Evenimentele Zilei de 16 martie în Istorie: 16 martie 1821 – Tudor Vladimirescu a lansat „Proclamația către bucureșteni“

Tudor Vladimirescu si pandurii sai la Bucuresti (1821)

foto preluat de pe historia.ro
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

16 martie este a 75-a zi a calendarului gregorian.

 

Sărbătorile Zilei de 16 martie

(BOR) Sfântul Mucenic Sabin Egipteanul; Sfântul Cuvios Hristodul din Patmos; Sfântul Mucenic Papa; Sfântul Mucenic Roman; Sfântul Cuvios Anin

 

(BRU) Sf. Sabin Egipteanul, martir († 303)

(BRC) Sf. Benedicta, călugăriță

 

Astăzi în istorie pentru 16 martie

 

16 martie 597 i.I.Hr. - Babilonienii cuceresc Ierusalimul.

 

16 martie 37 - Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius.

Tiberius Caesar Augustus, născut Tiberius Claudius Nero (16 noiembrie 42 î.Hr. – 16 martie 37), a fost al doilea împărat roman și a domnit de la moartea lui Augustus în anul 14 până la moartea sa în 37.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

Caligula (latină: Caius Iulius Caesar Augustus Germanicus, 31 august 12 d.Hr. – 24 ianuarie 41 d.Hr.), de asemenea, cunoscut sub numele de Gaius, a fost Împărat Roman intre anii 37-41. Când Tiberius a murit pe 16 martie 37, averea sa și titlurile Principatului au fost lăsate lui Caligula și nepotului lui Tiberius, Gemellus, amandoi servind ca moștenitori. Bazându-se pe Macro, Caligula nu va oferi nimic din mostenire lui Gemellus, pe motive de nebunie. Deși Tiberius avea 78 ani pe patul de moarte, unii istorici încă presupun că a fost ucis chiar de Caligula insusi pentru a se razbuna pentru copilaria distrusa de abuzurile sexuale.

Caligula a scos inelul imperial cu sigiliu de pe degetul lui Tiberius, crezand ca acesta murise, fiind apoi salutat de multime ca imparat.S-a anuntat insa dupa aceea ca Tiberius si-a revenit si cerea de mancare. Caligula a fost ingrozit de gandul razbunarii lui Tiberius si i-a ordonat lui Naevius Cordus Sertorius Macro, comandantul garzii pretoriene, sa se duca in dormitorul imparatului si sa-l sufoce cu o perna.

Tacitus scrie că prefectul pretorian, Macro, l-a sufocat pe Tiberius cu o perna pentru a grăbi succederea lui Caligula, mai mult pentru bucuria poporului roman, în timp ce Suetonius scrie că Caligula ar fi efectuat uciderea, deși acest lucru nu este înregistrat de către orice alt istoric antic. Seneca cel Batran si Philo, care au scris atât în ​​timpul domniei lui Tiberius, precum și Josephus au înregistrat ca Tiberius a avut moarte naturală.

Vestea morții lui Tiberius a provocat mai degrabă bucurie decât tristețe. Mulți cerereau ca trupul să-i fie aruncat în Tibru, dar Caligula s-a îngrijit să fie transportat, sub pază, la Mausoleul lui Augustus, nefiind zeificat și nici condamnat. Caligula a acceptat puterile Principatului conferite de către Senat și a intrat în Roma la 28 martie in mijlocul unei mulțimi care l-au salutat ca “copilul nostru” și “steaua noastra,” printre alte porecle.Caligula a murit asasinat în apropierea palatului său din Roma, în urma unei conspirații a pretorienilor, in ziua de 24 ianuarie 41.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org si en.wikipedia.org

 

16 martie 455 - Împăratul roman Valentinian al III-lea a fost asasinat. (n. 419).

Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419, Ravenna – 16 martie 455, Roma), cunoscut ca Valentinian III a fost împărat al Imperiului Roman de Apus (424-455). Născut la Ravenna, a fost fiul lui Constanțiu III și a Gallei Placidia – fiica împăratului Teodosiu I și nepoata împăratului Valentinian I. A fost numit caesar pe 23 octombrie 424 în Constantinopol, apoi proclamat împărat la 23 octombrie 425.

