Evenimentele Zilei de 16 martie în Istorie: 16 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a lansat „Proclamația către bucureșteni“
Tudor Vladimirescu si pandurii sai la Bucuresti (1821)
foto preluat de pe historia.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
16 martie este a 75-a zi a calendarului gregorian.
Sărbătorile Zilei de 16 martie
Sfântul Mucenic Sabin Egipteanul - foto: crestinortodox.ro
(BRU) Sf. Sabin Egipteanul, martir († 303)
(BRC) Sf. Benedicta, călugăriță
Astăzi în istorie pentru 16 martie
16 martie 597 i.I.Hr. - Babilonienii cuceresc Ierusalimul.
16 martie 37 - Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius.
Moartea lui Tiberius – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Tiberius Caesar Augustus, născut Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16 martie 37), a fost al doilea împărat roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până la moartea sa în 37.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org
Caligula – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Caligula (latină: Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus, 31 august 12 d.Hr. – 24 ianuarie 41 d.Hr.), de asemenea, cunoscut sub numele de Gaius, a fost Împărat Roman intre anii 37-41. Când Tiberius a murit pe 16 martie 37, averea sa și titlurile Principatului au fost lăsate lui Caligula și nepotului lui Tiberius, Gemellus, amandoi servind ca moștenitori. Bazându-se pe Macro, Caligula nu va oferi nimic din mostenire lui Gemellus, pe motive de nebunie. Deși Tiberius avea 78 ani pe patul de moarte, unii istorici încă presupun că a fost ucis chiar de Caligula insusi pentru a se razbuna pentru copilaria distrusa de abuzurile sexuale.
Caligula a scos inelul imperial cu sigiliu de pe degetul lui Tiberius, crezand ca acesta murise, fiind apoi salutat de multime ca imparat.S-a anuntat insa dupa aceea ca Tiberius si-a revenit si cerea de mancare. Caligula a fost ingrozit de gandul razbunarii lui Tiberius si i-a ordonat lui Naevius Cordus Sertorius Macro, comandantul garzii pretoriene, sa se duca in dormitorul imparatului si sa-l sufoce cu o perna.
Tacitus scrie că prefectul pretorian, Macro, l-a sufocat pe Tiberius cu o perna pentru a grăbi succederea lui Caligula, mai mult pentru bucuria poporului roman, în timp ce Suetonius scrie că Caligula ar fi efectuat uciderea, deși acest lucru nu este înregistrat de către orice alt istoric antic. Seneca cel Batran si Philo, care au scris atât în timpul domniei lui Tiberius, precum și Josephus au înregistrat ca Tiberius a avut moarte naturală.
Vestea morții lui Tiberius a provocat mai degrabă bucurie decât tristețe. Mulți cerereau ca trupul să-i fie aruncat în Tibru, dar Caligula s-a îngrijit să fie transportat, sub pază, la Mausoleul lui Augustus, nefiind zeificat și nici condamnat. Caligula a acceptat puterile Principatului conferite de către Senat și a intrat în Roma la 28 martie in mijlocul unei mulțimi care l-au salutat ca “copilul nostru” și “steaua noastra,” printre alte porecle.Caligula a murit asasinat în apropierea palatului său din Roma, în urma unei conspirații a pretorienilor, in ziua de 24 ianuarie 41.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org
16 martie 455 - Împăratul roman Valentinian al III-lea a fost asasinat. (n. 419).
Valentinian III -lea – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419, Ravenna – 16 martie 455, Roma), cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455). Născut la Ravenna, a fost fiul lui Constanțiu III și a Gallei Placidia – fiica împăratului Teodosiu I și nepoata împăratului Valentinian I. A fost numit caesar pe 23 octombrie 424 în Constantinopol, apoi proclamat împărat la 23 octombrie 425.
Valentinian III-lea – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Valentinian a fost impus pe tron de trupele vărului său Teodosiu II, suveranul Imperiului Roman de Răsărit. Minor, regența este exercitată de mama sa, puterea reală aparținând însă generalilor Felix (m. 430), Bonifatius (m. 432), Aetius (m. 454). În timpul domniei sale, criza statului se agravează, Africa de Nord, Britannia, Pannonia se desprind de sub autoritatea imperiului. Pe Câmpiile Catalaunice (451), într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde, alane, obține o ultimă victorie, forțând retragerea lui Attila și a aliaților săi din Gallia. La 6 luni după ce l-a ucis cu mâna sa pe Aetius, Valentinian este, la rândul său, asasinat de un partizan al acestuia (martie 455). Cu el se sfârșește dinastia teodosiană.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
16 martie 1457 - A fost decapitat Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, de către nobilimea maghiară.
Ladislau Huniade – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ladislau Huniade (în maghiară László Hunyadi) (n.1433 – † 16 martie 1457) a fost Ban al Croatiei si Dalmatiei, fiul cel mai mare al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara si fratele mai mare a lui Matia. A vrut să se impună în fruntea vieţii politice a regatului, sperând să moştenească poziţia dominantă a tatălui său. Pentru a-şi împlini ambiţiile, Ladislau de Hunedoara nu a pregetat să îl asasineze pe contele Ulrich de Cilli, apropiat al regelui, la Belgrad, în 9 noiembrie 1456. Apoi l-a luat prizonier pe regele Ladislau al V-lea, l-a dus la Timişoara şi i-a smuls pentru sine demnitatea de căpitan general, pe care o avusese şi tatăl său, precum şi promisiunea că el şi familia sa nu vor fi pedepsiţi pentru asasinat.
Planul a fost dejucat prin prefăcătoria regelui, susţinut de majoritatea aristocraţiei oripilată de asasinat. În 14 martie 1457, ambii fii ai lui Iancu de Hunedoara au fost arestaţi la Buda. Ladislau de Hunedoara a fost acuzat de complot si decapitat fara judecata în piaţa centrală a cetatii, iar fratele său Matia, fiind minor (14 ani), a fost iertat. Era cât pe ce să fie decapitat si el, dar regele Ladislau al V-lea al Ungariei a fost înduplecat de vârsta sa fragedă. Matia a fost dus ca prizonier la Praga, unde isi stabilise regele temporar reşedinţa.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 martie 1521 - Navigatorul portughez Fernando Magellan, aflat in serviciul Spaniei, a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine.
Fernando Magellan – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 10 august 1519 cele cinci corăbii care au compus flota expediţiei: Trinidad (110 tone, 55 marinari), San Antonio (120 tone, 60 marinari) , Concepción (90 tone, 45 marinari), Victoria (85 tone, 42 marinari), Santiago (75 tone, 32 marinari) au părăsit oraşul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda unde au staţionat mai mult de 5 săptămâni, timp în care s-a făcut ultima revizie şi aprovizionarea completă. La 20 septembrie 1519 flota s-a desprins de ţărm şi a început călătoria. În timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem de semnalizare atât de bun încât nici o corabie din flota sa nu s-a rătăcit, deşi erau total diferite. Neînţelegerile cu căpitanii spanioli au apărut la scurt timp. Pretenţiilor lui Cartagena cu privire la schimbarea itinerariului, Magellan a răspuns: „Datoria domniei voastre este să urmaţi ziua steagul meu, iar noaptea felinarul din pupa corăbiei mele”.
Călătoria Magellan–Elcano. Victoria, una din cele 5 corăbii inițiale, a înconjurat Pământul, revenind acasă peste 16 luni după moartea lui Magellan – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Pe 27 aprilie 1521, Magellan a fost ucis în Filipine în timpul unei lupte cu băştinaşii. Din expediţia iniţială s-a întors o singură navă, Victoria, având la bord 18 oameni şi comandată de Juan Sebastian El Cano în 1521. Regele Spaniei l-a înnobilat pe El Cano şi i-a dat ca blazon globul pământesc pe care scria „Primus Circumedisti me” („Tu m-ai înconjurat primul”). Relatarea expediţiei a fost făcută de geograful Antonio Pigafetta care a participat la toate expediţiile organizate de Magellan.
16 martie 1611 - Principele Transilvaniei Gabriel Bathory, care ocupase Targoviştea, este silit să se retragă din Muntenia, in urma atacurilor otomane.
Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea), principe al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory – foto: ro.wikipedia.org
Pe 26 ianuarie 1611 Gabriel Bathory ocupase Tîrgovişte şi se autointitulaseprincipe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine. Retragerea sa silită din Valahia se datorează susţinerii otomane pentru domnul muntean Radu Mihnea.
Radu Mihnea (n. 1574 – d. 1626), domn al Țării Românești: noiembrie 1601 – martie 1602, aprilie 1611 – mai 1611, 12 septembrie 1611 – august 1616, august 1620 – august 1623 și al Moldovei: 24 iulie 1616 – 9 februarie 1619 și 4 august 1623 – 20 ianuarie 1626 – foto: istoria.md
Gabriel Bathory era nepotul fostului rege al Poloniei, Ştefan Báthory si a fost proclamat principe la vîrsta de 19 ani, în urma demisiei din funcţie a lui Sigismund Rákoczy, la 5 martie 1608. Gabriel Báthory era bine văzut de comtemporani, datorită înfăţişării fizice agreabile şi datorită firii sale foarte darnice,cu toate ca era afemeiat şi peste măsură de ambiţios. Îşi propusese să aducă sub stăpînirea sa Moldova şi Valahia. Pentru a-şi realiza ambiţiile, el l-a atacat pe domnul Moldovei, Radu Şerban, alungandu-l peste Milcov. Acesta revine însă şi îl înfrînge pe G. Báthory lîngă Braşov la data de 7 iulie 1611, acesta scapand numai datorită unei greşeli a domnului Moldovei, care s-a oprit pentru a aştepta ajutoarele austriece, dîndu-i astfel timp să se retragă după înfrîngerea de la Braşov.
În acest fel, Gabriel Báthory a putut să se menţină în fruntea Principatului Transilvaniei încă doi ani, pînă în anul 1613. În anul 1613 domnii din ţările româneşti vecine s-au coalizat pentru a-l înlătura pe tanarul Bathory de la conducerea Ardealului. Turcii pregătiseră deja un înlocuitor al lui, în persoana lui Gabriel Bethlen (în limba maghiară Bethlen Gábor) zis “Ţiganul”, datorită tenului său oacheş, nobil maghiar originar din localitatea Ilia din actualul judeţ Hunedoara. În acel an în Ardeal a intrat o armată turcească, alături de armata moldoveană şi munteană, asigurînd astfel alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (la data de 23 octombrie). Gabriel Báthory s-a retras în cursul acestor evenimente pană la Oradea, unde a fost ucis de proprii săi soldaţi, la data de 27 octombrie 1613.
