Evenimentele Zilei de 17 martie în Istorie
Bătălia de la Munda, 17 martie 45 î.Hr. (gravură de Matthäus Merian, cca 1625)
foto preluat de pe en.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org
(articol in curs de editare)
17 martie este a 76-a zi a calendarului gregorian și ziua a 77-a în anii bisecți.
Mai sunt 289 de zile până la sfârșitul anului.
Sărbători Religioase ale Zilei de 17 martie
Ortodoxe
Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu
cititi si Calendar Ortodox 17 martie 2025
Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu († 411) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro
În vremea dreptcredinciosului împărat Honoriu (395-423), era, în Roma cea veche, un bărbat credincios, anume Eufimian, mare dregător, cu multă avere, mii de slugi şi multe palate, iar femeia lui, Aglaida cu numele, era credincioasă şi cu frica lui Dumnezeu, dar nu avea copii.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
Greco-catolice
Sf. cuv. Alexie Omul lui Dumnezeu († secolul al V-lea)
Romano-catolice
Sf. Patriciu, episcop (c.385-461)
Patriciu (Patrick) (n. cca. 385, d. 461) – foto: ro.wikipedia.org
Patriciu (Patrick) (n. cca. 385, d. 461), episcop irlandez, sfânt patron al Irlandei și Islandei, sărbătorit în Biserica Catolică la 17 martie.
Mai este cunoscut și sub numele de Apostolul Irlandei.
S-a născut în Britania, în jurul anului 385.
La 16 ani a fost prins de pirați și vândut rob în Irlanda, unde a fost trimis să pască oile. Recâștigându-și libertatea după 6 ani, s-a întors în Britania.
A intrat în rândul clericilor, iar în 432 s-a întors în Irlanda, devenind marele apostol al acestei țări.
Sfințit episcop al Irlandei, a evanghelizat cu râvnă poporul din acea insulă, i-a convertit pe mulți la credința creștină și a organizat Biserica locală, în ciuda unor mari dificultăți.
În jurul anului 444 a întemeiat episcopia Armagh, în apropiere de Belfast.
A murit lângă orașul Down în anul 461, în Irlanda de Nord.
Este sfântul patron al Irlandei și Islandei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
Sărbători Naționale ale Zilei de 17 martie
Irlanda – Ziua națională. Ziua Sfântului Patriciu (#SaintPatricksDay)
Ziua Sfântului Patrick este sărbătorită în fiecare an pe 17 martie pentru a-l comemora pe Sfântul Patrick, patronul Irlandei.
Ceea ce a fost cândva o sărbătoare religioasă a devenit, astăzi, o sărbătoare internațională a Irlandei, a culturii și a istoriei acestei țări.
În Irlanda și nu numai, în toate comunitățile irlandeze din întreaga lume, Ziua Sfântului Patrick este marcată prin parade, muzică, dans irlandez, mâncare tradițională irlandeză și purtarea culorii verde, potrivit site-ului https://www.ireland.ie/.
Sfântul Patrick s-a născut într-un sat din Marea Britanie romană în secolul al V-lea.
Se pare că a fost răpit de pirații irlandezi în adolescență și ținut în sclavie în Irlanda, unde a avut grijă de animale și a învățat limba irlandeză.
După ce a scăpat și a învățat pentru a deveni preot, s-a întors în Irlanda pentru a-i converti pe irlandezi la creștinism.
El a folosit un trifoi cu trei foi pentru a explica Sfânta Treime păgânilor irlandezi.
cititi mai mult pe agerpres.ro
Evenimentele Zilei de 17 martie în Istorie:
- 17 martie 45 î.Hr. – Armata lui Iulius Cezar a ieșit învingătoare din Bătălia de la Munda;
- 17 martie 1948 – S-a înființat UEO – Uniunea Europei Occidentale;
- 17 martie 1959 – Tenzin Gyatso, al 14-lea Dalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, a fugit din țară, autoexilându-se în India, după o răscoală armată nereușită a populației tibetane;
- 17 martie 1991 – Boicotarea primului referendum din U.R.S.S. de către populația Republicii Moldova;
- 17 martie 2004 – În Kosovo au izbucnit conflicte violente ce s-au soldat cu 19 morți, câteva sute de răniți și distrugerea mai multor biserici ortodoxe sârbești.