Valentinian a fost impus pe tron de trupele vărului său Teodosiu II, suveranul Imperiului Roman de Răsărit. Minor, regența este exercitată de mama sa, puterea reală aparținând însă generalilor Felix (m. 430), Bonifatius (m. 432), Aetius (m. 454). În timpul domniei sale, criza statului se agravează, Africa de Nord, Britannia, Pannonia se desprind de sub autoritatea imperiului. Pe Câmpiile Catalaunice (451), într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde, alane, obține o ultimă victorie, forțând retragerea lui Attila și a aliaților săi din Gallia. La 6 luni după ce l-a ucis cu mâna sa pe Aetius, Valentinian este, la rândul său, asasinat de un partizan al acestuia (martie 455). Cu el se sfârșește dinastia teodosiană.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

16 martie 1457 - A fost decapitat Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, de către nobilimea maghiară.

Ladislau Huniade (în maghiară László Hunyadi) (n.1433 – † 16 martie 1457) a fost Ban al Croatiei si Dalmatiei, fiul cel mai mare al voievodului Transilvaniei Iancu de Hunedoara si fratele mai mare a lui Matia. A vrut să se impună în fruntea vieţii politice a regatului, sperând să moştenească poziţia dominantă a tatălui său. Pentru a-şi împlini ambiţiile, Ladislau de Hunedoara nu a pregetat să îl asasineze pe contele Ulrich de Cilli, apropiat al regelui, la Belgrad, în 9 noiembrie 1456. Apoi l-a luat prizonier pe regele Ladislau al V-lea, l-a dus la Timişoara şi i-a smuls pentru sine demnitatea de căpitan general, pe care o avusese şi tatăl său, precum şi promisiunea că el şi familia sa nu vor fi pedepsiţi pentru asasinat.

Planul a fost dejucat prin prefăcătoria regelui, susţinut de majoritatea aristocraţiei oripilată de asasinat. În 14 martie 1457, ambii fii ai lui Iancu de Hunedoara au fost arestaţi la Buda. Ladislau de Hunedoara a fost acuzat de complot si decapitat fara judecata în piaţa centrală a cetatii, iar fratele său Matia, fiind minor (14 ani), a fost iertat. Era cât pe ce să fie decapitat si el, dar regele Ladislau al V-lea al Ungariei a fost înduplecat de vârsta sa fragedă. Matia a fost dus ca prizonier la Praga, unde isi stabilise regele temporar reşedinţa.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 martie 1521 - Navigatorul portughez Fernando Magellan, aflat in serviciul Spaniei, a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine.

La 10 august 1519 cele cinci corăbii care au compus flota expediţiei: Trinidad (110 tone, 55 marinari), San Antonio (120 tone, 60 marinari) , Concepción (90 tone, 45 marinari), Victoria (85 tone, 42 marinari), Santiago (75 tone, 32 marinari) au părăsit oraşul Sevilla navigând pe fluviul Guadalquivir până în San Lucar de Barrameda unde au staţionat mai mult de 5 săptămâni, timp în care s-a făcut ultima revizie şi aprovizionarea completă. La 20 septembrie 1519 flota s-a desprins de ţărm şi a început călătoria. În timpul trecerii peste ocean, Magellan a elaborat un sistem de semnalizare atât de bun încât nici o corabie din flota sa nu s-a rătăcit, deşi erau total diferite. Neînţelegerile cu căpitanii spanioli au apărut la scurt timp. Pretenţiilor lui Cartagena cu privire la schimbarea itinerariului, Magellan a răspuns: „Datoria domniei voastre este să urmaţi ziua steagul meu, iar noaptea felinarul din pupa corăbiei mele”.

Pe 27 aprilie 1521, Magellan a fost ucis în Filipine în timpul unei lupte cu băştinaşii. Din expediţia iniţială s-a întors o singură navă, Victoria, având la bord 18 oameni şi comandată de Juan Sebastian El Cano în 1521. Regele Spaniei l-a înnobilat pe El Cano şi i-a dat ca blazon globul pământesc pe care scria „Primus Circumedisti me” („Tu m-ai înconjurat primul”). Relatarea expediţiei a fost făcută de geograful Antonio Pigafetta care a participat la toate expediţiile organizate de Magellan.

 

16 martie 1611 - Principele Transilvaniei Gabriel Bathory, care ocupase Targoviştea, este silit să se retragă din Muntenia, in urma atacurilor otomane.

Pe 26 ianuarie 1611 Gabriel Bathory ocupase Tîrgovişte şi se autointitulaseprincipe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine. Retragerea sa silită din Valahia se datorează susţinerii otomane pentru domnul muntean Radu Mihnea.

