, numite Homo silvestris. Oamenii erau  clasificați apoi în patru rase. Fiecare rasă are trăsături diferite și temperamente diferite. Aceste patru rase stabilite de Linné sunt: Homo europeus, Homo americanus, Homo asiaticus și Homo africanus.

 

10 ianuarie 1799 -  S-a născut Petrache Poenaru, revoluționar pașoptist, unul dintre organizatorii învățământului național (d. 1875)

Petrache Poenaru (n. 10 ianuarie 1799, Benești, județul Vâlcea – d. 2 octombrie 1875, București) a fost un pedagog, inventator, inginer și matematician român, membru al Academiei Române. Petrache Poenaru, plecă la rugămințile lui Tudor Vladimirescu să studieze la Viena, iar apoi la Paris, unde studiază filologia și politehnica, devenind absolvent al Școlii Politehnice din Paris.

În timpul studiilor brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris (brevet 3208, din 25 mai 1827), cu titlul Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală (plume portable sans fin, qui s’alimente elle-même avec de l’encre).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

10 ianuarie 1809/1810 - Napoleon Bonaparte a divorțat de prima lui soție Joséphine.

Femeia pe care Napoleon a iubit-o cel mai mult, după propria mărturisire, este prima lui soție, Josefina. Josefina fusese în trecut căsătorită cu Alexandre Beauharnais, dar acesta a murit în timpul Revoluției Franceze. Josefina era acum văduvă. Napoleon s-a îndrăgostit de ea și la scurt timp s-au căsătorit.

La început Josefina era infidelă soțului, printre cei mai cunoscuți amanți ai ei numărându-se și ofițerul Hippolite Charles. Napoleon a început și el sa aibă numeroase aventuri. În timpul campaniei din Polonia a cunoscut-o pe tânăra Maria Walewska, de care s-a îndrăgostit.

Maria i-a dăruit un copil, faimosul Alexandru Walevski de mai târziu. Din cauză că Josefina era sterilă în anul 1809, Napoleon a fost nevoit să se despartă de ea. S-a recăsătorit cu Maria-Luiza, arhiducesă de Austria. Au avut un singur copil, Napoleon Charles Joseph Francois, care a murit fără să domnească vreodată.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1839 -  Gheorghe Asachi publică la Iasi, în tipografia publicatiei Albina Româneasca, lucrarea “Atlas românesc geografic”, format din 8 hărți, primul de acest gen în literatura de specialitate. Cuprinzând opt hărți, lucrarea, realizată în tipografia Albinei Românești din Iași, a fost practic prima publicație de acest gen din literatura de specialitate de pe teritoriul românesc. Harta fizică și politică a Europei, Emisferele pămîntului șisistema soarelui cu a sale planete după cele mai noi hărți, Harta generală a Asiei, Harta generală a Americii, Hartagenerală a Africii, Harta generală a Australiei, Globul pămîntesc, Hărțile Moldovei și ale Țării Românești sunt cele opt hărți care au fost întocmite de Gheorghe Asachi cu ajutorul fiilor săi Dumitru și Alexandru.

 

10 ianuarie 1862 - A decedat inventatorul  american Samuel Colt, constructor al revolverului care îi poartă numele (n.1814).

 

10 ianuarie 1863 -  La Londra s-a dat în folosință linia de cale ferată metropolitană între stațiile Paddington și Farringdon Street, prima linie a metroului londonez.

Istoria metroului londonez începe cu Metropolitan Railway, prima cale ferată subterană pentru transport de pasageri din lume. Metropolitan Railway a început să funcționeze la 10 ianuarie 1863 între stațiile Paddington și Farringdon. Linia s-a extins treptat, ajungând ca în 1880 să transporte peste 40 de milioane de călători anual. Metropolitan Railway a evoluat în ceea ce azi este cunoscută drept Metropolitan line.

Imediat după inaugurarea Metropolitan Railway s-a trecut la construcția altor linii, care azi formează District Line și Hammersmith & City Line. În 1884 s-a încheiat și construcția “cercului” care ocolește zona centrală a Londrei, astăzi Circle Line.

Tunelele acestei linii au fost construite prin săparea de șanțuri la suprafață și acoperirea acestora; ca urmare se află la mică adâncime. Datorită avansului tehnic, în anii 1880 s-a putut trece la săparea tunelelor de adâncime mare, așa numitele “tuburi”. Prima asemenea linie, City & South London railway, s-a deschis în 1890. Astăzi, aceasta este parte din Northern Line. Au mai urmat și alte linii în anii următori.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1863 - S-a născut Gheorghe Kernbach, poet, publicist (d. 1909)

Gheorghe Kernbach (Gheorghe din Moldova, n. 10 ianuarie 1863, Botoșani – d. 20 septembrie 1909) a fost un poet, publicist român. A absolvit Facultatea de Drept a Universității București în 1884 și a studiat Statistica la Roma. A fost magistrat, redactor-șef la Liberalul (Iași) și prefect al județelor Botoșani și Iași.

