Cutremurul din 4 martie 1977 (România)

Cutremurul din 4 martie 1977 (România)  - foto preluat de pe www.historia.ro

Cutremurul din 4 martie 1977 (România)

foto preluat de pe www.historia.ro
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

 

Cutremurul din 1977 (Cutremurul din ’77) a fost un puternic cutremur care s-a produs la ora 21:22:22, în data de 4 martie 1977, cu efecte devastatoare asupra României. A avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter și o durată de circa 56 de secunde (55 conform altor surse), 1.570 (1.578 conform altor surse) de victime, din care 1.391 (1.424 conform altor surse) numai în București. La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit.

Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii.

Cutremurul din Vrancea din 1977 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cutremurul din Vrancea din 1977 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Replici

Deși cutremurul a fost foarte puternic (unda de șoc simțindu-se aproape în toți Balcanii), replicile sale au avut o magnitudine mică pe scara Richter. Astfel, cea mai puternică replică s-a produs pe data de 5 martie la ora 02:00, la adâncimea de 109 km. Această replică a avut magnitudinea 4,9 grade pe scara Richter, fiind urmată de alte replici cu magnitudini între 4,3 respectiv 4,5 grade pe scara Richter.

 

Efecte

Cutremurul s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg. În nord-estul Munteniei, sudul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături și fenomene de lichefiere a solului. Pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

 

Reacția oficială

În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților. După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei, președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.

La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial, starea de necesitate pe întreg teritoriul României.

În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul considerat limită de supraviețuire.

Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi pentru a salva cât mai multe vieți.

 

Reacțiile cetățenilor loviți de cutremur

Mulți cetățeni au intrat în panică, majoritatea ieșind în stradă. Iată mărturia soldatului Mircea Nemigean din București:

Eram santinelă pe acoperișul unui important obiectiv militar; adică, deasupra etajului șapte. Noaptea era destul de luminoasă și de văzut, puteam vedea până departe. Numai că odată parcă n-am mai simțit acoperișul sub picioare. M-am apucat însă bine de ceva și cu ochii numai primprejur, să văd ce se întâmplă. Dar nu-mi puteam crede ochilor. Cât vedeam cu ochii, toate blocurile se clătinau. Și toate clădirile se înclinau de-o parte și de cealaltă ca și copacii pe furtună. Prima undă a fost pe verticală. Câteva fracțiuni de secundă a părut să înceteze, dar apoi a reînceput pe orizontală. Cerul a crăpat brusc, de parcă stătea să se frângă în două. Am auzit detunături îndepărtate, apoi un zgomot înfundat, care parcă venea de peste tot; se auzea tot mai tare. Apoi a venit un vânt puternic, de era să mă azvârle jos. S-a dus, dar apoi s-a și întors înapoi, de data asta cu miros greu de ars. Și p-ormă s-au stins toate luminile… pe cer era un uriaș arc de foc, ca și cum s-a produs un scurtcircuit în tot orașul… Și atunci am zis: «Gata, cred că-i gata orașul!».”

Deși reacția autorităților a fost slabă în primele ore, foarte mulți oameni au ajutat din proprie inițiativă la îndepărtarea dărâmăturilor și la salvarea victimelor. Ulterior apelului prezidențial s-a trecut la sporirea producției de alimente primare, pentru a asigura necesarul populației, la restabilirea rețelelor utilitare (apă, gaz, telefoane, curent). Mulți au lucrat ore în șir fără să se odihnească, acoperind mai multe schimburi. Au fost trimise ajutoare din toată țara către zonele afectate.

 

Monumente de arhitectură dispărute după cutremur

Cutremurul a afectat și monumente de arhitectură. Regimul a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri care, dintr-un motiv sau altul, erau „incomode” pentru el. Astfel, Biserica Enei aflată în stânga blocului „Dunărea”, în dreptul Institutului de Arhitectură Ion Mincu și vis-à-vis de hotelul Intercontinental și Teatrul National, a fost pur și simplu demolată pentru că prezența ei „deranja”. În cadrul lucrărilor de demolare ale blocului „Dunărea”, turla bisericii a fost lovită cu utilajul de demolare. Din acest moment a început o cursă în care, pe de o parte oamenii de cultură (arhitecți, artiști plastici, etc.) încercau să oprească lucrările de demolare, iar pe de altă parte armata (direct implicată în acțiunea de înlăturare a urmelor cutremurului) se străduia să facă să dispară cât mai repede acest monument și lăcaș de cult. Din nefericire, monumentul nu a fost salvat, odată cu el dispărînd și picturile murale făcute de către Gheorghe Tattarescu, ca și cele anterioare acestuia, fresce de o mare valoare artistică.