Gabriel Bathory era nepotul fostului rege al Poloniei, Ştefan Báthory si a fost proclamat principe la vîrsta de 19 ani, în urma demisiei din funcţie a lui Sigismund Rákoczy, la 5 martie 1608. Gabriel Báthory era bine văzut de comtemporani, datorită înfăţişării fizice agreabile şi datorită firii sale foarte darnice,cu toate ca era afemeiat şi peste măsură de ambiţios. Îşi propusese să aducă sub stăpînirea sa Moldova şi Valahia. Pentru a-şi realiza ambiţiile, el l-a atacat pe domnul Moldovei, Radu Şerban, alungandu-l peste Milcov. Acesta revine însă şi îl înfrînge pe G. Báthory lîngă Braşov la data de 7 iulie 1611, acesta scapand numai datorită unei greşeli a domnului Moldovei, care s-a oprit pentru a aştepta ajutoarele austriece, dîndu-i astfel timp să se retragă după înfrîngerea de la Braşov.

În acest fel, Gabriel Báthory a putut să se menţină în fruntea Principatului Transilvaniei încă doi ani, pînă în anul 1613. În anul 1613 domnii din ţările româneşti vecine s-au coalizat pentru a-l înlătura pe tanarul Bathory de la conducerea Ardealului. Turcii pregătiseră deja un înlocuitor al lui, în persoana lui Gabriel Bethlen (în limba maghiară Bethlen Gábor) zis “Ţiganul”, datorită tenului său oacheş, nobil maghiar originar din localitatea Ilia din actualul judeţ Hunedoara. În acel an în Ardeal a intrat o armată turcească, alături de armata moldoveană şi munteană, asigurînd astfel alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (la data de 23 octombrie). Gabriel Báthory s-a retras în cursul acestor evenimente pană la Oradea, unde a fost ucis de proprii săi soldaţi, la data de 27 octombrie 1613.

 

16 martie 1635 - Se încheie Tratatul de alianţă între Matei Basarab şi Gheorghe Rakoczi. Tratatul a fost reînnoit în 1636 şi în 1640.

 

16 martie 1635 - Domnul Munteniei Matei Basarab construieşte mănăstirea Arnota, (azi judeţul Vâlcea, România), unde ulterior va fi înmormîntat. Aici sunt valoroase picturi murale şi icoane realizate de Stroe din Tîrgovişte.

Matei Basarab (uneori și Matei Brâncoveanu, n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), domnul Țării Românești între 1632 și 1654. Domnia i-a fost marcată de confruntări cu Vasile Lupu, domnul Moldovei. Pe plan cultural, Matei Basarab a ctitorit și a refăcut o seamă de lăcașuri de cult. Sfârșitul domniei a fost caracterizat de o slăbire a autorității domnești în raport cu mercenarii seimeni, care avea să ducă la Răscoala seimenilor din timpul lui Constantin Șerban.

 

16 martie 1680 - A murit François de la Rochefoucauld, filosof si moralist francez; (n. 1613).

François de la Rochefoucauld (n. 15 septembrie 1613, Paris – d. 16 martie 1680) a fost filozof și moralist francez, fin observator al moravurilor și caracterelor, autor al unor “Maxime” (504 la număr)

 

16 martie 1687 - S-a născut Sofia Dorothea de Hanovra, regină a Prusiei, fiica regelui George I al Marii Britanii ;(d. 1757)

 

16 martie 1693 - Se stinge din viaţă Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei între anii 1685-1693

Constantin Cantemir (n. 8 noiembrie 1612 – d. 15/27 martie 1693) a fost domnul Moldovei între 25 iunie 1685 – 27 martie 1693. A fost tatăl lui Antioh și Dimitrie Cantemir. Moartea l-a prins în plină activitate politică pe Constantin Cantemir. Dimitrie Cantemir arată că spre toamna anului 1692 starea sănătăţii tatălui său se agravase. La 16 martie 1693 (26 martie stil nou), Constantin Cantemir îşi dă obştescul sfîrşit. Este printre puţinii domni ai perioadei care şi-au păstrat tronul pînă la moarte. În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate.

Neştiinţa de carte si originea modestă i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator. Cronicarul Nicolae Costin spune că domnul era “foarte viteaz, bun, iară la fire blînd şi cu inima milostivă, răbdător, cu puţină mînie întîi, apoi iertător şi nelacom la avere şi îndurător, necărturar şi la toate priceput”. În timpul domniei lui Antioh Cantemir osemintele lui Constantin Cantemir sunt aduse la mănăstirea Mira, una din ctitoriile sale.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro

 

16 martie 1705 - Antim Ivireanul este ales episcop de Râmnic, hirotonirea sa având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate este instalarea unei tipografii la Râmnic.