16 martie 1635 - Se încheie Tratatul de alianţă între Matei Basarab şi Gheorghe Rakoczi. Tratatul a fost reînnoit în 1636 şi în 1640.
16 martie 1635 - Domnul Munteniei Matei Basarab construieşte mănăstirea Arnota, (azi judeţul Vâlcea, România), unde ulterior va fi înmormîntat. Aici sunt valoroase picturi murale şi icoane realizate de Stroe din Tîrgovişte.
Matei Basarab (1580 – 1654) – foto: ro.wikipedia.org
Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban.
16 martie 1680 - A murit François de la Rochefoucauld, filosof si moralist francez; (n. 1613).
François de la Rochefoucauld - foto: ro.wikipedia.org
François de la Rochefoucauld (n. 15 septembrie 1613, Paris – d. 16 martie 1680) a fost filozof și moralist francez, fin observator al moravurilor și caracterelor, autor al unor “Maxime” (504 la număr)
16 martie 1687 - S-a născut Sofia Dorothea de Hanovra, regină a Prusiei, fiica regelui George I al Marii Britanii ;(d. 1757)
16 martie 1693 - Se stinge din viaţă Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei între anii 1685-1693
Constantin Cantemir - foto: ro.wikipedia.org
Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir. Moartea l-a prins în plină activitate politică pe Constantin Cantemir. Dimitrie Cantemir arată că spre toamna anului 1692 starea sănătăţii tatălui său se agravase. La 16 martie 1693 (26 martie stil nou), Constantin Cantemir îşi dă obştescul sfîrşit. Este printre puţinii domni ai perioadei care şi-au păstrat tronul pînă la moarte. În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate.
Neştiinţa de carte si originea modestă i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator. Cronicarul Nicolae Costin spune că domnul era “foarte viteaz, bun, iară la fire blînd şi cu inima milostivă, răbdător, cu puţină mînie întîi, apoi iertător şi nelacom la avere şi îndurător, necărturar şi la toate priceput”. În timpul domniei lui Antioh Cantemir osemintele lui Constantin Cantemir sunt aduse la mănăstirea Mira, una din ctitoriile sale.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
16 martie 1705 - Antim Ivireanul este ales episcop de Râmnic, hirotonirea sa având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate este instalarea unei tipografii la Râmnic.
Antim Ivireanul – foto: doxologia.ro
Antim Ivireanul (n. circa 1650, Iviria — d. 1716, asasinat în Rumelia), autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană. Mitropolit de București, autor al unor celebre Didahii, ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi, în secolul XVIII. Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Ţara Românească.
A fost, pe rând, egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor Didahii (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie
16 martie 1736 - A murit compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi; (n. 1710).
Giovanni Battista Pergolesi - foto: ro.wikipedia.org
Giovanni Battista Pergolesi (n. 4 ianuarie 1710, Jesi/Ancona – d. 17 martie 1736, Pozzuoli/Napoli), compozitor italian din secolul al XVIII-lea, descendent al unei familii din Pergola, un orășel din provincia Marche, de la care și-a luat și numele.
16 martie 1750 - S-a născut Caroline Herschel, astronomă britanică de origine germană (d. 1848)
Caroline Herschel 1829 – foto: ro.wikipedia.org
Caroline Lucretia Herschel (n. 16 martie 1750 la Hanovra – d. 9 ianuarie 1848 la Hanovra) a fost o astronomă germană/engleză. La începutul carierei sale științifice l-a ajutat pe fratele ei Wilhelm Herschel cu cercetările și observațiile sale, s-a remarcat însă foarte devreme cu contribuții științifice proprii. Este descoperitoarea mai multor comete, îndeosebi cometa periodică 35P/Herschel-Rigollet, care îi poartă numele, iar la data de 7 noiembrie 1795, a redescoperit cometa Encke, la Slough, în Anglia.
16 martie 1751 - S-a născut James Madison, al 4-lea președinte al SUA; (d. 1836).
Portrait of James Madison c. 1821,
by Gilbert Stuart – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
James Madison (n. 16 martie 1751 – d. 28 iunie 1836) a fost cel de-al patrulea (1809 – 1817) preşedinte al Statelor Unite ale Americii. A fost co-autor, împreună cu John Jay şi Alexander Hamilton, a documentului cunoscut sub numele de Federalist Papers, prima constituţie a Statelor Unite, fiind de asemenea considerat “tată al Constituţiei” Statelor Unite ale Americii şi unul din importanţii fondatorii ai statului american. Madison s-a născut în Port Conway, Virginia în ziua de 16 martie 1751.
Părinţii săi, colonelul James Madison, Sr. (27 martie 1723 – 27 februarie 1801) şi Eleanor Rose “Nellie” Conway (9 ianuarie 1731 – 11 februarie 1829), erau posesorii prosperi ai unei plantaţii de tutun în Orange County, Virginia, unde viitorul preşedinte a petrecut majoritatea anilor copilăriei. Plantaţia familiei Madison funcţiona economic bine datorită stră-stră-bunicului patern al lui Madison, de asemenea James Madison, care a ştiut să folosească extrem de ingenios sistemul de oferire de pământ noilor colonizatori, denumit headright system.
16 martie 1789 - S-a născut Georg Simon Ohm, fizician german; (d. 1854).
Georg Simon Ohm – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Georg Simon Ohm (n. 16 martie 1789, Erlangen – d. 6 iulie 1854, München) a fost un fizician și educator german. Încă de la începutul carierei sale didactice, ca profesor de liceu, Ohm a studiat pila voltaică inventată de contele italian Alessandro Volta. Folosind echipament creat de el însuși, fizicianul german a descoperit proporționalitatea dintre diferența de potențial, intensitatea curentului electric și rezistența electrică care a devenit cunoscută în lumea științifică începând cu 1826 și până azi ca legea conducției electrice, dar mai ales ca legea lui Ohm.
Ulterior, devenit profesor la Universitatea din Nürnberg, Ohm a adus și alte contribuții la dezvoltarea fizicii, dintre care legea acustică Ohm, propusă în 1843, cunoscută ca teoria sirenelor, și interferența luminii polarizate în cristale (1854) sunt cele mai semnificative. Printre multe contribuții remarcabile, trebuie menționate definirea cu adevărat științifică a fenomenelor electrocinetice, compararea curentului electric cu debitul unui fluid, a diferenței de potențial ca o diferență de nivel și definirea exactă a sarcinii electrice, a intensității curentului electric și a tensiunii electromotoare. Georgh Simon Ohm a rămas cunoscut în fizică și datorită faptului că unitatea de măsură a rezistenței electrice îi poartă numele, numindu-se ohm.
16 martie 1792 - Regele Gustav al III-lea al Suediei este împușcat; va muri la 29 martie.
Gustav III picură de Alexander Roslin, 1777 – foto – ro.wikipedia.org
Gustav al III-lea (n. 24 ianuarie 1746 – d. 29 martie 1792) a fost rege al Suediei din 1771 până la moartea sa în anul 1792. A fost fiul cel mare al regelui Adolf Frederick al Suediei și al reginei Louisa Ulrika a Prusiei, sora lui Frederick cel Mare. În 1766 s-a căsătorit cu Sophia Magdalena a Danemarcei, fiica lui Frederic al V-lea al Danemarcei. Gustav al III-lea a avut doi copii: Gustav IV Adolf rege al Suediei și Carl Gustav duce de Småland mort în 1783 la vârsta de un an.
16 martie 1815 - Printul Willem se proclamă rege al Regatului Unit al Tarilor de Jos, devenind primul monarh constitutional al acestui regat. Willem Frederik van Oranje- Nassau ( 24 august 1772 – 12 decembrie 1843), a fost print de Orange și Mare Duce de Luxembourg.
16 martie 1821 - Tudor Vladimirescu, ajuns in fruntea pandurilor la Bolintin, lansează „Proclamatia către bucuresteni“, prin care îi cheamă pe aceștia la lupta antiotomană.
Tudor Vladimirescu portret făcut de Theodor Aman după moartea lui Tudor și bazat pe mărturiile Pandurilor – foto: ro.wikipedia.org
„Proclamaţia către bucureşteni” (16 martie 1821)
„Către toţi locuitorii din oraşiul Bucureştilor, parte bisericească şi mirenească, boierească şi negustorească, şi către tot norodul.
Pricinile care m-au silit a apuca armele, sânt: pierderea privilegiurilor noastre şi jafurile cele nesuferite care le pătimea fraţii noştri. Mai naintea intrării mele în Bucureşti, cu cale am socotit să vă vestesc mai întâi ca din partea norodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; şi să vă chiem pe toţi ca să vă uniţi cu norodul şi să lucraţi cu toţii dinpreună obşteasca fericire, făr’ de care norocire în parte nu poate fi.
Fraţilor! Câţi n-aţi lăsat să se stingă în inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie, aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unui neam; şi că, câte bunătăţi aveţi, sânt resplătiri din partea neamului către strămoşii noştrii pentru slujbele ce au făcut. Ca să fim şi noi vrednici acestei cinstiri ale neamului, datorie netăgăduită avem să uităm patimele cele dobitoceşti şi vrăjbele care ne-au defăimat atât, încât să nu mai fim vrednici a ne numi neam. Să ne unim dar cu toţii, mici şi mari, şi ca nişte fraţi, fii ai unia maici, să lucrăm cu toţii împreună, fieştecare după destoinicia sa, câştigarea şi naşterea a doua a dreptăţilor noastre.
Vericarele va îndrăzni a face cea mai mică împotrivire în lucrarea acestei naşteri de al doilea, unul ca acela, fraţilor, să se pedepsească cumplit ca să cunoască adevăraţii patrioţi şi osârdia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate şi făr’de vicleşug, cu cale am găsit a se întări legătura cea de obşte pentru binele norodului şi prin jurământ, care să şi trimite ca să-l iscăliţi, adeveraţii fii ai patriei.”