Biserica Enei - 1977, fotografie făcută din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Biserica Enei – 1977, fotografie făcută din Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

De asemenea, fostul sediu al Uniunii Artiștilor Plastici (Casa arhitect Grigore Cerchez) aflat pe strada Sevastopol a căzut victimă aceleiași acțiuni.

Odată pornită, acțiunea de înlăturare a cât mai multor monumente de arhitectură și lăcașe de cult s-a extins și asupra colecțiilor și colecționarilor de artă. Sub pretextul „punerii la adăpost” a operelor de artă, colecțiile particulare și casele memoriale au fost deposedate de lucrările de artă aflate în patrimoniul lor, apărând ideea care s-a finalizat mai târziu a Muzeului Colecțiilor. Este cazul casei memoriale Muzeul Gheorghe Tattarescu din care au fost luate lucrările de artă și depozitate „în siguranță”. După multe presiuni făcute de Georgeta Wertheimer, nepoata pictorului, lucrările s-au reîntors în casa memorială.

 

Victime

Printre victimele cutremurului s-au numărat și câteva personalități marcante:

- A. E. Baconski

Anatol E. Baconsky (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, București) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător roman de orientare modernista. Tatal diplomatului, scriitorului si politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky - foto preluat de pe: ro.wikipedia.org

Anatol E. Baconsky (n. 16 iunie 1925, Cofa, județul Hotin — d. 4 martie 1977, București) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător roman de orientare modernista. Tatal diplomatului, scriitorului si politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele A. E. Baconsky – foto preluat de pe: ro.wikipedia.org

- Doina Badea

Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940, Craiova - d. 4 martie 1977, București), a fost o cântăreață de muzică ușoară. A absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole. A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară. A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus puternic - foto preluat de pe cinemagia.ro

Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940, Craiova – d. 4 martie 1977, București), a fost o cântăreață de muzică ușoară - foto preluat de pe cinemagia.ro

- Alexandru Bocăneț

Alexandru Bocăneț (n. 15 februarie 1944, București - d. 4 martie 1977, București) a fost un regizor român. A urmat cursurile IATC (absolvent promoția 1968). Mort la Cutremurul din 4 martie 1977, alături de Toma Caragiu - foto preluat de pe dinarhivatvr.files.wordpress.com

Alexandru Bocăneț (n. 15 februarie 1944, București – d. 4 martie 1977, București) a fost un regizor român. A urmat cursurile IATC (absolvent promoția 1968). Mort la Cutremurul din 4 martie 1977, alături de Toma Caragiu – foto preluat de pe dinarhivatvr.files.wordpress.com

- Savin Bratu

Savin Bratu (n. Raul Baraș, 15 mai 1925, Roman - d. 4 martie 1977, București) a fost un editor, critic și istoric literar român de origine evreiască. Absolvent al Facultății de Litere a Universității din București (1950), Savin Bratu a fost, cel puțin la începutul carierei sale literare, unul din reprezentanții curentului proletcultist. În ultimul deceniu de viață, în condițiile relativei liberalizări a controlului ideologic oficial, Savin Bratu a abandonat viziunea dogmatică din perioada anterioară și s-a ocupat, cu competență și relevanță, de probleme de teorie literară (a contribuit, între altele, la difuzarea, prin comentare avizată, a contribuțiilor unor importanți reprezentanți ai lingvisticii structurale, ai teoriei literare și ai criticii moderne: Ferdinand de Saussure, Louis Hjelmslev, membrii Școlii formaliste ruse, ai Cercului de la Praga, reprezentanții Noii critici ș.a.). A murit în cutremurul din 4 martie 1977, prin prăbușirea blocului (Casata) în care locuia - foto preluat de pe melidonium.ro

Savin Bratu (n. Raul Baraș, 15 mai 1925, Roman – d. 4 martie 1977, București) a fost un editor, critic și istoric literar român de origine evreiască – foto preluat de pe melidonium.ro

- Toma Caragiu

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko - Grecia - d. 4 martie 1977, București) actor român cu activitate bogată în teatru, TV și film - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Toma Caragiu (n. 21 august 1925, Argos Orestiko – Grecia – d. 4 martie 1977, București) actor român cu activitate bogată în teatru, TV și film – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Daniela Caurea

Daniela Ecaterina Caurea (n. 7 iulie 1951, Târgu Ocna — d. 4 martie 1977, București) a fost o poetă română - foto preluat de pe poezie.ro

Daniela Ecaterina Caurea (n. 7 iulie 1951, Târgu Ocna — d. 4 martie 1977, București) a fost o poetă română – foto preluat de pe poezie.ro

- Florin Ciorăscu, fizician român (n. 1914)

- Tudor Dumitrescu

Tudor Dumitrescu (n. 6 decembrie 1957 – d. 4 martie 1977, București) , pianist și compozitor român de muzică cultă. Membru al familiei muzicale Dumitrescu, Tudor este considerat unul dintre cei mai talentați pianiști români. A murit la vârsta de 19 ani, fiind victima cutremurului din 1977 - foto preluat de pe cdandlp.com