Antim Ivireanul (n. circa 1650, Iviria — d. 1716, asasinat în Rumelia), autor, tipograf, gravor, teolog, episcop și mitropolit român de origine georgiană. Mitropolit de București, autor al unor celebre Didahii, ce reprezintă o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an, Antim Ivireanul a fost o personalitate culturală remarcabilă a literaturii române vechi. A fost cel care a înființat prima bibliotecă publică în Bucureștiul de astăzi, în secolul XVIII. Antim Ivireanul s-a născut în Iviria (Georgia de astăzi), în anul 1650, dar activitatea sa în slujba bisericii și-a desfășurat-o în Ţara Românească.

A fost, pe rând, egumen al mânăstirii Snagov, episcop de Vâlcea și mitropolit al Ţării Românești. În același timp, a fost și un mare om de cultură: tipograf, gravor, teolog și autor al celebrelor Didahii (o colecție de predici folosite la Marile Sărbători de peste an). La insistențele Porții Otomane, a fost exilat în anul 1716. Şi-a dat viața ca un martir pentru credința creștină, fiind ucis de ostașii care îl escortau pe drumul exilului. Biserica Ortodoxă Română îl prăznuiește pe data de 27 septembrie

 

16 martie 1736 - A murit compozitorul italian Giovanni Battista Pergolesi; (n. 1710).

Giovanni Battista Pergolesi (n. 4 ianuarie 1710, Jesi/Ancona – d. 17 martie 1736, Pozzuoli/Napoli), compozitor italian din secolul al XVIII-lea, descendent al unei familii din Pergola, un orășel din provincia Marche, de la care și-a luat și numele.

 

16 martie 1750 - S-a născut Caroline Herschel, astronomă britanică de origine germană (d. 1848)

Caroline Lucretia Herschel (n. 16 martie 1750 la Hanovra – d. 9 ianuarie 1848 la Hanovra) a fost o astronomă germană/engleză. La începutul carierei sale științifice l-a ajutat pe fratele ei Wilhelm Herschel cu cercetările și observațiile sale, s-a remarcat însă foarte devreme cu contribuții științifice proprii. Este descoperitoarea mai multor comete, îndeosebi cometa periodică 35P/Herschel-Rigollet, care îi poartă numele, iar la data de 7 noiembrie 1795, a redescoperit cometa Encke, la Slough, în Anglia.

 

16 martie 1751 - S-a născut James Madison, al 4-lea președinte al SUA; (d. 1836).

James Madison (n. 16 martie 1751 – d. 28 iunie 1836) a fost cel de-al patrulea (1809 – 1817) preşedinte al Statelor Unite ale Americii. A fost co-autor, împreună cu John Jay şi Alexander Hamilton, a documentului cunoscut sub numele de Federalist Papers, prima constituţie a Statelor Unite, fiind de asemenea considerat “tată al⁠ Constituţiei” Statelor Unite ale Americii şi unul din importanţii fondatorii ai statului american. Madison s-a născut în Port Conway, Virginia în ziua de 16 martie 1751.

Părinţii săi, colonelul James Madison, Sr. (27 martie 1723 – 27 februarie 1801) şi Eleanor Rose “Nellie” Conway (9 ianuarie 1731 – 11 februarie 1829), erau posesorii prosperi ai unei plantaţii de tutun în Orange County, Virginia, unde viitorul preşedinte a petrecut majoritatea anilor copilăriei. Plantaţia familiei Madison funcţiona economic bine datorită stră-stră-bunicului patern al lui Madison, de asemenea James Madison, care a ştiut să folosească extrem de ingenios sistemul de oferire de pământ noilor colonizatori, denumit headright system⁠.

 

16 martie 1789 - S-a născut Georg Simon Ohm, fizician german; (d. 1854).

Georg Simon Ohm (n. 16 martie 1789, Erlangen – d. 6 iulie 1854, München) a fost un fizician și educator german. Încă de la începutul carierei sale didactice, ca profesor de liceu, Ohm a studiat pila voltaică inventată de contele italian Alessandro Volta. Folosind echipament creat de el însuși, fizicianul german a descoperit proporționalitatea dintre diferența de potențial, intensitatea curentului electric și rezistența electrică care a devenit cunoscută în lumea științifică începând cu 1826 și până azi ca legea conducției electrice, dar mai ales ca legea lui Ohm.