A debutat literar în Revista nouă a lui B.P. Hasdeu. A fost redactor la ziarul Albina din Botoșani, iar în 1884 a scos, împreună cu alți prieteni, revista Emanciparea. A colaborat la Contemporanul, Lumea ilustrată, Viața românească, etc. A fost căsătorit cu Ana Conta-Kernbach, sora poetului Vasile Conta. Din scrierile sale: Poezii, Expoziția jubiliară, Scântei. A semnat împreună cu G. Ibrăileanu, G. Topîrceanu și C. Stere, cu pseudonimul colectiv P. Nicanor & Co.
cititi mai mult pe luceafarul.net

 

10 ianuarie 1864 - S-a născut Marele Duce Petru Nicolaevici al Rusiei (d. 1931)

Marele Duce Petru Nicolaevici al Rusiei (10 ianuarie 1864 – 17 ianuarie 1931) a fost membru al familiei imperiale ruse. Marele Duce Petru Nicolaevici a fost al doilea fiu al Marelui Duce Nicolai Nicolaevici al Rusiei și a Ducesei Alexandra de Oldenburg. S-a născut la Sankt Petersburg. Confor tradiției urmate de Marii Duci (titlul era aplicat tuturor fiilor și nepoților împăratului Rusiei), Marele Duce Petru a servit în armata rusă ca locotenet general.

La 26 iulie 1889, s-a căsătorit cu Prințesa Milica de Muntenegru (1866 – 1951), fiica regelui Nicolae I de Muntenegru (1841 – 1921). Marele Duce și Ducesa au avut patru copii:

- Prințesa Marina Petrovna (1892 – 1981)

- Prințul Roman Petrovici (1896 – 1978)

- Prințesa Nadejda Petrovna (1898 – 1988)

- Prințesa Sofia Petrovna (3 martie 1898 – 3 martie 1898)

În urma Revoluției ruse din 1917, cuplul a părăsit Rusia pentru sudul Franței. Aici, Marele Duce Petru Nicolaievici a murit la Cap d’Antibes la 17 iunie 1931. Soția sa a murit la Alexandria, Egipt în septembrie 1951.

 

10 ianuarie 1869 - S-a născut Valeriu Braniste, publicist și om politic român, membru de onoare al Academiei Române (d. 1928).

Valeriu Braniște (n. 10 ianuarie 1869, Cincu Mare – d. 1 ianuarie 1928, Lugoj, România) a fost un publicist și om politic român, membru de onoare al Academiei Române. A urmat Facultatea de litere și filozofie la Budapesta și Viena (1887–1891). A fost licențiat în limba și literatura maghiară și limba germană. A susținut doctoratul în Filosofie la Budapesta în 1891, cu o teză despre Andrei Mureșanu, în limba maghiară.

În prealabil, în iunie 1891 a obținut absolutorium (licența) cu teza în limba și literatură maghiară: Traducătorii maghiari ai lui Schiller. În primii ani a fost profesor la Gimnaziul Superior Ortodox Român din Brașov, apoi, redactor la publicații ale vremii: Tribuna din Sibiu, Dreptatea din Timișoara, Drapelul din Lugoj, Patria din Bucovina.

Într-o serie de articole a sfidat codul penal maghiar, pentru a susține cauza națională a românilor. Din aceste motive a fost târât prin numeroase procese de presă, a fost deținut în închisorile de la Seghedin (1893; 1918) și Vaț până în iunie 1896. A plecat în Bucovina, unde a realizat o intensă activitate în interesul luptei românilor pentru drepturi naționale.

A înființat la Cernăuți gazeta Patria, dar tactica sa s-a schimbat: nu a mai apărut în gazetă nici ca director, nici ca editor sau redactor, pentru a nu atrage suspiciunile autorităților. În realitate, el a fost cel care a condus-o, a redactat-o propriu-zis, dar sub pseudonim. A fost membru marcant al Partidului Național Radical Român (1897). Între 1918–1920 a făcut parte din Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cu sediul la Sibiu.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1880 -  În România, gruparea liberală în frunte cu Gheorghe Vernescu (Liberalii sinceri), de orientare politică conservatoare, au părăsit rândurile Partidul Liberal şi au înființat Partidul Liberalilor Sinceri.

Cooptat, ca ministru de Interne, în primul dintre cabinetele conduse de I.C. Brătianu, Gheorghe Vernescu avea să intre, în scurtă vreme, în contradicție cu primul ministru, ieșind din guvern la începutul anului 1877. În anul următor a întemeiat ziarul Binele public, care a reprezentat interesele sale politice, pentru ca, la 10/22 ianuarie 1880 să formeze Partidul Liberalilor Sinceri.

