Proteste în Retezat

Protestul din zona cascadei Lolaia.
foto - Daniel Guţă – ADEVĂRUL

“Mafiile din munţi şi acoliţii lor să înţeleagă că le-a venit sfârşitul!” – Protest în Parcul Retezat
articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

foto – epochtimes-romania.com

Zeci de activişti de mediu din toată ţara au pornit sâmbătă din Haţeg spre Parcul Naţional Retezat, în cadrul unei acţiuni de protest împotriva defrişărilor abuzive.

Evenimentul, organizat pe Facebook, a avut drept factor declanşator agresiunea împotriva preşedintelui asociaţiei Agent Green şi a mai multor tineri care au fost atacaţi duminica trecută, în timp ce încercau să documenteze pe teren proiectul hidrocentralei de pe Râul Alb, din Geoparcul Dinozaurilor din Ţara Haţegului precum şi tăierile abuzive de păduri din zonă.

Intitulat Mobilizare naţională în Parcul Retezat! Uniţi împotrivă mafiei din munţi, protestul de astăzi şi-a propus să atragă atenţia atât asupra tăierilor de păduri cât şi asupra construcţiei de microhidrocentrale pe Râul Alb din Retezat, unul dintre puţinele râuri pe care omul nu a intervenit.

Potrivit lui Alexandru Alexe, unul din organizatorii evenimentului, deşi factorul declanşator al protestului de sâmbătă este agresiunea împotriva activiştilor de mediu, putem vorbi de o întreagă campanie de reformare din temelii a cadrului legislativ vizând exploatările forestiere şi protecţia mediului în general.

“Vrem alt Cod Silvic! Am susţinut Codul Silvic întors de Iohannis în Parlament doar fiindcă prevedea de limitare la 30% a prelucrării unei specii de lemn de către un operator economic. Nu este însă suficient. Vrem ca politicienii să vadă pădurile drept o resursă strategică, nu să se uite la fiecare copac ca la un mănunchi de bani!”, a declarat Alexe pentru Epoch Times.

“Am fost pe masivul Retezat şi am văzut suprafeţe uriaşe tăiate la ras! Pădurile nu sunt doar o resursă ci sunt Plămânul Verde al ţării. Politicienii sunt iresponsabili, când defrişăm, scobim plămânii verzi ai României pentru bani. Aşa cum am luptat pentru Roşia Montană, vom lupta şi pentru păduri!”, a adăugat Alexe.

Acţiunea din Parcul Naţional va continua cu un protest în centrul oraşului Deva, spre care activiştii se îndreptau la ora redactării acestei ştiri.

Campania nu se va opri aici, ci va continua cu ample proteste pe 5 şi respectiv 7 iunie. Pe 5 iunie, de ziua Mediului, cetăţenii îşi vor apăra pădurile în faţa Ministerului Mediului iar pe 7 iunie, tot în Capitală, este programat un marş pentru păduri, având ca punct de pornire Piaţa Universităţii, a precizat Alexe. Mai mult, acţiunile societăţii civile nu se vor rezuma la proteste ci se vor desfăşura pe mai multe planuri, pe termen lung, până la adoptarea unor legi care să nu mai permită distrugerea pădurilor.

“Mafiile din munţi şi acoliţii lor să înţeleagă că le-a venit sfârşitul!” a adăugat Alexe, precizând că după ce au luptat pentru Roşia Montană şi au fost în Parcul Naţional Retezat, activiştii au acum în vizor zona Caransebeş, unde mafia pădurilor este ceva îngrozitor.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

---

 

Hunedoara: Activiști de mediu cer stoparea tăierilor de păduri din Retezat
articol – AGERPRES/(A, AS — autor: Sorin Blada, editor: Andreea Rotaru)

Câteva zeci de activiști de mediu, din mai multe orașe ale țării, s-au strâns sâmbătă la Hațeg și apoi au plecat spre Parcul Național Retezat în cadrul unei acțiuni de protest prin care au cerut oprirea tăierilor de păduri din zonele protejate.

“Protestăm împotriva defrișărilor abuzive, atât ilegale cât și legale-acoperite cu acte, mai ales în parcurile naționale. Romsilva, care administrează parcurile naționale, le și exploatează. Nu este normal ca exploatatorul de pădure să administreze cele mai importante zone naturale protejate ale României. Avem 14 parcuri naționale, toate sunt la Romsilva și ei scot mare profit din asta”, a declarat Alin Cuilă de la Asociația Altitudine din Timișoara.

În opinia sa, cadrul legislativ ar trebui modificat și pus accentul pe conservarea biodiversității și păstrarea valorilor naturale.

“Ne interesează interzicerea totală a tăierilor din zonele protejate. Protestul nostru are legătură cu natura, cu viața, cu ceea ce lăsăm urmașilor noștri”, a afirmat un bărbat venit la protest din București.

Protestul a dorit să atragă atenția și asupra construcției de microhidrocentrale pe Râul Alb, din Retezat, apreciat ca fiind unul dintre puținele din România pe care omul nu a intervenit direct.

“În Retezat, cel puțin zece afluenți au fost captați în barajul Gura Apei. Au mai rămas puține râuri pe care nu s-a intervenit. Valea Râului Alb este una dintre puținele neatinse”, a explicat un alt activist de mediu.

Activiștii de mediu și-au organizat acțiunea pe o rețea de socializare, iar locul de întâlnire a fost în parcarea unui supermarket din Hațeg, acolo unde au venit militanți din București, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Alba Iulia și Mangalia, după cum a precizat Alex Alexe, unul dintre inițiatorii protestului.