17 martie 45 î.Hr. - În ultima sa victorie, Iulius Caesar învinge forțele lui Pompei, conduse de Titus Labienus și Pompei cel Tânăr, în Bătălia de la Munda.
“Bătălia de la Munda” (17 martie 45 î.Hr) – Parte din Războiului Civil al lui Cezar – Campania lui Cezar până la Munda – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Bătălia de la Munda a avut loc la 17 martie 45 î.Hr. pe câmpiile de la Munda, din sudul Spaniei de astăzi.
Aceasta a fost ultima bătălie din războiul civil al lui Cezar împotriva armatelor liderilor republicani Optimates.
În urma acestei victorii și a morții lui Titus Labienus și Gnaeus Pompeius (cel mai mare fiu al lui Pompeius), Cezar a putut să se întoarcă la Roma și să conducă țara ca dictator.
Asasinarea sa a declanșat procesul ce avea să ducă la sfârșitul Republicii Romane odată cu domnia nepotului său, Augustus (Octavius), ca prim împărat al Romei.
Zeci de mii de romani au murit acolo, iar Cezar a luptat în rândurile soldaților.
După Munda, Gnaeus a fost prins și executat, iar Sextus a scăpat și a condus pirații din Mediterana cu porturile în Sicilia, unde a fost prins de Augustus și executat în 35 î.Hr., la zece ani după Munda.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 180 - A incetat din viata, probabil la Vindobona, azi Viena, imparatul roman din dinastia Antonină, Marcus Aurelius, lăsându-l pe Commodus, în vârsta de 18 ani, împărat al Imperiului Roman. (n. 121).
Marc Aureliu – foto: ro.wikipedia.org
Marc Aureliu, în latină Marcus Aurelius (n. 26 aprilie 121, Roma, d. 17 martie 180, probabil la Vindobona, azi Viena) a fost un împărat roman din dinastia Antoninilor, între anii 161 și 180 d.Hr., și filosof stoic.
Născut ca Marcus Annius Verus sau Marcus Catilius Severus, a luat mai târziu, după ce a fost adoptat de împăratul Antoninus Pius, numele de Marcus Aelius Aurelius Verus.
Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus.
A primit o educație solidă de la instructorii săi Herodes Anticus si Marcus Cornelius Fronto.
Cu acesta din urmă a întreținut o bogată corespondență, în parte păstrată până azi. Ca împărat s-a numit Marcus Aurelius Antoninus Augustus.
Formația sa filosofică a fost marcată de stoicism.
Singura sa lucrare a fost redactată înlimba greacă, Ta eis heauton (“Către mine însumi”), tradusă mai târziu în limba latină cu titlul Meditationes (“Meditații”), în 12 cărți.
Conținutul lor are în special un caracter moral, o filosofie practică pentru viața de fiecare zi si exprimă convingerea autorului, după care numai o viață morală după legile naturii poate realiza liniștea interioară, mărinimia și perfecțiunea. Omul trebuie să tindă către ceea ce este util și pe măsura comunității.
Important este prezentul, nici viitorul, nici trecutul care ne împovărează.
Moartea face parte din Natură, pentru că totul este în continuă transformare, conform eternității în care totul se produce, se reproduce și se transformă la infinit.
Marc Aureliu a condus treburile imperiului în strânsă colaborare cu Senatul și a inițiat o serie de reforme în problemele administrative și de drept,a construit școli, spitale și orfelinate.