Gruparea liberală în frunte cu Gheorghe Vernescu, de orientare politică moderată, în care se mai aflau V. Boerescu, N. Ionescu (liderul fracționiștilor ieșeni), D. Gianni, a părăsit Partidul Liberal, constituindu-se ca grupare politică de sine stătătoare. Noul partid s-a manifestat ca o formațiune politică de opoziție față de guvernul liberal în general și față de I.C. Brătianu, în special.

Cu timpul, Partidul Liberalilor Sinceri s-a apropiat din ce în ce mai mult de zona conservatoare (grație și relațiilor apropiate dintre Gheorghe Vernescu și Lascăr Catargiu), sfârșind prin a se contopi cu Partidul Conservator. Noua formațiune politică rezultată (în primăvara lui 1884) avea să poarte numele, mai mult decât bizar, de Partidul Liberal Conservator.

 

10 ianuarie 1883 - S-a născut (29 decembrie/10 ianuarie), prozatorul si dramaturgul rus Alxei Tolstoi (d. 23 februarie 1945).

A abordat numeroase genuri, dar  s-a specializat în romane istorice si literatura SF. S-a născut în familia unuia dintre membrii sărăciți ai familiei conților Tolstoi. Tatăl lui, contele Nicolai Aleksandrovici Tolstoi, era un husar pensionat și proprietar de pământuri; mama sa, Aleksandra Leonievna Bostrom (născută Turghenieva, cunoscută și cu numele Aleksandra Tolstoi) era scriitoare de literatură pentru copii.

A părăsit Rusia în 1917, în timpul revoluției bolșevice, și a emigrat în Europa Occidentală. În 1923 a revenit în țară și a acceptat regimul sovietic, devenind unul dintre cei mai populari scriitori și susținător de nădejde al partidului comunist. A scris povestiri în care îl elogia pe Stalin.

Este considerat ca fiind autorul unora dintre primele și cele mai bune povestiri științifico-fantastice în limba rusa. Romanele Aelita (1923) despre o călătorie spre Marte și Hiperboloidul inginerului Garin    (1927) s-au bucurat de popularitate imensă. Mai multe filme făcute în URSS  se bazează pe romane scrise de Alexei Tolstoi.

 

10 ianuarie 1893 - A avut loc căsătoria dintre Principele Ferdinand și Principesa Maria.

Principele moștenitor al tronului Regatului României, Ferdinand de Hohenzollern- Sigmaringen, s-a căsătorit cu Principesa Maria, fiica Ducelui Alfred de Edinburgh-Coburg și a Marii Ducese Maria a Rusiei, la castelul Sigmaringen în Germania (29 decembrie 1892/10 ianuarie 1893). Ferdinand și Maria s-au cunoscut la castelul Wilhemshohe, unde fusese în prizonierat împăratul Napoleon al lll-lea dupa capitularea de la Sedan.

Ferdinand, ca ofițer prusac, participa aici la un banchetul dat de kaiser la încheierea manevrelor militare. Adolescenta Maria, invitată din Anglia, a stat alături de prințul Ferdinand. Logodna celor doi a avut loc la Postdam, organizată cu fast de Kaiserul Wilhem. Au avut loc trei ceremonii: o căsătorie civilă, una protestantă pentru Maria, alta catolică pentru Ferdinand.Mireasa avea 17 ani, mirele 27 de ani. Luna de miere au petrecut-o într-un castel din munții Bavariei, într-un peisaj romantic acoperit de zăpadă.

 

10 ianuarie 1896 - S-a născut Alexandru Busuioceanu, eseist, poet și traducător român (d. 1961)

Alexandru Busuioceanu (n. 1896 – d. 1961, Madrid) a fost un critic de artă, critic literar, diplomat, eseist, istoric, pedagog, poet, scriitor și traducător român, care a trăit în Spania începând cu anul 1942, apoi de-a lungul celui de-al Doilea Război Mondial și până la moartea sa. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1923-1925. Opera lui este vastă și cuprinde domenii ale cunoașterii umane foarte diferite.

Începuturile sale literare sunt în poezie, la care a adăugat treptat eseuri, studii literare, studii critice de literatură și arte plastice, prezentări de programe muzicale pentru concertele filarmonicii, cronici literare și de arte plastice, prezentări de artiști plastici și scriitori români, respectiv, mai târziu, de artiști plastici și scriitori spanioli.

Ca traducător, a tradus în română și spaniolă din mari poeți ai literaturii universale. A dus o activitate neobosită de cercetare și promovare culturală a valorilor românești în Spania. A înființat o Catedră de limbă și literatură română la Universitatea Madrid, al cărui titular a fost până la moarte, a înființat Institutul Român de Cultură din Madrid, a obținut introducerea obligatorie a studierii limbii și literaturii române în șapte universități spaniole și publicarea traducerilor din mari scriitori români, așa cum ar fi Liviu Rebreanu, de pildă.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1898 - S-a născut Serghei Eisenstein, celebru regizor de film din Rusia, autorul filmului “Cuirasatul Potiomkin”, considerat unul din cele mai bune filme din istoria cinematografiei  universale (n.Riga, 10/22 ianuarie).