Ulterior, devenit profesor la Universitatea din Nürnberg, Ohm a adus și alte contribuții la dezvoltarea fizicii, dintre care legea acustică Ohm, propusă în 1843, cunoscută ca teoria sirenelor, și interferența luminii polarizate în cristale (1854) sunt cele mai semnificative. Printre multe contribuții remarcabile, trebuie menționate definirea cu adevărat științifică a fenomenelor electrocinetice, compararea curentului electric cu debitul unui fluid, a diferenței de potențial ca o diferență de nivel și definirea exactă a sarcinii electrice, a intensității curentului electric și a tensiunii electromotoare. Georgh Simon Ohm a rămas cunoscut în fizică și datorită faptului că unitatea de măsură a rezistenței electrice îi poartă numele, numindu-se ohm.

 

16 martie 1792 - Regele Gustav al III-lea al Suediei este împușcat; va muri la 29 martie.

Gustav al III-lea (n. 24 ianuarie 1746 – d. 29 martie 1792) a fost rege al Suediei din 1771 până la moartea sa în anul 1792. A fost fiul cel mare al regelui Adolf Frederick al Suediei și al reginei Louisa Ulrika a Prusiei, sora lui Frederick cel Mare. În 1766 s-a căsătorit cu Sophia Magdalena a Danemarcei, fiica lui Frederic al V-lea al Danemarcei. Gustav al III-lea a avut doi copii: Gustav IV Adolf rege al Suediei și Carl Gustav duce de Småland mort în 1783 la vârsta de un an.

 

16 martie 1815 - Printul Willem se proclamă rege al Regatului Unit al Tarilor de Jos, devenind primul monarh constitutional al acestui regat. Willem Frederik van Oranje- Nassau ( 24 august 1772 – 12 decembrie 1843), a fost print de Orange și Mare Duce de Luxembourg.

 

16 martie 1821 - Tudor Vladimirescu, ajuns in fruntea pandurilor la Bolintin, lansează „Proclamatia către bucuresteni“, prin care îi cheamă pe aceștia la lupta antiotomană.

„Proclamaţia către bucureşteni” (16 martie 1821)

„Către toţi locuitorii din oraşiul Bucureştilor, parte bisericească şi mirenească, boierească şi negustorească, şi către tot norodul.

Pricinile care m-au silit a apuca armele, sânt: pierderea privilegiurilor noastre şi jafurile cele nesuferite care le pătimea fraţii noştri. Mai naintea intrării mele în Bucureşti, cu cale am socotit să vă vestesc mai întâi ca din partea norodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; şi să vă chiem pe toţi ca să vă uniţi cu norodul şi să lucraţi cu toţii dinpreună obşteasca fericire, făr’ de care norocire în parte nu poate fi.

Fraţilor! Câţi n-aţi lăsat să se stingă în inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie, aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unui neam; şi că, câte bunătăţi aveţi, sânt resplătiri din partea neamului către strămoşii noştrii pentru slujbele ce au făcut. Ca să fim şi noi vrednici acestei cinstiri ale neamului, datorie netăgăduită avem să uităm patimele cele dobitoceşti şi vrăjbele care ne-au defăimat atât, încât să nu mai fim vrednici a ne numi neam. Să ne unim dar cu toţii, mici şi mari, şi ca nişte fraţi, fii ai unia maici, să lucrăm cu toţii împreună, fieştecare după destoinicia sa, câştigarea şi naşterea a doua a dreptăţilor noastre.

Vericarele va îndrăzni a face cea mai mică împotrivire în lucrarea acestei naşteri de al doilea, unul ca acela, fraţilor, să se pedepsească cumplit ca să cunoască adevăraţii patrioţi şi osârdia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate şi făr’de vicleşug, cu cale am găsit a se întări legătura cea de obşte pentru binele norodului şi prin jurământ, care să şi trimite ca să-l iscăliţi, adeveraţii fii ai patriei.”

 

16 martie 1839 - S-a născut Sully Prudhomme, scriitor francez, laureat al Premiului Nobel; (d. 1907)

René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839, Paris – d. 6 septembrie 1907, Châtenay-Malabry), (Sully Prudhomme) a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901.
Motivația Juriului Nobel
“…ca o recunoaștere specială a artei lui poetice, vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare între calitățile inimii și cele ale intelectului”

 

16 martie 1871 - În România, guvernul Lacăr Catargiu dizolvă Parlamentul, dupa ce a fost pus în minoritate în Camera Deputaţilor.

Lascăr Catargiu sau Lascăr Catargi (n. 1 noiembrie 1823, Iași – d. 30 martie 1899, București), a fost un om politic român, prim ministru al României pentru patru mandate. În 1866 a devenit unul dintre cei trei membri ai Locotenenței Domnești care a condus statul român de la abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza și până la înscăunarea lui Carol I. După ascensiunea Prințului Carol I al României, în mai 1866, Lascăr Catargiu devine președintele consiliului de miniștri (prim-ministru), dar neputând coopera cu colegii săi liberali, Ion Brătianu și C.A. Rosetti, demisionează în iulie. După încă opt funcții ministeriale, culminând cu agitația anti-dinastică din 1870 – 1871, Catargiu a format, pentru prima dată în istoria română, la 22 martie 1871 un cabinet conservator stabil, care va rămâne la putere până în aprilie 1876.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 martie 1897 - Este adoptată Legea pentru înfiinţarea Societăţii naţionale de agricultură din România.