Domnia lui Marc Aureliu a fost marcată de aspre persecuții impotriva creștinilor, cum a fost cea din anul 177 la Lugdunum (azi Lyon).
17 martie 455 - Petronius Maximus devine, cu sprijinul Senatului Roman, împărat al Imperiul Roman de Apus. O obligă pe Licinia Eudoxia, văduva predecesorului său, Valentinian al III-lea, să se căsătorească cu el.
A fost împărat al Imperiului Roman de Apus, până la data de 31 mai 455, cand vandalii condusi de Genseric ocupă și jefuiesc Roma, iar el este ucis.
Petronius Maximus - foto – cersipamantromanesc.wordpress.com
Flavius Anicius Petronius Maximus (c. 396; d. 22 aprilie 455) a fost aristocrat roman și, pentru scurt timp, împărat roman al Imperiului Roman de Apus, mai exact în perioada 17 martie 455 – 31 mai 455.
În timpul lui Petronius, vandalii, conduși de Genseric, ocupă și jefuiesc Roma.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
17 martie 461 - A murit Sfântul Patriciu, patronul spiritual al poporului irlandez.
Patriciu (Patrick) (n. cca. 385, d. 461) – foto: ro.wikipedia.org
Patriciu (Patrick) (n. cca. 385, d. 461), a fost un episcop irlandez, sfânt patron al Irlandei și Islandei, sărbătorit în Biserica Catolică la 17 martie.
Mai este cunoscut și sub numele de Apostolul Irlandei.
S-a născut în Britania, în jurul anului 385.
La 16 ani a fost prins de pirați și vândut rob în Irlanda, unde a fost trimis să pască oile.
Recâștigându-și libertatea după 6 ani, s-a întors în Britania.
A intrat în rândul clericilor, iar în 432 s-a întors în Irlanda, devenind marele apostol al acestei țări.
Sfințit episcop al Irlandei, a evanghelizat cu râvnă poporul din acea insulă, i-a convertit pe mulți la credința creștină și a organizat Biserica locală, în ciuda unor mari dificultăți.
În jurul anului 444 a întemeiat episcopia Armagh, în apropiere de Belfast.
A murit lângă orașul Down în anul 461, în Irlanda de Nord. Este sfântul patron al Irlandei și Islandei.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 1040 - A murit Harold Picior-de-Iepure, rege al Angliei (n. 1015)
![Harold Picior-de-Iepure sau Harold I (ca. 1015 – 17 martie 1040) a fost rege al Angliei din 1035 până în 1040. Porecla "Picior-de-Iepure" se datorează vitezei și abilităților sale de vânător.[1] A fost fiul cel mic al regelui Knud cel Mare, rege al Angliei, Danemarcei și Norvegiei cu prima sa soție, Ælfgifu de Northampton - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/03/Harold-Picior-de-Iepure.jpg)
Harold Picior-de-Iepure (1015 – 1040) – foto: ro.wikipedia.org
Porecla “Picior-de-Iepure” se datorează vitezei și abilităților sale de vânător.[1] A fost fiul cel mic al regelui Knud cel Mare, rege al Angliei, Danemarcei și Norvegiei cu prima sa soție, Ælfgifu de Northampton.
17 martie 1680 - A murit François de La Rochefoucauld, scriitor francez (n. 1613)
François de la Rochefoucauld (1613 – 1680) – foto: ro.wikipedia.org
François de la Rochefoucauld (n. 15 septembrie 1613, Paris – d. 17 martie 1680) a fost filozof și moralist francez, fin observator al moravurilor și caracterelor, autor al unor “Maxime” (504 la număr).
François VI, duce de Rochefoucauld, prinț de Marcillac, fiul lui François V (guvernator de Poitou apreciat de Richelieu) s-a născut la Paris.
La 15 ani s-a căsătorit cu verișoara sa Mlle de Vivonne, cu care șase ani mai târziu va avea un fiu.