Serghei Mihailovici Eisenstein (n. 23 ianuarie 1898 — d. 11 februarie 1948) a fost un cineast rus care a revoluționat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului, pe care a concretizat-o în filme, dintre care Crucișătorul Potemkin este cel mai cunoscut.

 

10 ianuarie 1906 -  S-a  născut la Tulcea, marele matematician român, Grigore Moisil, profesor universitar unul dintre promotorii introducerii tehnicii de calcul în tara noastra, membru al Academiei Române.

Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea, România – d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii românești în urma inventării circuitelor electronice tristabile, și datorită contribuțiilor sale în pregătirea profesională a primilor informaticieni din România.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

10 ianuarie 1913 - S-a născut Ion Moldoveanu, poet român (d. 1939)

Ion Moldoveanu (n. 10 ianuarie 1913, Lechința, Bistrița-Năsăud – d. 17 mai 1939, Săvădisla, Cluj) a fost un poet român. A absolvit Școala Normală de învățători din Cluj. A debutat în revista Hyperion cu poeziile Cărăruie, cărăruie și Lacrimi (1925). După absolvire a fost învățător în Așchileu Mare, Vișinelu, Sălcuța și Luna de Sus.

A colaborat frecvent, cu note, recenzii, articole și poeme la Hyperion, Freamătul școalei, Vatra, Eu și Europa, Lanuri, Gând românesc, Symposion, Națiunea română. Ă-au apărut poezii în Antologia învățătorilor în literatură, întocmită de B. Jordan (1938) și în antologia Poeți tineri ardeleni de E. Giurgiuca (1940). A fost autor al unui singur volum de versuri, Sbor peste ape (1939)

 

10 ianuarie 1918 - Delegația sașilor la Consiliului Dirigent din Sibiu. În data de 28 decembrie 1918/10 ianuarie 1919, o delegație săsească a transmis Consiliului Dirigent din Sibiu adeziunea sașilor la actul unirii Transilvaniei cu România

 

 10 ianuarie 1920 – A luat naştere  oficial Liga Natiunilor, odată cu intrarea în vigoare a Convenţiei Ligii Naţiunilor, dupa ratificarea acesteia in 1919 de 42 de state. România este membru fondator.

În 10 ianuarie 1920, lua ființă la Paris Liga Națiunilor, prima organizație cu vocație de universalitate, numărând 44 de state fondatoare, între care și România, care avea drept scop să promoveze dezarmarea și să prevină declanșarea unor noi războaie. Liga avea mai multe structuri, printre care Adunarea Generală, Consiliul și Secretariatul Permanent.

De asemenea, a coordonat mai multe organisme internaționale, printre care Comisia pentru Dezarmare sau Organizația Internațională a Muncii. Societatea a ținut prima întâlnire a consiliului la Paris, pe 16 ianuarie 1920, la șase zile după intrarea în vigoare a Tratatului de la Versailles.

În noiembrie, sediul central al Societății s-a mutat la Geneva, localitate în care s-a desfășurat, la 15 noiembrie 1920, prima Adunare Generală, cu reprezentanți din 41 de state. Liga Naţiunilor încetează să funcţioneze odată cu declanşarea celui de-al doilea război mondial, oficial, hotărîrea de autodizolvare fiind adoptată după intrarea în vigoare a Cartei Naţiunilor Unite, la 18.04.1946.

 

10 ianuarie 1920 - S-a născut Alexandru Cerna-Rădulescu, poet, eseist și traducător român. (d. 1990)

Alexandru Cerna-Rădulescu (n. 10 ianuarie 1920, Stănești, județul Vâlcea – d. 21 august 1990, București) a fost un poet, eseist și traducător român. A făcut studii universitare de drept, litere și filosofie, întrerupte din cauza războiului. A lucrat în presă, începând concomitent în Cuget clar și Azi (1930). A fost secretar de redacție și redactor al paginii culturale a ziarului Ordinea, secretar de redacție la Viața (director Liviu Rebreanu), șef de presă al Teatrului Cărăbuș.

A fost cofondator al revistei Albatros, alături de Sergiu Filerot, Geo Dumitrescu, Virgil Ierunca ș.a. (suspectată de filo-comunism de regimul antonescian și suprimată după 6–7 numere). A fondat și condus revistele România viitoare (desființată de cenzura militară), Arta liberă, Tribuna Transilvaniei, și Tribuna românească. A fost trimis pe front.