16 martie 1839 - S-a născut Sully Prudhomme, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel; (d. 1907)
René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839, Paris – d. 6 septembrie 1907, Châtenay-Malabry) – foto: ro.wikipedia.org
René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839, Paris – d. 6 septembrie 1907, Châtenay-Malabry), (Sully Prudhomme) a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901.
Motivația Juriului Nobel
“…ca o recunoaștere specială a artei lui poetice, vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare între calitățile inimii și cele ale intelectului”
16 martie 1871 - În România, guvernul Lacăr Catargiu dizolvă Parlamentul, dupa ce a fost pus în minoritate în Camera Deputaţilor.
Lascăr Catargiu - foto: ro.wikipedia.org
Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (n. 1 noiembrie 1823, Iași – d. 30 martie 1899, București), a fost un om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. În 1866 a devenit unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești care a condus statul român de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la înscăunarea lui Carol I. După ascensiunea Prințului Carol I al României, în mai 1866, Lascăr Catargiu devine președintele consiliului de miniștri (prim-ministru), dar neputând coopera cu colegii săi liberali, Ion Brătianu și C.A. Rosetti, demisionează în iulie. După încă opt funcții ministeriale, culminând cu agitația anti-dinastică din 1870 – 1871, Catargiu a format, pentru prima dată în istoria română, la 22 martie 1871 un cabinet conservator stabil, care va rămâne la putere până în aprilie 1876.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 martie 1897 - Este adoptată Legea pentru înfiinţarea Societăţii naţionale de agricultură din România.
16 martie 1911 - S-a născut Josef Mengele, criminal de război nazist (d. 1979)
Josef Mengele – foto – listal.com
Josef Mengele (n. 16 martie 1911, Günzburg, Bavaria – d. 7 februarie 1979, Bertioga Brazilia) supranumit „Îngerul morții” a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a inițiat și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați din toată Europa pentru exterminarea (Endlösung der Judenfrage) lor de la Auschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni.
Jewish twins kept alive to be used in Mengele’s medical experiments. These children were liberated from Auschwitz by the Red Army in January 1945 - foto preluat de pe en.wikipedia.org
La 17 ianuarie 1945, Mengele și-a recuperat notițele despre cercetările sale și a fugit în Argentina, care a respins cererile de extrădare formulate de Germania Federală. În 1959 a plecat în Paraguay, apoi în Brazilia. Declarat unul dintre cei mai mari criminali de război, a fost „vânat” sistematic, dar nu a fost prins. Un cadavru exhumat în 1985 în Brazilia a fost identificat ca fiind cel al lui Mengele, anul morții fiind stabilit cu aproximație, 1979.
16 martie 1923 - S-a născut Sergiu Cunescu, politician român si primul presedinte al Partidului Social-Democrat din Romania, reinfiintat dupa revolutia din 1989;
Sergiu Cunescu (1923 – 2005) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Sergiu Cunescu (n. 16 martie 1923, la București d. 16 martie 2005) a fost un politician român, președinte al Partidului Social Democrat Român (PSDR) între 1990 și 2000. In ianuarie 1990, impreuna cu Adrian Dimitriu, fost secretar general al Partidului Social Democrat Independent condus de Constantin Titel Petrescu, Mira Moscovici, Constantin Avramescu, Mircea Iscru Stanescu, in general veterani ai vechiului partid intrat in ilegalitate dupa alegerile din 1946, au inscris noul partid PSDR, continuator legitim si unic al PSDI, partid istoric.
Sergiu Cunescu a reusit sa introduca PSDR in Internationala Socialista, mai intai ca observator, apoi cu rol consultativ si in 1999, ca partid membru cu drepturi depline, fiind recunoscut de social democratia europeana drept partidul social democrat romanesc, continuator al traditiilor social democrate ante belice. Sergiu Cunescu a fost adept al social democratiei moderne, de esenta franco-germana, insusindu-si tezele reformatoare de la Bad Godesberg care au delimitat miscarea europeana de stanga de marxism. A militat pentru libertate, echitate, solidaritate, pozitionandu-se in prima linie alaturi de Corneliu Coposu in lupta impotriva foștilor comuniști. A avut o atitudine inflexibila fata de partidele conduse de Ion Iliescu. A murit in data de 16 martie 2005, in ziua in care implinea 82 de ani.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 martie 1925 - A murit August von Wassermann, medic, bacteriolog german cunoscut pentru descoperirea, în 1906 a reacției ce-i poartă numele ; (n. 1866) .
16 martie 1926 - Fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid, in Auburn, Massachusetts; aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m.
16 martie 1926 - S-a născut Jerry Lewis (Joseph Levitch), un popular actor de comedie și regizor american, scenarist și producător.
Jerry Lewis (în anii 1960) – foto: ro.wikipedia.org
Jerry Lewis (născut Joseph Levitch la 16 martie 1926) este un actor evreu-american de film și TV, precum și regizor, scenarist și producător.
16 martie 1930 - A murit dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (n. 8 ianuarie 1870).
Miguel Primo de Rivera (1870 – 1930) – foto: ro.wikipedia.org
Miguel Primo de Rivera (n. 8 ianuarie 1870, Jerez de la Frontera, Spania – d. 16 martie 1930, Paris, Franța) a fost un ofițer și om politic spaniol, care a guvernat Spania ca dictator din 15 septembrie 1923 până pe 30 ianuarie 1930. În septembrie 1923, a ajuns la putere printr-o lovitura de stat, iar regele spaniol Alfonso al XIII-lea l-a nominalizat in functia de prim ministru. Primo de Rivera a suspendat Constitutia , a instituit legea martiala si a impus o dură cenzură. A fondat Uniunea Patriotică Spaniolă, creând un sistem de guvernare cu partid unic. S-a retras în ianuarie 1930. După câteva luni de la sfârșitul dictaturii sale, de Rivera a murit la Paris, iar la mai puțin de un an a fost instituită in Spania republica.
16 martie 1935 - Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919; concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane.
16 martie 1936 - S-a născut Bujor Nedelcovici , romancier român stabilit în Franța din anul 1987 unde a continuat să scrie. Face parte din colegiul de redacție al revistei Esprit, unde publică articole și eseuri. Este căsătorit cu Carmen Lăzăroiu, fosta soție a lui Dinu Patriciu.
16 martie 1939 - Al doilea război mondial - Trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia.
Adolf Hitler ajunge la Praga, dupa invadarea Cehoslovaciei (16 Martie 1939) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
În ziua de 15 martie 1939, trupele germane au ocupat Boemia și Moravia. Statul cehoslovac a dispărut de pe harta politică a Europei pentru aproape șase ani. Au fost înființate statul-marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, care era sub controlul total al Germaniei Naziste, și Republica Slovacia, stat satelit al Reichului, dar care nu a fost ocupat de trupele germane.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 martie1939 - Prințesa Fawzia a Egiptului se căsătorește cu șahul Mohammad Reza Pahlavi al Iranului.
Nunta Prințesei Fawzia și Mohammad Reza Pahlavi. De la stânga la dreapta: regele Farouk al Egiptului (fratele miresei), Prințesa Fawzia (mireasa) și Prințul Moștenitor al Iranuliu (mirele) - foto: ro.wikipedia.org
16 martie 1940 - A murit Selma Lagerlöf, scriitoare suedeză, laureată a Premiului Nobel în 1909 (n. 1858).
16 martie 1940 - S-a născut regizorul italian Bernardo Bertolucci.
Bernardo Bertolucci – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Bernardo Bertolucci (n. 16 martie 1940) este un regizor de film italian. Printre peliculele sale de exceptie se numara “Ultimul imparat” si “Micul Buddha”, care s-au bucurat de un enorm succes in randurile criticii si al publicului larg.
16 martie 1945 - Orasul Würzburg din Germania este distrus în proporție de 90% de aviatia britanica; s-au inregistrat 5.000 de morți în numai 20 de minute de bombardament.
16 martie 1947 - A apărut, la București „Revista literara” condusă de Miron Radu Paraschivescu.
16 martie 1957 - A murit marele sculptor român Constantin Brâncuși, (n. 1876).
Constantin Brâncuși - foto: moma.org
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.
16 martie 1963 - Eruptia vulcanului Agung din Bali (Indonezia) a provoacat 11.000 de victime.
16 martie 1965 - A avut loc premiera filmului Pădurea spînzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.
Pădurea spânzuraților – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Pădurea spânzuraților este o ecranizare din 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională. În anul 1966 a câștigat categoria „Première Oeuvre” a festivalului de film de la Cannes. Producția a fost realizată în anul 1964 de Studioul Cinematografic „București”, studiou care funcționa deja în noul Centru de Producție Cinematografic construit la Buftea. A fost realizat de cunoscutul regizor Liviu Ciulei, acesta alegând în rolul principal, a locotenentului Apostol Bologa, pe tânarul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta în lumea cinematografului. În film mai joacă, de asemenea, însuși regizorul (în rolul lui Klapka) și actrița Ana Széles (în rolul Ilonei). Este o producție alb-negru.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
16 martie 1966 - Astronauții americani Neil Armstrong și David Scott aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect – o rachetă Agena.
Commander Neil Armstrong (right) and pilot David R. Scott prepare to board Gemini VIII. The mission launched at 11:41 am EST on March 16, 1966. Gemini VIII conducted the first docking of two spacecraft in orbit after rendezvous with an unmanned Agena docking target – NASA photo #s66-24478 – foto preluat de pe airandspace.si.edu
16 martie 1978 - Aldo Moro, politician italian, fost prim ministru, este răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roșii”; mai târziu este ucis de răpitorii săi.
This is a picture of the italian politician Aldo Moro, taken during his detention by Red Brigades – foto: ro.wikipedia.org
Aldo Moro (n. 23 septembrie 1916, Maglie, Lecce – d. 9 mai 1978 Roma) a fost un important om politic italian și președinte al Partidului Democrația Creștină. Fostul premier italian Aldo Moro a fost rapit de gruparea terorista Brigazile Rosii in timp ce se indrepta spre lucrarile unei sesiuni speciale a Parlamentului. Presedinte al partidului Crestin Democrat, Aldo Moro a fost ridicat din strada, iar in timpul rapirii, cinci dintre garzile de corp ale politicianului au fost ucise. Teroristii au cerut eliberarea din inchisoare a 13 membri ai Brizagii. Premierul Giulio Andreotti si liderii partidelor la putere au decis sa nu cedeze teroristilor care au anuntat intre timp ca Aldo Mori este prizonier politic si ca nu va fi eliberat, decat in cazul satisfacerii revendicarilor iniantate autoritatilor.