Tudor Dumitrescu (n. 6 decembrie 1957 – d. 4 martie 1977, București) , pianist și compozitor român de muzică cultă. Membru al familiei muzicale Dumitrescu, Tudor este considerat unul dintre cei mai talentați pianiști români. A murit la vârsta de 19 ani, fiind victima cutremurului din 1977 – foto preluat de pe cdandlp.com

- Mihai Gafița

Mihai Gafița (n. 21 octombrie 1923, comuna Baia, Județul Baia - d. 4 martie 1977, București) a fost un critic literar, istoric literar și scriitor român - foto preluat de pe anticariatbazar.ro

Mihai Gafița (n. 21 octombrie 1923, comuna Baia, Județul Baia – d. 4 martie 1977, București) a fost un critic literar, istoric literar și scriitor român – foto preluat de pe anticariatbazar.ro

- Despina Ghinokastra Istrati, pictoriță și graficiană (n. 1912)

- Alexandru Ivasiuc

Alexandru Ivasiuc (n. 12 iulie 1933, Sighet - d. 4 martie 1977, București) a fost un prozator și romancier român contemporan, fiul lui Leon Ivasiuc, profesor de științele naturii. A murit lângă blocul Scala, care s-a prăbușit peste el la cutremurul din 4 martie 1977 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexandru Ivasiuc (n. 12 iulie 1933, Sighet – d. 4 martie 1977, București) a fost un prozator și romancier român contemporan, fiul lui Leon Ivasiuc, profesor de științele naturii. A murit lângă blocul Scala, care s-a prăbușit peste el la cutremurul din 4 martie 1977 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Filofteia Lăcătușu, solistă de muzică populară (n. 1947)

Filofteia Lăcătușu (n. 7 iunie 1947 - d. 4 martie 1977) a fost o solistă de muzică populară din Oltenia - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Filofteia Lăcătușu (n. 7 iunie 1947 – d. 4 martie 1977) a fost o solistă de muzică populară din Oltenia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

- Mihaela Mărăcineanu, mezzosoprană, solistă a Operei Române din București.

- Corina Nicolescu

- Mihail Petroveanu, critic și istoric literar român (n. 1923). El a fost căsătorit cu poeta Veronica Porumbacu. Cuplul a murit în timpul cutremurului din 1977, în timp ce era în vizită la Baconsky.

Mihail Petroveanu (n. 28 octombrie 1923, București - d. 4 martie 1977, București) a fost un critic și istoric literar român - foto preluat de pe referatele.com

Mihail Petroveanu (n. 28 octombrie 1923, București – d. 4 martie 1977, București) a fost un critic și istoric literar român – foto preluat de pe referatele.com

- Eliza Petrăchescu

Eliza Petrăchescu (n. 15 iunie 1911, Vaslui - d. 4 martie 1977, București) a fost o actriță română de teatru și film, victimă a cutremurului din 4 martie 1977 - foto preluat de pe cinemagia.ro

Eliza Petrăchescu (n. 15 iunie 1911, Vaslui – d. 4 martie 1977, București) a fost o actriță română de teatru și film, victimă a cutremurului din 4 martie 1977 – foto preluat de pe cinemagia.ro

- Liviu Popa

- Corneliu M. Popescu

- Veronica Porumbacu

Veronica Porumbacu (născută Schwefelberg, n. 24 octombrie 1921 la București - d. 4 martie 1977 la cutremur, la București) a fost poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii și traducătoare română. În poeziile sale din epoca proletcultistă (anii '50), Veronica Porumbacu cântă eroii naționali ai clasei muncitoare - foto preluat de pe referatele.com

Veronica Porumbacu (născută Schwefelberg, n. 24 octombrie 1921 la București – d. 4 martie 1977 la cutremur, la București) a fost poetă, prozatoare, memorialistă, autoare de literatură pentru copii și traducătoare română - foto preluat de pe referatele.com

- Ioan Siadbei, lingvist și istoric literar român (n. 1903)

- Tudor Stavru

- Nicolae Vatamanu

- Viorica Vizante

- Ion State

- Constantin Baciu, prozator și publicist român (n. 1911)

- Paul C. Petrescu, fizician român (n. 1915)

Paul C. Petrescu (n. 18 ianuarie 1915, București - d. 4 martie 1977, București) a fost un fizician român, membru titular (din 1974) al Academiei Române - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Paul C. Petrescu (n. 18 ianuarie 1915, București – d. 4 martie 1977, București) a fost un fizician român, membru titular (din 1974) al Academiei Române – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Cutremurul din 4 martie 1977 si pe: www.historia.ro; en.wikipedia.org
cititi si:
- 4 martie 1977, pe Magheru (1)
- 4 martie 1977, pe Magheru (2)