După război a fost secretar de redacție al revistelor Biserica Ortodoxă Română și Ortodoxia, colaborator apropiat al patriarhului Justinian Marina, consilier de presă patriarhal. A fost reținut în noiembrie 1949, acuzat că ar fi dușman al regimului comunist și eliberat la intervenția patriarhului. Ulterior a fost secretar general de redacție al revistei România literară, a făcut parte din colegiul redacțional al revistelor culturale Argeș și Oltul din Slatina, a publicat articole, cronici teatrale și poezii.

A debutat literar cu placheta de versuri Încrustări p-un strop de rouă (1934), urmată de Sunt țăran, Spionaj și trădare înumbra crucii, Legături politice și religioase româno-ruse, Arbori din țara promisă, Înainte de proverbe, Ultima invazie, etc. A tradus comediile lui Ariosto și poemele lui Baudelaire.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1929 - A încetat din viață Petru Th. Missir, jurist, critic literar, publicist român. (n. 1856)

Petru Th. Missir (n. 8 octombrie 1856, Roman – d. 10 ianuarie 1929, Bucureşti) a fost un jurist, critic literar, publicist român, descendent al unei cunoscute şi ramificate familii armeneşti, membru de onoare al Academiei Române.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1932 - S-a născut Eugen Agrigoroaiei, prozator și folclorist român (d. 1992)

Eugen Agrigoroaiei (n. 10 ianuarie 1932, Bălți, Basarabia – d. 26 februarie 1992, Iași), a fost un prozator, poet, publicist, folclorist, muzeograf și etnolog român. A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie din Iași (1957), fiind diplomat universitar în limba și literatura română. A fost profesor, bibliograf, muzeograf, lector la Direcția presei din Iași.

A debutat în Iașul nou (1954). A colaborat la Iașul literar, Cronica, Alma Mater, etc. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Iași (1954). Pornind de la etosul popular, a scris basmul în versuri Ultimul Făt Frumos (1969) și Fabule și întâmplări (1972). Principala sa contribuție ca folclorist, a fost volumul Țara uitatelor constelații. Folclorarhaic românesc (1981). A dramatizat basmul Moștenirea fermecată. I-au rămas încă nepublicate studii de literatură populară și etnografie, versuri, traduceri.

 

10 ianuarie 1936 - S-a născut Robert Wilson, fizician american, laureat al Premiului Nobel.

 

10 ianuarie 1937 - S-a născut Maria Ioniță, Poetă, prozatoare română.

Maria Ioniță (n.10 ianuarie 1937, Cojocna, Cluj) este o poetă, prozatoare, autoare de literatură pentru copii, membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. A urmat Facultatea de Filologie-Istorie Cluj. Debutul absolut a avut loc în Făclia. Dintre volumele sale: Flori din Apuseni (folclor poetic din zona Someșului Mic), Podul de piatră s-a dărîmat, Cartea Vâlvelor (culegere de folclor), Legende din Țaramoților, Calea Domniței, Drumul Urieșilor, Zânele din Cetatea Ghiurbercului, Versuri, De unde se adapă curcubeul, Drumul Apei, Spinii de pe Dealul de Lut, Curg norii pe sus, Strada Fericirii, etc.

 

10 ianuarie 1938 - În România, a avut loc unirea grupărilor liberale conduse de Dinu şi Gheorghe Brătianu.

În 1930, nemulțumit de politica PNL, care se opunea întoarcerii în țară a viitorului rege Carol al II-lea, Gheorghe I. Brătianu, care era unul din susținătorii lui Carol, a creat gruparea liberală dizidentă PNL Gheorghe Brătianu (Georgist). A fost exclus din PNL împreună cu o serie de personalități marcante ale culturii și politicii românești interbelice, precum Ștefan Ciobanu, Constantin C. Giurescu, P.P. Panaitescu, Simion Mehedinți, Arthur Văitoianu, Mihai Antonescu, etc. În plină dictatură carlistă, s-a realizat fuziunea celor două grupări ale PNL, ceea ce a însemnat și diminuarea poziției grupării lui Tătărescu și întărirea forțelor care luptau împotriva tendințelor autoritare ale regelui.

 

10 ianuarie 1943 – A avut loc întâlnirea Hitler – Antonescu la Rastenburg. Au avut loc două întâlniri în cadrul aceleiași zile.

 

10 ianuarie 1945 - S-a născut renumitul  cântăreț  britanic Rod Stewart.

Roderick David “Rod” Stewart CBE (n. 10 ianuarie 1945) este un cântăreț și compozitor britanic de origine scoțiană și engleză și unul dintre cei mai buni artiști din toate timpurile, după ce a vândut peste 100 de milioane de discuri în întreaga lume.