16 martie 1979 - Trupele chineze se retrag din Vietnam, luand sfarsit razboiul chino-vietnamez.
16 martie 1984 - Seful biroului CIA din Beirut (Libia), William Buckley, a fost rapit de o grupare islamista fundamentalista, murind in perioada captivitatii.
16 martie 1985 - Jurnalistul american Tery Anderson a fost răpit de teroriști in Beirut (Liban) fiind eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.
16 martie 1995 - Mississippi a ratificat formal Amendamentul al 13-lea, devenind ultimul stat din SUA care a aprobat abolirea sclaviei. Amendamentul al 13-lea a fost ratificat oficial în 1865.
16 martie 1997 - Semnarea Acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptat la Conferința ONU de la Kyoto (Japonia), la 11 decembrie 1997.
16 martie 1999 - Comisia Europeană prezidată de Jacques Santer și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998. În data de 24 martie 1999, fostul premier italian Romano Prodi a fost desemnat pentru succesiunea lui Santer.
16 martie 2005 - Israelul a predat oficial orasul Ierihon către Autoritatea Palestiniana.
16 martie 2011 - La cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept “fără precedent”. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza cu care se confruntă țara sa în urma seismului și a tsunami-ului și a cerut solidaritate.
Akihito – foto: ro.wikipedia.org
Akihito (n. 23 decembrie 1933) este actualul împărat al Japoniei și, potrivit tradiției, cel de-al 125-lea împărat descendent în linie directă din împăratul Jimmu Tenno. Constituția japoneză din 1947 i-a limitat rolul la cel de „simbol al statului și al unității poporului japonez”. Înainte de accesiunea sa la tronul Crizantemei, a fost prinț moștenitor timp de 46 de ani din 1952 până în 1989.
16 martie 2012 - Parlamentul Republicii Moldova alege pe Nicolae Timofti presedinte al statului.
Nicolae Timofti – foto: ro.wikipedia.org
Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948, Ciutulești, Florești, RSS Moldovenească, URSS) este un jurist și politician din Republica Moldova, care este al 4-lea și actualul președinte al Republicii Moldova. A fost ales de Parlament la 16 martie 2012 și a depus jurământul de credință la 23 martie 2012. În momentul alegerii în funcția de președinte al Republicii Moldova, Timofti era Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
16 martie 2014 - Are loc, în prezenta trupelor ruse un referendum în Crimeea privind alăturarea Crimeii la Federația Rusă. Pe fundalul crizei din Crimeea, membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome au votat pe 6 martie ieșirea în mod oficial din componența Ucrainei și alăturarea la Federația Rusă. Guvernul Ucrainei, tătarii crimeeni și majoritatea statelor lumii au susținut că orice referendum de acest fel este neconstituțional și nelegitim
Crimeea – foto: ro.wikipedia.org
Crimeea (oficial Republica Autonomă Crimeea, este o republică autonomă a Ucrainei, dar care ca urmare a crizei din 2014 a intrat, în urma unui referendum controversat, în cadrul Rusiei. Crimeea ocupă peninsula omonimă din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. Se află pe coasta de nord a Mării Negre. Peninsula este localizată la sud de Regiunea Herson, Ucraina și la vest de regiunea Kuban, Rusia. Ea este unită cu regiunea Herson prin Istmul Perekop și separată de Kuban prin Strâmtoarea Kerci. Peninsula este înconjurată de două mări: Marea Neagră (la vest și sud) și Marea Azov (la est)
16 martie 2014 - Începe un referendum în Veneția privind independeța Veneției față de Italia.
Map of Italy with Veneto highlighted in red – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Referendumul a fost organizat on line neoficial și fara putere juridică, in randul locuitorilor din provincia Veneto, una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei, intre 16-21 martie 2014. Votul, cunoscut de asemenea sub numele de “plebiscit digital” sau “Plebiscito.eu”, a fost promovat de organizația separatistă venețiana condusa de Gianluca Busato. Potrivit organizatorilor 2360000 dintre venețieni (63,2% din totalul alegătorilor eligibili) au participat la acest asa zis referendum on-line și 89,1% dintre aceștia (adică 56,6% din totalul alegătorilor eligibili) au votat da pentru independență.
Au fost aleși zece “delegați pentru independență”, candidatul preferat cu 135306 de voturi fiind Busato, urmat de Stefano Vescovi (48320) si Selena Veronese (46947). Votantii au fost rugați să-și exprime opinia cu privire la trei “probleme de politică externă”, în cazul în care Veneto va deveni independent: adoptarea monedei euro (susținută de 51,4% din alegători), aderarea la Uniunea Europeană (susținut de 55,7% din alegători) și aderarea la NATO (susținută de 64,5% din alegători). In cazul acestor trei intrebari, respondentii au fost insă in numar mult mai mic (24,6%, 22,3% și respectiv 19,8%).
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
Evenimentele Zilei de 11 martie în Istorie: 11 martie 2004 – Atentatele de la Madrid; 11 martie 2011 – Cutremurul din Tōhoku și accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi; 11 martie 2011 – A început “Primavara Arabă” în Arabia Saudită; 11 martie 2014 – Rusia a anexat Crimeea
Atentatele din 11 martie 2004 de la Madrid
foto preluat de pe www.securityoutlines.cz
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com
11 martie este a 70-a zi a calendarului gregorian.
Sărbătorile Zilei de 11 martie
Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului Icoană sec. XX, Sfântul Munte Athos, Grecia, Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro
Cel întru sfinți părintele nostru Sofronie I al Ierusalimului a fost patriarh al Ierusalimului între anii 634-638. A fost patriarh atunci când Ierusalimul a căzut în mâinile sarazinilor, sub conducerea lui Omar I, în 637. A fost un hotărât luptător împotriva ereziei monotelite. Prăznuirea sa în Biserica Ortodoxă se face pe 11 martie.
(BRU) Sf. Sofron, arhiepiscop († 638); Amintirea minunii ce s-a făcut pentru colivă de Sf. Teodor Tiron
(BRC) Sf. Rozina
Ziua Europeană a Victimelor Terorismului
Astăzi în istorie pentru 11 martie
11 martie 1425 i.I.Hr. – A decedat Thutmosis al III -lea,al șaselea faraon al dinastiei a XVIII- a egiptene, nascut in amul 1481 i.I.Hr.
Statuia lui Tutmes al III-lea, la Muzeul din Luxor – foto: ro.wikipedia.org
Tutmes al III-lea (1482 – 1450 î.e.n.), a fost un faraon din dinastia a 18-a a Egiptului antic. Este considerat un Napoleon al antichității. Tutmes al III-lea, ținut în umbră până în anul 1482 de către mama sa vitregă, regina Hatshepsut, cucerește teritorii din Asia și Africa, transformând regatul egiptean într-un imperiu.
Într-o serie de campanii militare care au durat mai mult de 20 de ani, Tutmes al III-lea a condus armata Egiptului prin canioane montane periculoase și peste deșerturi vaste. Cea mai faimoasă victorie a sa s-a soldat cu ocuparea orașului Megiddo, la nord de Palestina, și a fost prima bătălie din istorie pentru care există o descriere completă. Trupele sale au capturat mai mult de 2000 de cai de la dușmani.
11 martie 222 – Împăratul Elagabalus a fost asasinat, împreună cu mama sa, Julia Soaemias, de Garda pretoriană în timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate au fost târâte pe străzile din Roma, înainte de a fi aruncat în Tibru.
Bust al lui Eliogabal aflat la Capitoline Museums – foto: ro.wikipedia.org
Elagabal sau Eliogabal (în latină: Elagabalus sau Heliogabalus; cca. 203 – 11 martie 222), născut Varius Avitus Bassus și cunoscut de asemenea ca Varius Avitus Bassianus Marcus Aurelius Antoninus, a fost împărat roman al dinastiei Severilor și a domnit din 218 până în 222.
Fiu al lui Sextus Varius Marcellus, cavaler roman din Apaeea și al Iuliei Soaemias, nepot al împăratului Caracalla, preot din Emesa al zeului soare (Elah-Gabal), numit de posteritate Elagabal (Heliogabalus), este proclamat împărat în primăvara anului 218 de legiunile din Siria, nemulțumite de politica austeră a lui Macrinus.
Elagabal dobândește tronul imperial, restabilind dinastia Severilor. Puterea reală este exercitată însă de Iulia Maesa (bunica) și Iulia Soaemias (mama sa). Politica autocrată, excesele și capriciile împăratului-copil compromit în scurt timp noul regim.
Sub presiunile Iuliei Maesa, Elagabalus îl adoptă și-l ridică la rangul de caesar pe M. Aurelius Alexander, vărul său (221). S-a căsătorit împotriva tradițiilor, cu o vestală și se comporta într-un mod bizar (se farda, îmbrăca costume femeiești) ceea ce a mărit nemulțumirile opiniei publice. Moare ucis, împreună cu mama sa, de garda pretoriană în martie 222.
11 martie 638 – A decedat patriarhul Ierusalimului, Sofronie (n. in anul 560 in Damasc).
Sofronie I al Ierusalimului – foto: ro.orthodoxwiki.org
Cel întru sfinți părintele nostru Sofronie I al Ierusalimului a fost patriarh al Ierusalimului între anii 634-638. A fost patriarh atunci când Ierusalimul a căzut în mâinile sarazinilor, sub conducerea lui Omar I, în 637. A fost un hotărât luptător împotriva ereziei monotelite.
11 martie 1291 - A avut loc prima menţiune documentară a oraşului Făgăraş din Transilvania.
Făgăraș - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Făgăraș este un municipiu din județul Brașov, Transilvania, România. Are o populație de 30.714 locuitori. Înainte de Unirea Transilvaniei cu România orașul a fost centrul administrativ al comitatului Făgăraș, iar între 1920 și 1950 a fost reședința județului Făgăraș.
La ieșirea din Făgăraș spre Brașov se află centrul geografic al României. Coordonatele exacte ale punctului respectiv sunt 45º50’ latitudine nordică și 24º59’ longitudine estică. Cetatea a fost construită în anul 1310 de voievodul Transilvaniei, Ladislau Apor (Opor).
11 martie 1513 - A fost ales Papa Leon al X-lea (numele sau laic era Giovanni de Medici).