Protestatarii au plecat apoi, cu mașinile, spre Parcul Național Retezat, în zona refugiului montan Cârnic, una dintre porțile de intrare în aria protejată, acolo unde activiștii mediu susțin că în anii trecuți au fost efectuate tăieri masive de copaci.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

---

 

Primele proteste în Retezat, după scandalul de pe Râul Alb: activiştii au căutat locurile defrişate, dar s-au certat pe drum între ei şi cu jurnaliştii

articol – Daniel Guţă – ADEVĂRUL

Zeci de oameni au participat astăzi la o acţiune de protest în Parcul Naţional Retezat şi au cerut oprirea defrişărilor din ariile protejate. Protestul ecologiştilor, organizat la o săptămână după scandalul de pe Râul Alb, în urma cărora un om de afaceri a rămas paralizat de la gât în jos iar doi activişti au fost agresaţi, a avut parte şi de incidente.

Peste 40 de persoane au ajuns în această dimineaţă, în jurul orei 11:00, în parcarea unui hipermarket din Haţeg, aleasă ca loc de întâlnire pentru activiştii de mediu care manifestau pentru oprirea defrişărilor de pădure din zonele protejate.

Printre participanţi s-au numărat mulţi hunedoreni, dar şi oameni veniţi din Bucureşti, Arad, Cluj-Napoca şi din alte localităţi. Au venit simpli iubitori de natură, dar şi reprezentanţi ai unor ONG-uri, însă numărul lor a fost mai mic decât se aşteptau organizatorii. Membrii asociaţiilor neguvernamentale au fost mai vocali, însă dincolo de ţelul comun, de a protesta împotriva defrişărilor şi a ilegalităţilor din zonele naturale protejate, fiecare a avut şi alte obiective în propria agendă.

Protest restrâns

Doi dintre activiştii implicaţi în urmă cu o săptămână în scandalul de pe Râul Alb, Alin Andrioni şi Gabriel Păun, nu au venit la acţiunea programată. Aceasta a fost pornită tocmai din cauza conflictelor în urma cărora un om de afaceri a fost călcat cu maşina de Andrioni şi lăsat paralizat de la gât în jos, pe viaţă cel mai probabil, iar Păun şi un alt ecologist au fost bătuţi crunt.

Timp de aproape o oră şi jumătate, oamenii s-au consultat asupra locului spre care grupul urma să se îndrepte pentru a manifesta pentru salvarea pădurilor. În cele din urmă cei peste 40 de oameni au pornit spre Nucşoara, una din porţile de intrare în Parcul Naţional Retezat, renunţând la planul iniţial de a protesta mai întâi, fie în faţa Ocolului Silvic din Haţeg, fie în faţa Geoparcului ori în locul unde este construită microhidrocentrala de pe Râul Alb, din satul Coroieşti.

S-au certat pe drum

Discuţiile asupra locului ales pentru miting au continuat pe drum şi au dat naştere unor neînţelegeri între membrii ONG-urilor. Plutonul maşinilor însoţite de forţele Jandarmeriei şi Poliţiei s-a oprit pe traseu, între cătunul Nucşoara şi zona turistică Lolaia din Retezat. În valea pustie din apropiere de cascada Lolaia, membrii unor ONG-uri s-au certat între ei, pentru că din locul respectiv nu se vedeau zonele unde au avut loc tăierile de copaci. Activiştii au cerut explicaţii de ce au fost aduşi acolo şi nu într-o zonă unde au loc tăieri de pădure. Apoi unii dintre ei şi-au vărsat nervii asupra jurnaliştilor care îi însoţeau. „De ce nu veniţi cu noi să filmaţi defrişările?”, le-au strigat jurnaliştilor. Zona indicată de militanţi, unii fiind la prima călătorie în Retezat, nu era una în care au avut loc defrişări.

La pas, în căutarea zonelor defrişate

În cele din urmă, spiritele s-au calmat, grupul de protestatari, însoţit de jurnalişti, şi-a continuat drumul, până când, la câţiva kilometri distanţă, acesta s-a înfundat definitiv pentru autoturisme, în apropierea cascadei Lolaia. Activiştii au oprit motoarele, au scos pancartele şi au căzut de acord asupra temei principale a protestului, cea împotriva defrişării pădurilor.

Protest cu scandal la poalele Retezatului

Activistii din Retezat, suparati pe presa

Au adăugat că îşi manifestă solidaritatea cu ecologiştii agresaţi în timpul incidentelor petrecute la sfârşitul săptămânii trecute, pe Râul Alb. După fotografiile şi interviurile de la faţa locului, cea mai mare parte a oamenilor şi-au continuat drumul pe jos, în căutarea zonelor din Parcul Naţional Retezat, unde au loc defrişări. Potrivit unui comunicat recent dat pentru adevarul.ro de Direcţia Silvică Hunedoara, în Retezat este exploatată de la începutul anului o suprafaţă de patru hectare de pădure, cu un volum de 427 de metri cubi. În anii următori, vor fi tăiaţi progresiv circa 3.800 de metri cubi de lemn, de pe o altă suprafaţă de 31 de hectare. Parcul Naţional Retezat are o suprafaţă de circa 40.000 de hectare, iar aproximativ o jumătate din ea era acoperită de păduri, potrivit planului de management eleborat în 2012.

Neînţelegeri între protestatari

Participant la protest

Protestatari in Retezat

articol preluat de pe http://adevarul.ro/