Născut și crescut în Londra, Stewart locuiește în California și Epping. Dintre toate albumele, el a avut 62 de hituri. 31 dintre ele, au ajuns în top 10, dintre care șase au fost pe locul unu in Marea Britanie. El a avut 16 single-uri în top zece SUA , iar patru dintre acestea au ajuns pe locul întai in Billboard Hot 100.
cititi mai9 mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.rodstewart.com

 

10 ianuarie 1946 - A avut loc prima Adunare Generală a ONU, la Central Hall Westminster, Londra. Au participat toţi reprezentanţii celor 51 de naţiuni, membre cu drepturi depline ale ONU.

 

10 ianuarie 1949 -  În Japonia a fost stabilită legal ziua de muncă de 8 ore.

 

10 ianuarie 1949 -   CBC a lansat discurile de vinilin de către CBC (45 rpm) și Columbia (33,3 rpm).

 

10 ianuarie 1949 - S-a născut campionul american de box la categoria grea George Foreman. Fost campion mondial, care în anul 1974, a fost detronat de celebrul Muhammad Ali.

A fost distins cu  medalia de aur la box, categoria grea, la Olimpiada de la Mexico City in 1968.

 

10 ianuarie 1951 - A murit  Sinclair Lewis, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1930) (“Main Street”, “Babbitt”, “Arrowsmith”, “Elmer Gantry”, “Kingsblood Royal”) (n.07.02.1885)

Harry Sinclair Lewis (n. 7 februarie , 1885, în Sauk Centre, Minnesota – d. 10 ianuarie, 1951, Roma, Italia) a fost prozator american. A fost primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1930. Opera sa, cronică satirică a vieții provinciale americane, se înscrie, prin precizia și obiectivitatea cvasidocumentară a descrierii mediilor și măiestria portretizării, reductibile la tipul individului mediocru, apăsat de grotescul și banalitatea vieții cotidiene, în descendența realismului dickensian.

Motivația Juriului Nobel “Pentru forța și plasticitatea artei lui descriptive, precum și pentru darul de a crea cu ascuțime și umor personaje reprezentând tipologii noi.”

 

10 ianuarie 1951 – S-a născut Dan Damaschin, poet român.

Dan Damaschin (n. 10 ianuarie 1951) este un poet și eseist român contemporan. Este absolvent al Facultății de Filologie a Universității din Cluj-Napoca (1974). În perioada studiilor a fost redactor al revista Echinox, a fost apoi librar la Centrul de Librării Cluj, apoi redactor la Editura Dacia A debutat în revista Familia (1968); debutul editorial a fost volumul Intermundi (1975), urmat de Reculegeri și alte poeme, Trandafirul și clepsidra, A cincea esență.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1955 - A încetat din viață Elena Alistar Romanescu, medic și om politic român. (n.1873)

Elena Alistar (n. 1 iunie 1873, Vaisal, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus – d. 10 ianuarie 1955, Pucioasa, Dâmbovița, România) a fost un medic, profesoară, politiciană, luptătoare pentru cauza românismului în Basarabia; membră în Sfatul Țării; prima femeie din întreg teritoriul locuit de români, care a ajuns să facă politică la un asemenea nivel.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1956 - Modificări în organizarea administrativ-teritorială – Prin Decretul nr. 12/10 ianuarie 1956 privind modificarea Legii nr. 5/7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, s-au desființat regiunile Arad și Bârlad

 

10 ianuarie 1956 – S-a născut Zoia Alecu, cântăreață română.

Zoia Alecu (uneori scris și Zoe Alecu, n. 10 ianuarie 1956, București) este o cântăreață, cantautoare, compozitoare și textieră română de muzică folk și rock. S-a lansat în anul 1973 ca artistă solo, fiind una dintre primele cantautoare din muzica folk autohtonă. Începând cu 1986 se alătură grupului Sfinx, continuându-și apoi activitatea alături de Sfinx Experience. Din anul 2006 a revenit pe scenă ca artistă solo, lansând până în prezent patru albume de autor.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1960 - S-a născut Ioana Pârvulescu, critic literar român.

Ioana Pârvulescu (n. 10 ianuarie 1960, Orașul Stalin, Republica Populară Română) este o eseistă, publicistă, critic literar român și profesor la Universitatea din București. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, secția română-franceză, în 1983. Din 1993, este redactor la săptămânalul România literară, responsabil cu secțiunea de critică literară.

La Editura Humanitas, a coordonat colecția Cartea de pe noptieră și a realizat antologiile din Cartea-borcan. Din scrierile sale: Lenevind într-un ochi, Alfabetul doamnelor, În intimitatea secolului 19, În țara Miticilor. De șapte ori Caragiale, Cartea întrebărilor, Cum continuă povestea, Inocenții. În 2013 a obținut Premiul Uniunii Europene pentru literatură.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1966 - A avut loc premiera filmului “Duminica la ora 6“, în regia lui Lucian Pintilie, care a câștigat Premiul special al juriului la Festivalul de la Mar del Plata.