Papa Leon al X-lea (portret de Raffaello Sanzio) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Papa Leon al X-lea (11 Decembrie 1475 – 1 Decembrie 1521), născut cu numele de Giovanni di Lorenzo de’ Medici, a fost capul Bisericii Catolice din 9 martie 1513 până la moartea sa în 1521. Cel de-al doilea fiu al lui Lorenzo de’ Medici, conducătorul Republicii Florentine, acesta a fost ridicat la rangul de cardinal în anul 1489. După moartea Papei Iulius al II-lea, Giovanni a fost ales Papă după asigurarea sprijinului membrilor mai tineri ai Colegiului Cardinalilor.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
11 martie 1514 – A decedat Donato Bramante, arhitectul italian, care a introdus stilul renascentist la Milano și Roma; (n. 1444).
11 martie 1544 – S-a născut poetul italian Torquatto Tasso; (m.25.04.1595).
Torquato Tasso – foto: ro.wikipedia.org
Torquato Tasso (n. 11 martie 1544, Sorrento – d. 25 aprilie 1595, Roma) a fost un poet italian, unul din cei mai însemnați reprezentanți ai Renașterii italiene. Cea mai cunoscută operă a sa este epopea în versuri “La Gerusalemme liberata” (“Ierusalimul eliberat”, 1581).
11 martie 1642 – Sinodul de la Iaşi, Moldova, aprobă cartea “Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă.
“Mărturisirea ortodoxă” a lui Petru Movilă – foto: discipulussimplex.wordpress.com
“Mărturisirea Ortodoxă” a contribuit la ofensiva împotriva Catolicismului şi a Protestantismului, mai întâi, împotriva iezuiţilor şi în al doilea rând, împotriva mişcării Calviniste, condusă de Cyril Lucar. Ea este precedată de o relatare istorică a compunerii şi publicării sale, o scrisoare pastorală a lui Nectarius, Patriarh de Ierusalim, datată 20 noiembrie 1662; şi de o scrisoare de gir a textului grec de la Parthenius, Patriarh de Constantinopol, datată 11 martie 1643, urmată de semnăturile a douăzeci şi şase de Patriarhi şi prelaţi ai Bisericii estice.
Anterior, în 1640, aceeaşi carte fusese oficial adoptată şi de Sinodul de la Kiev. După acceptarea Mărturisirii Ortodoxe în sinodul Moldovei, lucrarea va fi publicată la Iaşi şi consituie cea dintîi tipăritură din Ţara Moldovei. Mărturisirea ortodoxă (Pravoslavnica Mărturisire) a fost tradusă în limbile latină (sub titlul “Expositio fidei Ecclesiaae Rusiae minoris“), greacă, rusă şi română (1691). Lucrarea cuprinde 261 de întrebări şi răspunsuri, conform celor trei virtuţi teologice: credinţa, nădejdea şi dragostea.
11 martie 1702 – A apărut (până în 1735), la Londra, primul cotidian englez, “Daily Courant”.
“Daily Courant” – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
11 martie 1818 – Este publicat romanul Frankenstein de Mary Shelley.
Mary Shelley – foto: ro.wikipedia.org
Mary Shelley (Mary Wollstonecraft Godwin, 30 august 1797 – 1 februarie 1851) a fost o scriitoare britanică, dramaturg, eseist, biograf și editor al operelor soțului ei, poetul romantic și filozoful Percy Bysshe Shelley. A fost fiica lui William Godwin, care era preocupat de filozofia politică și a scriitoarei, filozoafei și feministei Mary Wollstonecraft. Mary Shelley este cel mai bine cunoscută pentru romanul Frankenstein (1818), fiind considerată drept precursoarea scrierilor știintifico-fantastice moderne.
11 martie 1851 – A avut loc, la Teatrul Fenice din Veneţia, premiera operei “Rigoletto”, de Giuseppe Verdi
“Rigoletto” – Opera by Giuseppe Verdi (Set design by Philippe Chaperon) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Rigoletto este o operă în trei acte de Giuseppe Verdi. Premiera operei a avut loc la 11 martie 1851, la Teatro La Fenice din Veneția. Libretul de Francesco Maria Piave, adaptat după melodrama Le roi s’amuse (Regele se amuză) de Victor Hugo. Locul și perioada acțiunii: Mantova (Italia), în secolul al XVI-lea.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
11 martie 1861 – A fost adoptată Constituţia Confederaţiei Statelor Americane, cele zece state sudice care s-au separat de nordul aboliţionist. Războiul de secesiune a durat între anii 1861 şi 1865.
11 martie 1867 – Premiera operei “Don Carlos” de Giuseppe Verdi, la Opera din Paris.
“Don Carlos” Opera by Giuseppe Verdi – Poster from the 1867 Paris production which depicts the death of Rodrigo in the King’s presence – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Don Carlos este o operă, prezentată în diverse versiuni, de Giuseppe Verdi, după un libret de Josephe Méry și Camille du Locle, bazat pe piesa omonimă de Friedrich von Schiller. Versiunea originală (în limba franceză) a avut 5 acte, spre deosebire de versiunea ulterioară, în limba italiană, restrânsă la 4 acte.
Actualmente se prezintă predominant o altă versiune, tot în italiană, dar în 5 acte. Premiera operei a avut loc la “L’Opéra de Paris” în ziua de 11 martie 1867. Locul și perioada de desfășurare a acțiunii: Franța (actul 1) și Spania (restul actelor), în jurul anului 1560.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
11 martie 1871 - S-a născut Emanoil Davidescu, matematician român, membru fondator al Gazetei matematice; (d. 1905).
Emanoil Davidescu - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Emanoil Davidescu, (n. 12 martie 1871 – d. 1905), matematician român, membru fondator al Gazetei matematice.
11 martie 1871 – Începe guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (“marea guvernare conservatoare”, pînă în 04.04.1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator.
Lascăr Catargiu – foto: ro.wikipedia.org
Faţă de continuarea manifestarilor antigermane, domnitorul Carol I a convocat guvernul si a luat hotararea de a parasi tara. Renunţa la ideea abdicarii, cu conditia constituirii unui guvern care sa obtina votarea bugetului si sa rezolve problema concesionarii cailor ferate. Guvernul liberal condus de Ion Ghica demisionează.
Lascar Catargiu își ia raspunderea formarii noului guvern. Catargiu a format, pentru prima dată în istoria română, la 22 martie 1871 un cabinet conservator stabil, care va rămâne la putere până în aprilie 1876. La 12 aprilie 1876 Catargiu a demisionat, fiind urmat în funcție la 9 mai de către Manolache Costache Epureanu.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
11 martie 1878 - Se semnează la Roma Convenţia de comerţ şi navigaţie româno-italiana. Convenţia va intra în vigoare la 1 aprilie 1878.
11 martie 1888 - O furtună masivă de zăpadă care durează trei zile și jumătate paralizează costa de est a Statele Unite. La sfârșitul vremii rele se înregistrează aproximativ 400 de decese.
Marele viscol din 1888 – foto: ro.wikipedia.org
Marele viscol din 1888 este denumirea unei furtuni de zăpadă din perioada 11 – 14 martie 1888, care s-a abătut asupra coastei de est a SUA și care a afectat în special statele New Jersey, New York, Massachusetts și Connecticut, unde au fost depuneri de zăpadă de până la 150 cm, iar vântul a suflat cu viteză de până la 72 km/h.
11 martie 1902 - Se dă sentința în procesul Caion- Caragiale. Caion este condamnat la 3 luni închisoare, 500 de lei amendă către stat și 10.000 de lei despăgubuiri către Caragiale pentru calomnie, după ce afirmase că drama Napasta ar fi un plagiat.
11 martie 1908 – A încetat din viaţă scriitorul Edmondo de Amicis (“Cuore – inimă de copil”,“Romanul unui învăţător”); (n. 31 octombrie 1846).
Edmondo De Amicis – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Edmondo De Amicis (n. 21 octombrie 1846 – d. 11 martie 1908) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog italian. Literatura sa are o tematică socială și educativă.
11 martie 1921 – S-a născut Astor Piazzolla, muzician argentinian (d. 1992).
Astor Pantaleón Piazzolla – foto: ro.wikipedia.org
Astor Pantaleón Piazzolla (n. 11 martie 1921, Mar del Plata/Argentina – d. 4 iulie 1992, Buenos Aires) a fost un muzician argentinian, compozitor și virtuoz instrumentist la bandonéon, a revoluționat muzica de tango, creând ceea ce s-a numit “Tango Nuevo“, replică a tradiționalului tango argentinian (tango argentino).
11 martie 1926 – Revoluţionarul irlandez Eamon de Valera, se retrage de la conducerea organizaţiei Sinn Fein din Irlanda.
Éamon de Valera (nume la naștere George De Valero, n. 14 octombrie 1882 – d. 29 august 1975) a fost un om politic irlandez, unul dintre conducătorii luptei pentru independența națională a Irlandei – in imagine, De Valera, photographed c. 1922–30 – foto: en.wikipedia.org
Sinn Féin (în traducere Noi înșine) este o mișcare politică irlandeză, actualmente fiind un partid politic dedicat noțiunii de republicanism irlandez, ce se opune divizării Irlandei.
The campaign car of Joseph McGuinness, who won the 1917 South Longford by-election whilst imprisoned. He was one of the first Sinn Féin members to be elected. In 1921 he sided with Collins in the Treaty debate – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Este deseori considerat ca fiind aripa politică a IRA, fiind considerat un partid naționalist cu vederi de stânga. Este prezent atât în Republica Irlanda, cât și în Irlanda de Nord. Parlamentarii aleși în Irlanda de Nord pentru Parlamentul Regatului Unit practică absenteismul voluntar ca formă de protest față de statutul politic al regiunii. Actualmente partidul are patru reprezentanți în Parlamentul European, unul pentru Irlanda de Nord și trei pentru Republica Irlanda.
11 martie 1931 – S-a născut la Sibiu actorul roman Ion Besoiu. A absolvit Academia de Teatru si Muzica din Sibiu dupa care a jucat pe numerose scene din tara, dar ”Bulandra” din Bucuresti fiind teatrul caruia si-a dedicat viata.