 

16 martie 1911 - S-a născut Josef Mengele, criminal de război nazist (d. 1979)

Josef Mengele (n. 16 martie 1911, Günzburg, Bavaria – d. 7 februarie 1979, Bertioga Brazilia) supranumit „Îngerul morții” a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a inițiat și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați din toată Europa pentru exterminarea (Endlösung der Judenfrage) lor de la Auschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni.

La 17 ianuarie 1945, Mengele și-a recuperat notițele despre cercetările sale și a fugit în Argentina, care a respins cererile de extrădare formulate de Germania Federală. În 1959 a plecat în Paraguay, apoi în Brazilia. Declarat unul dintre cei mai mari criminali de război, a fost „vânat” sistematic, dar nu a fost prins. Un cadavru exhumat în 1985 în Brazilia a fost identificat ca fiind cel al lui Mengele, anul morții fiind stabilit cu aproximație, 1979.

 

16 martie 1923 - S-a născut Sergiu Cunescu, politician român si primul presedinte al Partidului Social-Democrat din Romania, reinfiintat dupa revolutia din 1989;

Sergiu Cunescu (n. 16 martie 1923, la București d. 16 martie 2005) a fost un politician român, președinte al Partidului Social Democrat Român (PSDR) între 1990 și 2000.  In ianuarie 1990, impreuna cu Adrian Dimitriu, fost secretar general al Partidului Social Democrat Independent condus de Constantin Titel Petrescu, Mira Moscovici, Constantin Avramescu, Mircea Iscru Stanescu, in general veterani ai vechiului partid intrat in ilegalitate dupa alegerile din 1946, au inscris noul partid PSDR, continuator legitim si unic al PSDI, partid istoric.

Sergiu Cunescu a reusit sa introduca PSDR in Internationala Socialista, mai intai ca observator, apoi cu rol consultativ si in 1999, ca partid membru cu drepturi depline, fiind recunoscut de social democratia europeana drept partidul social democrat romanesc, continuator al traditiilor social democrate ante belice. Sergiu Cunescu a fost adept al social democratiei moderne, de esenta franco-germana, insusindu-si tezele reformatoare de la Bad Godesberg care au delimitat miscarea europeana de stanga de marxism. A militat pentru libertate, echitate, solidaritate, pozitionandu-se in prima linie alaturi de Corneliu Coposu in lupta impotriva foștilor comuniști. A avut o atitudine inflexibila fata de partidele conduse de Ion Iliescu. A murit in data de 16 martie 2005, in ziua in care implinea 82 de ani.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 martie 1925 - A murit August von Wassermann, medic, bacteriolog german cunoscut pentru descoperirea, în 1906 a reacției ce-i poartă numele ; (n. 1866) .

 

16 martie 1926 - Fizicianul american Robert Goddard Hutchings a lansat prima rachetă cu combustibil lichid, in Auburn, Massachusetts; aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m.

 

16 martie 1926 - S-a născut Jerry Lewis (Joseph Levitch), un popular actor de comedie și regizor american, scenarist și producător.

Jerry Lewis (născut Joseph Levitch la 16 martie 1926) este un actor evreu-american de film și TV, precum și regizor, scenarist și producător.

 

16 martie 1930 - A murit dictatorul spaniol Miguel Primo de Rivera (n. 8 ianuarie 1870).

Miguel Primo de Rivera (n. 8 ianuarie 1870, Jerez de la Frontera, Spania – d. 16 martie 1930, Paris, Franța) a fost un ofițer și om politic spaniol, care a guvernat Spania ca dictator din 15 septembrie 1923 până pe 30 ianuarie 1930. În septembrie 1923, a ajuns la putere printr-o lovitura de stat, iar regele spaniol Alfonso al XIII-lea l-a nominalizat in functia de prim ministru. Primo de Rivera a suspendat Constitutia , a instituit legea martiala si a impus o dură cenzură. A fondat Uniunea Patriotică Spaniolă, creând un sistem de guvernare cu partid unic. S-a retras în ianuarie 1930. După câteva luni de la sfârșitul dictaturii sale, de Rivera a murit la Paris, iar la mai puțin de un an a fost instituită in Spania republica.