Lucian Pintilie (n. 9 noiembrie 1933, Tarutino, județul interbelic Cetatea Albă, Regatul României, azi în Ucraina) regizor de teatru și film român.

 

10 ianuarie 1966 - Semnarea, în Tașkent, a “Declarației privind reglementarea conflictului indo-pakistanez“.

 

10 ianuarie 1968 - S-a născut Irina Andone, poetă și eseistă română. (d. 1998)

Irina Andone (n. 10 ianuarie 1968, Iași – d. 2 octombrie 1998, Iași) a fost o poetă și eseistă română. A absolvit, ca șefă de promoție, Facultatea de Litere a Universității „Al.I. Cuza” în 1990. A continuat studiile în Marea Britanie, la Universitatea Edinburgh. A depus o bogată activitate didactică la Universitatea „Al.I. Cuza”, la Academia de Arte „George Enescu” Iași, a fost cercetător științific la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” Iași.

A debutat în anul 1984, ca poetă, la Cronica. A colaborat cu studii și articole, recenzii și cronici teatrale la Cronica, Dialog, Timpul, România literară ș.a. Editorial, a debutat cu volumul Mângâios (1996), pentru care a primit Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din Iași. A tradus în engleză poeme aparținând lui Mihai Eminescu, Matilda Cugler-Poni. A mai publicat: Farmec dureros. Poetica eminesciană a contrariilor.

 

10 ianuarie 1971 - A murit  Coco Chanel, celebră creatoare franceză de modă; în 1916, a lansat o linie a eleganţei feminine si a fost pe parcursul intregii sale activitati initiatoarea a numeroase inovatii in moda.

Gabrielle Bonheur „Coco” Chanel (n. 19 august 1883 – d. 10 ianuarie 1971) este considerată una dintre cele mai mari creatoare de modă ale secolului al XX-lea, alături de nume precum Paul Poiret, Christian Dior, Christian Lacroix, Guy Laroche, Nina Ricci sau Givenchy. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente femei ale secolului al XX-lea.

 

10 ianuarie 1973 - S-a constituit în România Biroul Național Interpol.

Face parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratului General al Poliției Române. România a fost, în 1923, unul dintre cele 22 de state membre fondatoare ale Comisiei Internaționale de Poliție Criminală. După o perioadă de inactivitate în cadrul organizației, România a revenit în 1973 membru cu drepturi depline, cu ocazia celei de-a 50-a Sesiuni a Adunării Generale, de la Viena, fiind primul stat din regiunea noastră care a revenit în Interpol, după cel de-al II-lea Război Mondial. Printre scopurile OIPC–INTERPOL se numără asigurarea și dezvoltarea asistenței reciproce cât mai largi a tuturor autorităților de poliție criminală, în cadrul legilor existente în diferite țări și în spiritul Declarației Universale a Drepturilor Omului.

 

10 ianuarie 1976 - A încetat din viață Aurel Beleș, inginer constructor român, membru al Academiei Române. (n. 1891)

Aurel A. Beleș (n. 8/20 aprilie 1891, București – d. 10 ianuarie 1976) a fost un inginer constructor român, profesor universitar, membru titular al Academiei Române.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1977 - A încetat din viață Constantin Manolache, entomolog român. (n. 1906)

Constantin Manolache (n. 10 octombrie 1906, Bârlad – d. 10 ianuarie 1977, București) a fost un entomolog român, autor a peste 250 de lucrări și articole în domeniul sistematicii entomologice, biologiei, ecologiei și combaterii insectelor dăunătoare. A fost membru corespondent (din 1955) al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 2 mai 1938.

 

10 ianuarie 1979 - S-a născut Anna Lesko, , cântăreață din România.

Anna Lesko (n. 10 ianuarie 1979 în Chișinău), este o cântăreață, pictoriță, de origine etnică ucraineană din Republica Moldova, stabilită în România. La vârsta de șaptesprezece ani ea a efectuat o vizită în România, unde a hotărât ulterior să se stabilească. A debutat cu piesa Cu tine eu la Festivalul de la Mamaia (2000). În 2002 a apărut primul său material discografic de studio, Flăcări, care conține și primul șlagăr al solistei, Ard în flăcări.

La scurt timp a fost lansat un al doilea album, Inseparabili, recompensat cu un disc de aur pentru vânzările înregistrate. În paralel cu activitatea de muziciană, a făcut o pasiune pentru pictură, fiind consiliată în această artă de personalități notabile, precum Sabin Bălașa și Mircea Novac. De asemenea, concomitent cu proiectele sale artistice, Lesko s-a implicat și în campania umanitară 1001 România sau a fost distribuită într-o serie de spoturi televizate pentru diferite produse.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1980 - A încetat din viață Petru Caraman,  savant, folclorist și filolog; membru post-mortem al Academiei Române (n. 1898)

Petru Caraman (n. 14 decembrie 1898, Vârlezi, Galaţi – d. 10 ianuarie 1980, Iaşi) a fost un savant român, folclorist şi filolog, exclus de la catedră de regimul comunist. În anul 1991 a devenit membru post mortem al Academiei Române.