Ion Besoiu – foto: ro.wikipedia.org
Ion Besoiu (n. 11 martie 1931, Sibiu) este un actor de film, radio, teatru și televiziune român. A absolvit Academia de Teatru și Muzică din Sibiu, a activat ca actor în multiple ocazii și a fost directorul teatrului Lucia Sturza Bulandra din București. Numarul rolurilor interpretate – fie in teatru, fie in cinematografie – de-a lungul carierei artistice este impresionant.
A fost distribuit in spectacole ca ”Livada de visini” de A. P. Cehov, regia Lucian Pintilie, Teatrul Bulandra, 1967; ”Dansul mortii” de August Strinberg, regia Iannis Veakis, Teatrul Bulandra, 1968; ”Hamlet” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, Teatrul Bulandra, 1985; ”Sase personaje în cautarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Catalina Buzoianu, Teatrul Bulandra, 1995.
A aparut in filme regizate de Andrei Blaier (Furtuna), Mircea Dragan (Setea), Dinu Cocea (Haiducii), Mircea Muresan (Rascoala), Sergiu Nicolaescu (Atunci i-am condamnat pe toti la moarte, Un comisar acuza), in serialul TV ”Toate panzele sus” de Mircea Muresan etc.
11 martie 1938 – Germania nazistă ocupa Austria (Anschluss).
11 martie 1945 – Ocupantii japonezi infiinteaza Imperiul Vietnam, un stat marioneta care a existat pana la 23 august 1945, imparat fiind inscaunat Bao Dai.
Bao Dai in 1953 – foto: ro.wikipedia.org
Bảo Đại, împărat al Vietnamului, (n. 22 octombrie 1913 – d. 30 iulie 1997) a fost al treisprezecelea și totodată ultimul împărat al dinastiei Nguyen, care este ultima dinastie al Vietnamului, a domnit între 8 ianuarie 1926 – 25 august 1945. În septembrie 1940, Imperiul Japonez ocupă militar Indochina franceza, în urma unui acord incheiat cu guvernul francez de la Vichy.
Franța nu avea, atunci mijloacele de a rezista și amiralul Decoux, numit guvernator general de guvernul de la Vichy a trebuit să accepte prezența Japoniei în Annam ( Vietnam). La 11 martie 1945, imparatul Bao Dai a dat citire Actului de independență a Imperiului Việt Nam, declarand ca : “Având în vedere situația mondială și cea a Asiei, în special, Proclamă public că a fost eliminat protectoratul Franței și țara a devenit independenta “.
La 14 august, el a anunțat anexarea coloniei franceze Cochinchina la împeriul sau, reunificand astfel Vietnamul. Ca urmare a bombardamentelor atomice de la Hiroshima și Nagasaki, guvernul japonez a anunțat intenția sa de a se retrage din zona. Bao Dai nu a mai fost protejat de japonezi astfel ca, organizatia comunista Viet Minh, il forteaza in data de 25 august 1945, pe Bao Dai să abdice.
11 martie 1950 - A murit Heinrich Mann, scriitor german (romanul “Îngerul albastru”); (n.27.03.1871).
Heinrich Mann in 1906 – foto: en.wikipedia.org
Ludwig Heinrich Mann (n. 27 martie 1871, Lübeck – d. 11 martie 1950) a fost un romancier german, autorul unor opere cu tematică socială, ale căror nuanțe critice au dus în cele din urmă la exilul lui, în 1933.
Heinrich şi Thomas Mann în 1900 – foto: ro.wikipedia.org
11 martie 1953 - S-a născut Ladislau Bölöni, fotbalist, antrenor român. Ladislau Bölöni, întâlnit și cu numele maghiar de László Bölöni (n. 11 martie 1953, Târgu Mureș, Republica Populară Română) este un fost jucător și actual antrenor de fotbal la echipa Royal Antwerp FC.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
11 martie 1954 – În România comunistă, guvernul emite HCM nr.337, prin care sunt desfiintate coloniile de muncă. O parte dintre detinuti, cu excepţia celor care “au slujit interesele burgheziei”, au fost eliberaţi.
11 martie 1955 – A încetat din viaţă Sir Alexander Fleming, bacteriolog englez, descoperitorul penicilinei; (n. 6 august 1881).
Sir Alexander Fleming - foto: ro.wikipedia.org
Sir Alexander Fleming (n. 6 august 1881 – d.11 martie 1955) a fost un bacteriolog scoțian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain și Sir Howard Walter Florey. În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum.
Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940, Fleming, doi biochimiști englezi – Ernest Boris Chain și Norman George Heatley – și un medic australian – Howard Walter Florey – au izolat și preparat în stare purificată și concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în țesuturi și secreții.
11 martie 1975 – A murit fizicianul român Eugen Bădărău. A iniţiat în cadrul Institutului de Fizică de la Universitatea din Cernăuţi, primele cercetări din ţara noastră cu privire la descărcările de gaze, fiind un pionier în domeniul fizicii plasmei.
Eugen Bădărău – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Eugen Bădărău (n. 19 septembrie / 2 octombrie 1887, Foltești, Galați; d. 11 martie 1975, București) a fost un fizician român, profesor universitar, director al Institutului de Fizică București, membru al Academiei Române (din 1948). Este considerat fondatorul școlii românești de descărcări electrice în gaze și fizica plasmei.
11 martie 1985 – Comitetul Central al PCUS îl alege pe Mihail Gorbaciov în funcţia de Secretar General. Alegerea sa marchează începutul destinderii între Est şi Vest a deschiderii spre dialog a URSS si a politicii de reforme interne sociale si politice “perestroika” şi “glasnost”.
Mihail Sergheevici Gorbaciov- foto: ro.wikipedia.org
Mihail Sergheevici Gorbaciov (născut pe 2 martie 1931), conducătorul Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991. Încercările sale de reformă au dus la încheierea războiului rece, la încetarea monopolului politic al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și la prăbușirea Uniunii Sovietice. A primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990.
11 martie 1987 – A murit bizantinologul, teologul şi profesorul roman Ioan Coman; (n.27.11.1902).
11 martie 1990 – Începe manifestaţia populară din Piaţa Operei din Timişoara, in timpul careia a fost adoptată, la 12.03.1990, ”Proclamaţia de la Timişoara” care, la Punctul 8 cerea interzicerea prin Legea electorală, pentru primele trei legislaturi consecutive, a dreptului la candidatură al foştilor lideri comunişti sau a ofiţerilor de Securitate.
Proclamaţia de la Timişoara – foto: presalibera.net
11 martie 1990 – Lituania şi-a proclamat independenţa, fiind primul stat care părăsea Uniunea Sovietică.
11 martie 1990 – Prin alegerea ca preşedinte a lui Patricio Aylwin, in Chile încetează dictatura generalului Augusto Pinochet, care a condus ţara din 1974.
Augusto Pinochet în 1975 – foto: ro.wikipedia.org
Augusto José Ramón Pinochet Ugarte (n. 25 noiembrie 1915 – d. 10 decembrie 2006), cunoscut mai mult ca Augusto Pinochet, a fost un general și dictator chilian, care a îndeplinit funcția de Președinte al Republicii Chile între 1974 și 1990. A condus o juntă militară la putere printr-o lovitură de stat în anul 1973, prin înlăturarea președintelui ales în mod democratic Salvador Allende.
A părăsit postul de președinte în anul 1990, după ce a pierdut un referendum național în anul 1988, dar a rămas pentru încă 8 ani comandantul suprem al armatei, iar după aceea a devenit senator pe viață, acțiuni care au îngreunat urmărirea sa în justiție pentru crimele comise în timpul dictaturii sale.
Guvernul chilian estimează că peste 3.000 de oameni au fost uciși în intervalul de timp în care Pinochet s-a aflat la putere, printre aceștia numărându-se victime ale căror cadavre nu au fost găsite niciodată. Alte mii de oameni au fost torturați, arestați sau forțați să fugă în exil în timpul mandatului său.
11 martie 1993 – Janet Reno devine prima femeie Procuror General al SUA.
11 martie 1995 - Președintele României, Ion Iliescu, a participat la Conferința mondială pentru dezvoltare socială de la Copenhaga.
11 martie 1997 - Paul McCartney, fost membru al formației Beatles, este înnobilat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.
Sir James Paul McCartney – foto: en.wikipedia.org
Sir James Paul McCartney, (născut la 18 iunie 1942) este un cântăreț și compozitor englez, care s-a remarcat inițial ca membru component al formației The Beatles. A scris și muzică de film, astfel că în 2002 a fost nominalizat la Premiile Oscar, Grammy și Golden Globe pentru muzica originală la pelicula Vanilla Sky/Deschide Ochii.
11 martie 2000 - Desemnat câștigător în urma celui de-al doilea tur al alegerilor desfășurate la 16 ianuarie 2000, Ricardo Lagos Escobar a preluat oficial funcția de președinte al Republicii Chile.
Ricardo Lagos in 2015 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
11 martie 2003 – Este fondat Tribunalul Penal Internaţional la Haga.
Sediul Curţii Penale Internaţionale, Haga, Olanda – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Curtea Penală Internațională (numită uneori și Tribunalul Penal Internațional) este o instanță de justiție internațională permanentă, cu sediul la Haga în Olanda. Menirea și scopul acestei instituți juridice internaționale este de a judeca persoane care au comis genociduri, crime de război și crime contra umanității.
Curtea este compusă din 18 de magistrați, care au fost investiți în funcție pe 11 martie 2003, dintre care în rangul cel mai înalt, canadianul Philippe Kirsh. Instanța nu poate judeca cauze retroactive ci numai cazuri provenite după 1 iulie 2002. Până în mai 2004, 94 de țări au ratificat statutul tribunalului, printre care și România.
Tratatul nu a fost nici semnat nici ratificat de câteva țări importante precum Statele Unite, Rusia, China, Israel și Irak. De fapt, Statele Unite și Israelul au semnat inițial tratatul însă au anunțat ulterior că își retrag semnătura.
11 martie 2004 – A avut loc, la Madrid, un puternic atentat terorist, soldat cu un număr impresionant de victime: 200 de oameni au murit, printre ei aflîndu-se şi 16 români. Alte 1500 de persoane au fost ranite. Mai multe explozii simultane, la ora de varf, s-au inregistrat in patru trenuri madrilene, atentatul fiind revendicat de gruparea extremista al-Qaida. Exploziile au avut loc aproape simultan intre 7.39 si 7.42 dimineata, in statiile Atocha (3 bombe), El Pozo del Tío Raimundo (2 bombe), Santa Eugenia (1 bomba) si o a patra in calea Téllez spre Atocha.