17 martie 1756 - La New York a fost celebrată pentru prima dată Ziua Sfântului Patriciu (St. Patrick’s Day).
17 martie 1782 - Matematicianul Daniel Bermoulli a decedat la varsta de 81 de ani.
Daniel Bernoulli (8 februarie 1700 – 8 martie 1782), a fost un matematician elvețian de etnie germana, membru al celebrei familii Bernoulli, fiu al lui Johann Bernoulli.
I-a avut ca frați pe Nicolaus II Bernoulli și Johann II Bernoulli.
17 martie 1804 - Piesa lui Friedrich Schiller, Wilhelm Tell are premiera mondială la Teatrul Curții din Weimar sub conducerea lui Johann Wolfgang von Goethe, care a fost directorul teatrului la acea vreme.
17 martie 1819 - S-a născut la Chisinau, Alecu Russo, scriitor roman, autorul volumului “Cântarea României”.
Alecu Russo (1819 -1859) – foto: ro.wikipedia.org
Alecu Russo (n. 17 martie 1819, Chișinău – d. 5 februarie 1859, Iași) a fost poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român (originar din Basarabia), ideolog al generației de la 1848.
Este autorul volumului Cântarea României, tipărit anonim.
Fără a revendica vreodată explicit această operă, a furnizat unul dintre cele mai cunoscute litigii de paternitate literară din istoria literaturii române.
17 martie 1826 - Guvernul rus trimite un ultimatum la Constantinopol cerând aplicarea tratatului de la București din 1812 și negocieri la Akkerman pentru rezolvarea diferendelor.
17 martie 1834 - S-a născut Gottlieb Daimler, inginer si inventator german.
Gottlieb Wilhelm Daimler (1834 – 1900) – foto – en.wikipedia.org
Gottlieb Wilhelm Daimler (n. 17 martie 1834, Schorndorf, Wurtemberg la circa 30 km de Stuttgart; d. 6 martie 1900, Cannstatt) inventator german.
A construit prima motocicletă și a îmbunătățit numeroase motoare.
Împreună cu Maybach, Daimler în 1882 deschide un atelier la Cannstatt, unde perfecționează motorul în patru timpi proiectat de Beau de Rochas.
În 1885 ei construiesc prima motocicletă din lemn, iar în 1889 un triciclu cu motor, pe care a fost montat cu primul carburator dotat cu jicloare pentru alimentarea cu benzină și în același an, primul motor cu doi cilindri în V, pe care l-a prezentat la Expoziția Universală de la Paris.
Gottlieb Daimler la volanul automobilului construit in 1886 – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Replică a primei motociclete construite de Daimler – foto: ro.wikipedia.org
17 martie 1861 - A fost proclamat Regatul Italiei. Statele peninsulei și Regatul celor două Sicilii au fost unite de regele Victor Emmanuel al II -lea al Sardiniei.
Pe 17 martie 1861, a fost proclamat Regatul Italiei, luând astfel sfârșit si existența Regatului Sardiniei.
Casa de Savoia a condus Italia până în 1946, când a fost proclamată republica.
Victor Emanuel II al Italiei - foto: ro.wikipedia.org
Victor Emanuel II al Italiei (italiană: Vittorio Emanuele II) (n. 14 martie 1820 – 9 ianuarie 1878) a fost supranumit „Regele gentilom”.
Victor Emmanuel al II-lea a fost primul rege al al Italiei Unite.
17 martie 1866 - A început sa functioneze Banca României, creata prin transformarea filialei bucurestene a Bancii Imperiului Otoman, care avea capital majoritar englez.
Dupa retragerea privilegiului de emisiune, banca a continuat operatiile bancare sub numele de “Bank of Roumania”. Primul presedinte al Consiliului de administratie a fost Ion Ghica.