 

10 ianuarie 1984 - SUA si Vaticanul au restabilit relațiile  diplomatice, intrerupte timp de de 117 ani.

 

10 ianuarie 1989 - A murit popularul actor român Cristea Avram; (n. 1931).

Cristea Avram (n. 28 august 1931, București, România – d. 10 ianuarie 1989, Roma, Italia) a fost un actor român.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1992 - A încetat din viață Tudor George, poet și traducător român. (n. 1926)

Tudor George (n. Tudor Georgescu, 3 februarie 1926, Ulmeni, Ilfov – d. 10 ianuarie 1992,  București) a fost un poet și traducător român, bun jucător de rugby, antrenor la Locomotiva Grivița Roșie.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

10 ianuarie 1993 - A încetat din viață Miltiade Filipescu, geolog şi paleontolog român, membru titular al Academiei Române. (n. 1901)

Miltiade Filipescu (n. 14/27 februarie 1901, Burdusaci, Bacău – d. 10 ianuarie 1993, Bucureşti) a fost un geolog şi paleontolog român, membru titular al Academiei Române. A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România începând cu 21 decembrie 1935. A fost distins cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.

 

10 ianuarie 1994 - Parteneriatul pentru Pace

Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace; PfP) este un program NATO care are menirea să creeze încredere reciprocă între NATO și alte state din Europa și ale fostei Uniuni Sovietice. În prezent 22 de state fac parte din acest parteneriat. A fost pentru prima oară pomenit de către Societatea Bulgară Novae, ulterior propus ca o inițiativă americană la întrunirea miniștrilor apărării NATO în Travemünde, Germania, pe 20–21 octombrie 1993, și lansat oficial la reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern din țările membre ale NATO de la Brussels, din 10–11 ianuarie, printr-o declarație care a lansat Parteneriatul pentru Pace, pe baza semnării unor acorduri individuale. România a fost prima țară care a semnat documentul-cadru, la 26 ianuarie 1994

 

10 ianuarie 1995 - Prin rezoluția nr. 48/126, Adunarea Generala a Națiunilor Unite a proclamat anul 1995 drept Anul internațional al toleranței.

 

10 ianuarie 1997 - Miron Cozma, liderului minerilor din Valea Jiului, a fost arestat. El a fost acuzat de organizarea mineriadei din septembrie 1991 şi trimis în judecată pentru subminarea puterii de stat, infracţiuni la legea siguranţei pe calea ferata şi pentru port ilegal de armă.

În 10 ianuarie 1997 Miron Cozma a fost arestat pentru mineriada din septembrie 1991, fiind acuzat de subminarea puterii de stat, nerespectarea regimului armelor și munițiilor și de săvârșirea de infracțiuni contra siguranței circulației pe căile ferate. Lui Cozma i-a fost imputată coordonarea descinderii unor grupuri masive de mineri la București, în perioada 23–28 septembrie 1991.

 

10 ianuarie 2005 - Coreea de Nord a declarat că posedă arme nucleare.

 

10 ianuarie 2005 - A intrat in vigoare, în Italia, legea ce interzice fumatul în public.

 

10 ianuarie 2007 - A murit Carlo Ponti,  producător cinematografic, soțul faimoasei actrite itamiene Sofia Loren; (n.1912).

Carlo Ponti (n. 11 decembrie 1912, Magenta – d. 10 ianuarie 2007, Geneva) a fost producător de film italian. A fost căsătorit cu actrița Sophia Loren din 1966. (1954: La Strada (Coproducător Dino De Laurentiis); 1956: Război și Pace (Coproducător Dino De Laurentiis); 1960: La Ciociara; 1963: Ieri, oggi e domani; 1964: Matrimonio all’italiana (cu Marcello Mastroianni); 1966: Doctorul Jivago (cu Omar Sharif); 1990: Oscar)

 

10 ianuarie 2016 - A murit David Bowie, cântăreț, compozitor, producător și inginer audio englez (n. 1947)

 

10 ianuarie 2017 - A murit Roman Herzog, jurist și politician german, președinte al Germaniei (n. 1934)

 

10 ianuarie 2019 - La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European, Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor. Discursul în limba română ținut de Donald Tusk a impresionat mai multă lume.

 

10 ianuarie 2020 - A murit Qaboos bin Said Al Said, Sultanul Omanului (1970-2020), (n. 1940)

 

10 ianuarie 2021 - A murit Constantin Rezachevici, istoric român (n. 1943)