Atacurile au fost indreptate impotriva trenurilor care asigurau legatura cu suburbiile si care erau pline cu navetisti ce se indreptau spre locurile de munca din Madrid. In aceeasi zi un grup care a sustinut ca actioneaza in numele al-Qaida a revendicat atentatele comise la Madrid, printr-un mesaj e-mail primit de cotidianul de limba araba Al Quds al-Arabi, care apare la Londra.
În mesaj, grupul autointitulat Brigada Abu Hafs al-Masri, si-a asumat responsabilitatea pentru comiterea celui mai sangeros atac terorist, intr-un oras european, de la al doilea razboi mondial. Autorii au fost identificati si un numar de 28 de persoane au fost acuzate pentru cumplitul atentat terosrist de la Madrid.
Judecatorul Javier Gomez Bermudez a pronuntat verdictul in ceea ce ii priveste pe cei 28 de acuzati, dupa aproape trei luni de deliberari. Toti acuzatii, in majoritate marocani, au negat ca ar fi fost implicati in aceste atacuri, care au zguduit Spania cu trei zile inainte de alegerile legislative.
Data de 11 martie a fost declarata ”Ziua europeana a victimelor terorismului” de catre Parlamentul European in memoria celor care si-au pierdut viata in atentatul de la Madrid. Initial, s-a propus ca evenimentul sa fie marcat pe 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise in lume (SUA, 2001).
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
11 martie 2005 – Fostul caporal nazist Paul Schaefer, fondatorul enclavei germane “Colonia Dignidad” din Chile, condamnat pentru pedofilie şi acuzat de torturarea deţinuţilor în timpul regimului lui Augusto Pinochet (1973-1990), a fost arestat în Argentina.
11 martie 2006 – A murit Slobodan Miloşevici, ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului.
Slobodan Milošević (20 august 1941 – 11 martie 2006) președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, și de asemenea al Partidului Socialist Sârb – foto: europeanul.org
Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992 dizolvă această republică – creaţie a lui I. B. Tito – şi înfiinţează Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia. Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei.
In anul 2000, preşedinţia republicii este preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Milosevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie. La 12.02.2002 a început la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav, acesta murind în celula sa din închisoarea TPI in urma unei complicatii cardiace; (n.20.08.1941).
11 martie 2011 - Un cutremur cu magnitudine 9 grade pe scara Richter și cu epicentrul în Oceanul Pacific, a lovit coasta de est a Japoniei. Cutremurul a fost urmat de tsunami. Evenimentul a declanșat al doilea cel mai mare accident nuclear din istorie, și unul din singurele două evenimente care să fie clasificate ca Nivel 7 pe scară internațională a evenimentelor nucleare.
Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 – foto: ro.wikipedia.org
Cutremurul din Tōhoku din 11 martie 2011 a fost un seism de magnitudine 9,0 MW cu epicentrul în regiunea Tohoku din oceanul Pacific, în apropierea orașului japonez Sendai, aflat pe coasta de est a Japoniei. Cutremurul a provocat valuri tsunami ale Pacificului de până la zece metri în înălțime.
Pe scara de intensitate seismică a Agenției Meteorologice a Japoniei (care nu măsoară energia declanșată de cutremur la epicentru, ci intensitatea mișcărilor tectonice într-un anumit loc) seismul a măsurat la cota de 7 (valoarea maximă a acestei scări) în anumite zone ale prefecturii Miyagi.
foto: romaniapress.ro
Cutremurul s-a produs în ziua de vineri 11 martie 2011 la ora 05:46:23 UTC. Hipocentrul acestuia s-a aflat în largul coastei de est a regiunii Tohoku, Japonia, la o adâncime de 24,4 km. Inițial măsurată la 7,9 grade, magnitudinea a fost reestimată de serviciul de prospectare geologică al Statelor Unite la 8,8 și apoi la 8,9 grade.
Cutremurul este considerat ca fiind cel mai mare din istoria Japoniei. Centrul american pentru alerte de tsunami în Pacific l-a măsurat la o intensitate de 9,1 pe scara Richter. Agenția Meteorologică a Japoniei și-a rectificat pe data de 13 martie 2011 măsurătoarea cutremurului de la 8,8 la 9,0 pe scara Richter.
Înainte de cutremurul din Sendai, cel mai mare fusese marele cutremur din Hanshin din ianuarie 1995. În urma seismului a fost declarată stare de urgență nucleară în Japonia din cauza unor probleme la centralele nucleare Fukushima I și Fukushima II din Prefectura Fukushima.
Ca urmare a cutremurului, NASA a calculat că ziua s-a scurtat cu 1,8 microsecunde din cauza rotației accelerate a Pământului. Tot datorită cutremurului s-a calculat că Japonia s-a deplasat cu 2,4 m față de poziția anterioară cutremurului.
Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi a avut loc la data de 11 martie 2011 la centrala electrică atomică Fukushima din Japonia, care constă din 4 reactoare nucleare, ca urmare a cutremurului din nord-estul țării de la ora 14:46, urmat de un tsunami de mari proporții. Centrala nucleară Fukushima I a fost nevoită să recurgă la acumulatoarele electrice de rezervă, dar acestea au o capacitate limitată.
La 14 martie compania TEPCO (Tokyo Electric Power Company), care administrează centrala, a făcut cunoscut că nici sistemul de răcire al reactorului 2 nu mai funcționează. Fără o răcire normală la un reactor se poate ajunge la supraîncălzirea miezului cu material fisionabil radioactiv al reactorului până la o temperatură de 2.000 °C, crescând riscul topirii lui și al unor explozii.
La 15 martie autoritățile din Tokio au anunțat că la reactorul (blocul) 2 Fukushima a avut loc o explozie care a avariat învelișul acestuia, provocându-se astfel o creștere a radioactivității în zona înconjurătoare. Administrația centralei vorbește despre “valori dramatice ale radioactivității”. Drept urmare populația locală din perimetrul de 30 de km în jurul centralei (care nu era încă evacuată) a fost avizată să rămână în locuințe, pentru a nu se expune direct (este vorba de aparatul respirator) radioactivității crescute.
După explozia de la reactorul 2 s-a anunțat un incendiu la reactorul 4 (care la cutremur era în revizie). De la acesta provine acum creștere puternică a radioactivității direct în atmosferă. Se speculează că reactorul respectiv ar avea două găuri de dimensiuni metrice în înveliș (carcasă).
La data de 26 martie Tepco a făcut cunoscut că valorile măsurate la parterul reactoarelor 1 – 4 este de 200 mSv/h, iar apa radioactivă scursă printr-o spărtură de la reactorul 2 are o valoare măsurată de peste 1.000 mSv/h. La 12 aprilie 2011 autoritățile japoneze au mărit clasificarea accidentului nuclear de la Fukushima de la nivelul 5 la nivelul 7, nivelul maxim pe scara accidentelor nucleare.Nivelul 7 a fost și nivelul declarat la accidentul nuclear da la Cernobîl în 1986.
11 martie 2011 - Primavara Arabă - Au inceput protestele in Arabia Saudita.
“Primăvara arabă” – Harta protestelor: Negru – Guvern înlăturat; Albastru – Schimbări în guvern; Vișiniu – Rebeliune armată; Portocaliu – Proteste majore; Galben – Proteste minore; Gri – Alte țări – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Primăvara arabă a fost o serie de mișcări de protest care au avut loc în mai multe țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord începând cu sfârșitul anului 2010. În principal, acestea au avut loc mai ales în țări arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar.
Manifestări de stradă de o amploare deosebită s-au desfășurat în Egipt, Algeria, Yemen, Libia, Iordania, Bahrain, Maroc, Kuweit si Iran, având loc evenimente de mai mică amploare în Sahara Occidentală, Sudan, Djibouti, Cisiordania, Liban, Siria, Irak, Senegal, Arabia Saudită și Oman. În aceeași perioadă s-au desfășurat demonstrații de diferite mărimi și în țări din afara zonei, cum ar fi Somalia, Albania, Serbia, Mauritania și Gabon.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
11 martie 2014 – Rusia a anexat Republica Autonomă Crimeea, parte a statului independent Ucraina. Crimeea (oficial Republica Autonomă Crimeea), a fost o republică autonomă a Ucrainei, care din 2014 a intrat, în urma unui referendum ilegal organizat in prezenta armatei ruse, în componenta Rusiei.
Peninsula Crimeea – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Peninsula Crimeea, cunoscută sub denumirea de Crimeea, se află pe coasta de nord a Mării Negre. Peninsula este localizată la sud de Regiunea Herson, Ucraina și la vest de regiunea Kuban, Rusia. Ea este unită cu regiunea Herson prin Istmul Perekop și separată de Kuban prin Strâmtoarea Kerci. Peninsula este înconjurată de două mări: Marea Neagră (la vest și sud) și Marea Azov (la est).
11 martie 2020 - Organizația Mondială a Sănătății a declarat că focarul de coronavirus este o pandemie globală, în timp ce guvernul italian a pus în aplicare o carantină națională ca răspuns la aceasta.
cititi mai mult despre coronavirus pe unitischimbam.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com;
Iuri Gagarin (1934 – 1968)
Iuri Gagarin in Helsinki, 1961
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com
Iuri Alexeevici Gagarin (n. 9 martie 1934, Klușino, RSFS Rusă, URSS — d. 27 martie 1968, Kirjaci, RSFS Rusă, URSS) a fost un cosmonaut sovietic, Erou al Uniunii Sovietice. La 12 aprilie 1961, el a devenit primul om care a ajuns în spațiu și pe orbita Pământului. A primit numeroase medalii în diferite țări pentru zborul său de pionierat în spațiul cosmic.
Tinerețea
Iuri Gagarin s-a născut în satul Klușino, aproape de Gjatsk (în prezent în Regiunea Smolensk, Rusia), la 9 martie 1934. În 1968, satul natal a fost redenumit „Gagarin” în onoarea sa. Părinții săi, Alexei Ivanovici Gagarin și Anna Timofeevna Gagarin, au lucrat în colhoz. Mamei sale îi plăcea să citească, iar tatăl său era un dulgher iscusit. Iuri a fost cel de-al treilea din cei patru copii ai familiei, iar sora lui mai mare se ocupa de el în timp ce părinții lui lucrau. La fel ca milioane de oameni din Uniunea Sovietică, familia lui Gagarin a suferit în timpul ocupației naziste din al Doilea Război Mondial. Ceilalți doi frați ai săi mai mari au fost luați ca prizonieri în Germania în anul 1943 și au revenit numai după război.