 

16 martie 1935 - Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919; concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane.

 

16 martie 1936 - S-a născut Bujor Nedelcovici , romancier român stabilit în Franța din anul 1987 unde a continuat să scrie. Face parte din colegiul de redacție al revistei Esprit, unde publică articole și eseuri. Este căsătorit cu Carmen Lăzăroiu, fosta soție a lui Dinu Patriciu.

 

16 martie 1939 - Al doilea război mondial - Trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia.

În ziua de 15 martie 1939, trupele germane au ocupat Boemia și Moravia. Statul cehoslovac a dispărut de pe harta politică a Europei pentru aproape șase ani. Au fost înființate statul-marionetă Protectoratul Boemiei și Moraviei, care era sub controlul total al Germaniei Naziste, și Republica Slovacia, stat satelit al Reichului, dar care nu a fost ocupat de trupele germane.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 martie1939 - Prințesa Fawzia a Egiptului se căsătorește cu șahul Mohammad Reza Pahlavi al Iranului.

 

16 martie 1940 - A murit Selma Lagerlöf, scriitoare suedeză, laureată a Premiului Nobel în 1909 (n. 1858).

 

16 martie 1940 - S-a născut regizorul italian Bernardo Bertolucci.

Bernardo Bertolucci (n. 16 martie 1940) este un regizor de film italian. Printre peliculele sale de exceptie se numara “Ultimul imparat” si “Micul Buddha”, care s-au bucurat de un enorm succes in randurile criticii si al publicului larg.

 

16 martie 1945 - Orasul Würzburg din Germania este distrus în proporție de 90% de aviatia britanica; s-au inregistrat 5.000 de morți în numai 20 de minute de bombardament.

 

16 martie 1947 - A apărut, la București „Revista literara” condusă de Miron Radu Paraschivescu.

 

16 martie 1957 - A murit marele sculptor român Constantin Brâncuși, (n. 1876).

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.

 

16 martie 1963 - Eruptia vulcanului Agung din Bali (Indonezia) a provoacat 11.000 de victime.

 

16 martie 1965 - A avut loc premiera filmului Pădurea spînzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

Pădurea spânzuraților este o ecranizare din 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională. În anul 1966 a câștigat categoria „Première Oeuvre” a festivalului de film de la Cannes. Producția a fost realizată în anul 1964 de Studioul Cinematografic „București”, studiou care funcționa deja în noul Centru de Producție Cinematografic construit la Buftea. A fost realizat de cunoscutul regizor Liviu Ciulei, acesta alegând în rolul principal, a locotenentului Apostol Bologa, pe tânarul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta în lumea cinematografului. În film mai joacă, de asemenea, însuși regizorul (în rolul lui Klapka) și actrița Ana Széles (în rolul Ilonei). Este o producție alb-negru.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

16 martie 1966 - Astronauții americani Neil Armstrong și David Scott aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect – o rachetă Agena.

 

16 martie 1978 - Aldo Moro, politician italian, fost prim ministru, este răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roșii”; mai târziu este ucis de răpitorii săi.

Aldo Moro (n. 23 septembrie 1916, Maglie, Lecce – d. 9 mai 1978 Roma) a fost un important om politic italian și președinte al Partidului Democrația Creștină. Fostul premier italian Aldo Moro a fost rapit de gruparea terorista Brigazile Rosii in timp ce se indrepta spre lucrarile unei sesiuni speciale a Parlamentului. Presedinte al partidului Crestin Democrat, Aldo Moro a fost ridicat din strada, iar in timpul rapirii, cinci dintre garzile de corp ale politicianului au fost ucise. Teroristii au cerut eliberarea din inchisoare a 13 membri ai Brizagii. Premierul Giulio Andreotti si liderii partidelor la putere au decis sa nu cedeze teroristilor care au anuntat intre timp ca Aldo Mori este prizonier politic si ca nu va fi eliberat, decat in cazul satisfacerii revendicarilor iniantate autoritatilor.

 

16 martie 1979 - Trupele chineze se retrag din Vietnam, luand sfarsit razboiul chino-vietnamez.

 

16 martie 1984 - Seful biroului CIA din Beirut (Libia), William Buckley, a fost rapit de o grupare islamista fundamentalista, murind in perioada captivitatii.

 

16 martie 1985 - Jurnalistul american Tery Anderson a fost răpit de teroriști in Beirut (Liban) fiind eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate.