Banca Națională a României (Palatul Vechi, imagine de epocă) – foto: bnr.ro
Banca Naţională a României, construită în urma „Legii pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi de circulaţiune” promulgată la 17 aprilie 1880, a fost construită între 1882 – 1890 după planurile arhitecţilor Cassien Bernard şi Albert Galleron pe locul fostului han Şerban Vodă.
Motivele care au întârziat finalizarea lucrărilor au fost diverse: declanşarea războiului sârbo-bulgar, organizarea licitaţiilor pentru achiziţionarea materialelor sau încredinţarea lucrărilor, capriciile vremii.
Poziţionat cu faţada principală către strada Lipscani, construit în stil eclectic de factură academică, palatul Băncii Naţionale are un parter înalt şi două niveluri, cu traveea centrală a intrării marcată de ordonanţa celor patru coloane corintice, având către cele două colţuri câte două nişe, delimitate de coloane ionice, în care sunt amplasate cele patru statui ce reprezintă Agricultura, Industria, Comerţul şi Justiţia, realizate de sculptorul Ioan Georgescu.
17 martie 1883 - S-a născut Urmuz, pe numele adevarat Demetru Dem. Demetrescu-Buzau, scriitor roman, reprezentant de seama al literaturii de avangarda; (d.23 noiembrie 1923,Bucuresti).
Urmuz – foto: ro.wikipedia.org
Urmuz, pseudonimul literar al lui Avram Leiba Esra-Zissu alias Demetru Demetrescu-Buzău, (n. 17 martie 1883, Curtea de Argeș – d. 23 noiembrie 1923, București), scriitor român de avangardă de origine evreiască.
În tinerețe visa o carieră de compozitor, citea literatură științifico-fantastică, descrieri de călătorii.
Face studii de drept și, după luarea licenței, funcționează ca judecător în județele Arges, Tulcea si la Targoviste.
După campania din Bulgaria la care participa(1913), este numit grefier la Inalta Curte de Casatie.
Începe să scrie, aparent fără conștiința că produce literatură, numai pentru a-și distra frații și surorile, parodiind cu niște false automatisme academismul prozei curente.
Textele lui îi atrag atenția lui Tudor Arghezi, care îi găsește pseudonimul și îi publică, în 1922, în două numere consecutive din Cugetul românesc.
Scrierile lui – puține la număr – cunosc o glorie postumă, care nu a încetat să se consolideze.
Ele au avut o neașteptată înrâurire asupra literaturii romane de avangarda.
17 martie 1891 - Transatlanticul britanic SS Utopia se ciocnește de nava de luptă blindată HMS Anson în Golful Gibraltar și se scufundă, ucigând 562 din cei 880 de pasageri aflați la bord.
SS Utopia a fost o navă cu aburi transatlantică de pasageri construită în 1874 de Robert Duncan & Co din Glasgow.
Din 1874 până în 1882, ea a operat pe rutele Anchor Line de la Glasgow la New York, de la Glasgow la Bombay și de la Londra la New York.
După 1882, a transportat imigranți italieni în Statele Unite.
La 17 martie 1891, Utopia s-a ciocnit accidental cu vasul de luptă ancorat HMS Anson în Golful Gibraltar. Utopia s-a scufundat în 20 de minute; cu o pierdere de 562 din 880 de pasageri și echipajul Utopia și doi salvatori de la HMS Immortalité au murit în accident.
Scufundarea Utopiei a fost pusă pe seama „gravei erori de judecată” a căpitanului ei John McKeague, care a supraviețuit accidentului.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org
17 martie 1901 - La Paris, o expozitie cu 71 de lucrari ale pictorului Vincent van Gogh, deschisa la 11 ani de la moartea acestuia, a provocat o adevarata senzatie.
Fotografie cu Vincent van Gogh realizată de Victor Morin – foto: ro.wikipedia.org
Vincent Willem van Gogh (n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional.
A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
17 martie 1919 - S-a născut Nat King Cole, cântăreț american; (d. 1965).