Încă din tinerețe, Iuri devenise interesat de cosmos și a început să viseze la spațiul pe care îl va cuceri într-o bună zi. Iuri a fost descris de către profesorii săi din suburbia Moscovei Liuberțî ca inteligent și muncitor, ocazional, chiar excesiv de scrupulos. Profesorul lui de matematică și științe a luptat în Al Doilea Război Mondial ca pilot al Forțelor Aeriene Sovietice, fiind o persoană care l-a impresionat profund pe tânărul Gagarin.
După ce a început o ucenicie în metalurgie ca turnător, Gagarin a fost ales pentru continuarea studiilor la un liceu tehnic din Saratov. În timp ce studia acolo, el s-a înscris în “AeroClub” și a învățat să piloteze aeronave ușoare, hobby care îi ocupa din ce în ce mai mult timp. În 1955, după terminarea școlii tehnice, a început formarea ca pilot militar la Școala de Piloți din Orenburg. Acolo a întâlnit-o pe Valentina Goreaciova, cu care s-a căsătorit în 1957, după ce a a devenit pilot pe un MiG-15. După absolvire, el a fost repartizat la baza aeriană Luostari din Regiunea Murmansk, foarte aproape de granița cu Norvegia, unde vremea grea făcea zborul dificil. A fost promovat la gradul de locotenent al Forțelor Aeriene Sovietice, la 5 noiembrie 1957, iar la 6 noiembrie 1959, el a primit gradul de locotenent major. A fost membru PCUS din anul 1960.
Valentina Gagarina, Sima Eyvazova and Yuri Gagarin in Bulgaria in 1966 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Cariera în programul sovietic spațial
Selecția și formarea
În 1960, după o intensă căutare și un proces de selecție, Iuri Gagarin a fost selectat, împreună cu alți 19 candidați, pentru Programul Spațial Sovietic. Alături de ceilalți cosmonauți, el a fost supus la o serie de experimente riguroase menite să-i testeze rezistența fizică și psihică. A urmat și un antrenament intensiv pentru pregătirea zborului ce avea să fie efectuat. Din acei douăzeci de cosmonauți selectați, eventualele alegeri pentru prima lansare erau Gagarin și Gherman Titov, datorită performanțelor excelente din timpul antrenamentelor, dar și datorită capacităților lor psihice – deși, la o simulare cu o capsulă mică Vostok, amândoi au fost inferiori. Oficialii sovietici au cântărit și alți factori în selectarea lui Gagarin: înfățișarea acestuia, capacitatea sa de a manipula atenția presei, originile sale rusești și chiar numele Gagarin, care era și el, de asemenea, asociat cu aristocrația țaristă.
Capsula lui Gagarin astăzi păstrată la Muzeul RKK Energiya din Koroliov, Rusia – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Faima și ultima parte a vieții
Moartea
Conform versiunii oficiale, pe 27 martie 1968, ora 10:31 dimineața, avionul MiG-15UTI în care se afla Iuri Gagarin și copilotul Vladimir Sereghin s-a prăbușit în apropierea satului Novoselovo, la 18 km de orașul Kirjaci, Regiunea Vladimir (190 km la est de Moscova). Totuși, există elemente care pun la îndoială atât data și ora catastrofei, cât și împrejurările ei. Rezultatele raportului nu au fost făcute publice până în prezent; acestea împreună cu resturile avionului, depozitate la Institutul de cercetări nr. 13 al Ministerului Apărării, au fost clasificate. În decursul anilor au fost lansate mai multe versiuni posibile pentru eventimentele întâmplate care au condus la dispariția prematură a celor doi aviatori. La puțin timp după destrămarea Uniunii Sovietice, mai mulți specialiști care au luat parte la anchetă au susținut că avionul a intrat în vrie. O altă ipoteză este că avionul ar fi lovit un balon meteorologic. Au mai fost și alte ipoteze, mai puțin plauzibile, s-au mai făcut referiri la o eroare de pilotaj coroborată cu o defecțiune tehnică a aparatului, asasinarea comandată de către Leonid Brejnev, etc.
Conform unui raport declasificat de curând, în tragicul accident a mai fost implicată o aeronavă – un avion de vânătoare SU-15 neutorizat, ce a zburat extrem de aproape de aeronava lui Gagarin. Dupa 40 de ani in care secretul a fost bine pastrat, cauza reala a decesului de cosmonautul sovietic Iuri Gagarin, primul om in spatiu, a fost facuta publica. Cunoscutul cosmonaut rus Aleksei Leonov a obtinut permisiunea de a dezvalui ce i s-a intamplat legendarului Iuri Gagarin in data de 27 martie 1968.
Timp de peste 20 de ani, Aleksei Leonov, primul om care a iesit in spatiu intr-un costum, pe 18 martie 1965, a luptat pentru a obtine permisiunea de a dezvalui detaliile evenimentelor din 1968, decesul lui Gagarin dand nastere, de-a lungul timpului, la numeroase teorii ale conspiratiei. Pe atunci, autoritatile au infiintat o Comisie de stat pentru a investiga accidentul (in care a fost implicat si Leonov) care a concluzionat ca echipajul avionului MIG-15UTI, Iuri Gagarin si instructorul Vladimir Sereghin, a incercat sa evite un obiect strain – precum un stol de gaste sau un balon meteorologic – efectuand o manevra brusca ce a antrenat intrarea aparatului in picaj si, ulterior, coliziunea cu solul. Ambii piloti au decedat.
“Aceasta concluzie este credibila pentru un civil – dar nu pentru un profesionist”, a declarat Leonov pentru RT. Cosmonautul a sustinut intotdeauna ca secretul privind moartea lui Gagarin ar fi trebuit facut public si a dorit ca cel putin familiile celor doua victime sa afle adevarul. “De fapt, totul s-a petrecut diferit”, spune Leonov.
Potrivit unui raport declasificat, in spatele tragicului incident se afla un factor uman – un avion de vanatoare Su-15 care efectua un zbor neautorizat periculos de aproape de avionul lui Gagarin.
“In acest caz, pilotul nu a urmat regulamentul, coborand pana la o altitudine de 450 de metri. Stiu asta pentru ca am fost acolo, am auzit zgomotele si am vorbit cu martorii. Aeronava a intrat in nori si a trecut aproape de avionul lui Gagarin, rasturnandu-l si antrenand intrarea aparatului in picaj, cu o viteza de 750 de km/ora”, a povestit Leonov.
In acea zi, Leonov era responsabil cu antrenamentele pentru saltul cu parasuta. Vremea era extrem de nefavorabila, fiind o zi ploioasa, cu vant dar si zapada, impiedicand orice tentativa de a efectua testele. Leonov a asteptat o confirmare oficiala ca testele vor fi anulate, dar apoi a auzit zgomotul facut de un super-sonic, urmat la distanta de o secunda de o explozie.
“Am trimis o echipa acolo care a gasit resturile avionului si ramasitele lui Vladimir Sereghin. Nu am gasit corpul lui Gagarin, cu exceptia hartii sale si a unei genti. Asa ca initial am crezut ca a reusit sa se ejecteze. Am trimis un batalion de soldati care sa cerceteze in amanunt padurea peste noaptea. Au strigat astfel incat sa ii poata auzi, dar nu au gasit decat ramasitele unui balon. A doua zi ca am gasit ramasitele lui Iuri Gagarin. L-am identificat dupa o alunita inchisa la culoare de pe gat pe care o vazusem cu doar trei zile inainte. A fost infiintata o comisie care sa investigheze cauza accidentului. Gherman Titov si cu mine am fost invitati sa participam la ancheta in calitate de experti”, a povestit Leonov.
Cand Leonov a primit permisiunea de a vedea raportul real al incidentul, ani mai tarziu, acesta a gasit un mare numar de inconsecvente, iar o problema aparea chiar la raportul lui Leonov: documentul avea numele lui pe el, dar era scris de altcineva, faptele fiind amestecate. Cu ajutorul calculatoarelor, noua ancheta a reusit sa obtina o noua perspectiva asupra a ceea ce a cauzat antrenarea in picaj. Aeronava a cazut timp de 55 de secunde cu o viteza de 750km/ora.
“Asa ca am folosit computere pentru a calcula traiectoria care s-ar referi la acest interval de 55 de secunde. Si s-a dovedit a fi o spirala profunda. Un avion cu reactie poate intra intr-o astfel de spirala in cazul in care o aeronava mai grea trece prea aproape si il rastoarna. Si asta este exact ce i s-a intamplat la Gagarin. Aceea traiectorie a fost singura care a corespuns cu toti parametrii nostri”, a explicat cosmonautul rus.
Cu toate acestea, numele persoanei responsabile de moartea lui Gagarin nu a fost inca dezvaluit. Pastrarea anonimatului asupra numelui a fost una din conditiile impuse lui Leonov in schimbul permisiunii de a prezenta adevarul. Se stie doar ca pilotul are acum in jur de 80 de ani si ca se afla intr-o stare precara de sanatate. “I-am promis ca nu il voi numi”, a spus Leonov.
Comisia guvernamentala care a analizat circumstantele catastrofei dupa accident, a ajuns la concluzia ca acesta ar fi fost provocat de o manevra brusca de pilotaj efectuata de Gagarin, pentru a evita impactul cu un balon meteorologic. Potrivit rezultatelor prezentate atunci, de prabusirea avionului MIG-15UTI, la bordul caruia se afla, in 1968, Iuri Gagarin, ar fi fost vinovat, dupa toate probabilitatile, chiar primul cosmonaut din lume.
“Concluziile comisiei: pornind de la analiza circumstanelor de zbor si a tuturor documentelor din dosar, cea mai probabila cauza a accidentului a fost executarea unei manevre bruste pentru evitarea impactului cu balonul unei sonde meteorologice. Sau, cea mai putin posibil, evitarea intrarii in partea superioara a primului strat de nebulozitate”, a declarat la o conferinta de presa seful arhivelor prezidentiale, Aleksandr Stepanov.
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com
cititi mai mult despre Iuri Gagarin si pe en.wikipedia.org