 

16 martie 1995 - Mississippi a ratificat formal Amendamentul al 13-lea, devenind ultimul stat din SUA care a aprobat abolirea sclaviei. Amendamentul al 13-lea a fost ratificat oficial în 1865.

 

16 martie 1997 - Semnarea Acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptat la Conferința ONU de la Kyoto (Japonia), la 11 decembrie 1997.

 

16 martie 1999 - Comisia Europeană prezidată de Jacques Santer și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene. Decizia a intervenit ca urmare a unui raport foarte critic, care stabilea marea responsabilitate colectivă a Comisiei în cazurile de fraudă semnalate la sfârșitul anului 1998. În data de 24 martie 1999, fostul premier italian Romano Prodi a fost desemnat pentru succesiunea lui Santer.

 

16 martie 2005 - Israelul a predat oficial orasul Ierihon către Autoritatea Palestiniana.

 

16 martie 2011 - La cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept “fără precedent”. Suveranul nipon s-a declarat profund îngrijorat în legătură cu criza cu care se confruntă țara sa în urma seismului și a tsunami-ului și a cerut solidaritate.

Akihito (n. 23 decembrie 1933) este actualul împărat al Japoniei și, potrivit tradiției, cel de-al 125-lea împărat descendent în linie directă din împăratul Jimmu Tenno. Constituția japoneză din 1947 i-a limitat rolul la cel de „simbol al statului și al unității poporului japonez”. Înainte de accesiunea sa la tronul Crizantemei, a fost prinț moștenitor timp de 46 de ani din 1952 până în 1989.

 

16 martie 2012 - Parlamentul Republicii Moldova alege pe Nicolae Timofti presedinte al statului.

Nicolae Timofti (n. 22 decembrie 1948, Ciutulești, Florești, RSS Moldovenească, URSS) este un jurist și politician din Republica Moldova, care este al 4-lea și actualul președinte al Republicii Moldova. A fost ales de Parlament la 16 martie 2012 și a depus jurământul de credință la 23 martie 2012. În momentul alegerii în funcția de președinte al Republicii Moldova, Timofti era Președinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

 

16 martie 2014 - Are loc, în prezenta trupelor ruse un referendum în Crimeea privind alăturarea Crimeii la Federația Rusă. Pe fundalul crizei din Crimeea, membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome au votat pe 6 martie ieșirea în mod oficial din componența Ucrainei și alăturarea la Federația Rusă. Guvernul Ucrainei, tătarii crimeeni și majoritatea statelor lumii au susținut că orice referendum de acest fel este neconstituțional și nelegitim

Crimeea (oficial Republica Autonomă Crimeea, este o republică autonomă a Ucrainei, dar care ca urmare a crizei din 2014 a intrat, în urma unui referendum controversat, în cadrul Rusiei. Crimeea ocupă peninsula omonimă din nordul Mării Negre. Capitala republicii este Simferopol. Se află pe coasta de nord a Mării Negre. Peninsula este localizată la sud de Regiunea Herson, Ucraina și la vest de regiunea Kuban, Rusia. Ea este unită cu regiunea Herson prin Istmul Perekop și separată de Kuban prin Strâmtoarea Kerci. Peninsula este înconjurată de două mări: Marea Neagră (la vest și sud) și Marea Azov (la est)

 

16 martie 2014 - Începe un referendum în Veneția privind independeța Veneției față de Italia.

Referendumul a fost organizat on line neoficial și fara putere juridică, in randul locuitorilor din provincia Veneto, una dintre cele 20 de regiuni ale Italiei, intre 16-21 martie 2014. Votul, cunoscut de asemenea sub numele de “plebiscit digital” sau “Plebiscito.eu”, a fost promovat de organizația separatistă venețiana condusa de Gianluca Busato. Potrivit organizatorilor 2360000 dintre venețieni (63,2% din totalul alegătorilor eligibili) au participat la acest asa zis referendum on-line și 89,1% dintre aceștia (adică 56,6% din totalul alegătorilor eligibili) au votat da pentru independență.

Au fost aleși zece “delegați pentru independență”, candidatul preferat cu 135306 de voturi fiind Busato, urmat de Stefano Vescovi (48320) si Selena Veronese (46947). Votantii au fost rugați să-și exprime opinia cu privire la trei “probleme de politică externă”, în cazul în care Veneto va deveni independent: adoptarea monedei euro (susținută de 51,4% din alegători), aderarea la Uniunea Europeană (susținut de 55,7% din alegători) și aderarea la NATO (susținută de 64,5% din alegători). In cazul acestor trei intrebari, respondentii au fost insă in numar mult mai mic (24,6%, 22,3% și respectiv 19,8%).

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com