Nat King Cole (1919 -1965) – foto: ro.wikipedia.org
Nat King Cole (n. Nathaniel Adams Coles la 17 martie 1919 – d. 15 februarie 1965 ) a fost un pianist, compozitor, interpret de jazz, cântăreț și actor de film american.
Născut în 1919, și-a alcătuit prima formație de jazz în liceu.
Treptat, a devenit unul din cei mai cunoscuți și mai populari cântăreți ai vremii.
A realizat numeroase lucruri în folosul comunității afro-americane din SUA, în acea vreme discriminarea fiind încă acceptată.
A fost primul afro-american (negru) care a avut propriul show la radio și, apoi, propriul show la televiziune.
17 martie 1921 - Apare săptămînal la Bucureşti revista Viaţa Socială, organ central al mişcării sindicale din România.
Publicaţia apare în intervalele 17 martie 1921 – 25 martie 1923 şi mai – august 1928.
Printre colaboratori se numără P. Constantinescu-Iaşi, Gala Galaction, Gh. Cristescu, etc.
17 martie 1938 - S-a născut balerinul şi coregraful de origine tătară din Uniunea Sovietică, Rudolf Hametovici Nureev.
Este condiderat ca fiind unul dintre cei mai talentați balerini ai secolului al douăzecilea; (d. 6 ianuarie 1993)
Rudolf Nuriev (1973) – foto: ro.wikipedia.org
17 martie 1939 - Al Doilea Război Chino-Japonez: Începe Bătălia de la Nanchang între kuomintang și japonezi.
17 martie 1940 - A murit, la 72 de ani, marele actor roman Ion Iancu Brezeanu; (n. 1 decembrie 1869).
A interpretat personaje comice din opera lui Ion Luca Caragiale (Ipingescu din “O noapte furtunoasă” şi Cetăţeanul turmentat din “O scrisoare pierdută”) precum si a realizat importante creații în rolurile de compoziție: Ion din „Năpasta” de Caragiale, Ciubăr din „Despot-Vodă” de Vasile Alecsandri, Harpagon din „Avarul” de Molière și bufonul din „Regele Lear” de Shakespeare.
A fost tatăl regizorului, producătorului, actorului și scenaristului Grigore Brezeanu.
17 martie 1941 - A încetat din viaţă la Cannes, Franţa, Nicolae Titulescu, diplomat, jurist, profesor și politician român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor, membru titular al Academiei Române (n. 1882)
Nicolae Titulescu, fotografie făcută în jurul anului 1930 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Nicolae Titulescu (n. 4 martie 1882, Craiova – d. 17 martie 1941, Cannes) a fost un diplomat, jurist, profesor și om politic român, în repetate rânduri ministru al afacerilor străine, ministru plenipotențiar, fost președinte al Ligii Națiunilor.
A fost membru titular (din 1935) al Academiei Române. In testamentul sau, acesta a cerut sa fie inmormantat in Romania, insa abia pe 19 martie 1992 dorinta i-a fost indeplinita.
Ramasitele sale pamantesti au fost aduse in tara si depuse in cimitirul Sfanta Ecaterina din Scheii Brasovului.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 1948 - S-a infiintat UEO – Uniunea Europei Occidentale – de catre Belgia, Franta, Luxemburg, Olanda si Marea Britanie. UEO, singura organizație europeană cu componență de apărare înființată în perioada războiului rece, este în prezent formată din 28 de țări.
Bevin, signing the treaty (“Treaty of Brussels” – Treaty of Economic, Social and Cultural Collaboration and Collective Self-Defence- 17 March 1948) – foto:en.wikipedia.org
17 martie 1950 - Cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California anunță crearea elementului 98, pe care îl numesc „californiu”.
Californiul este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu).
Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a fost descoperit.
Californiul a fost obținut pentru prima dată în 1950, la University of California, Berkeley de către o echipă formată din Stanley Thompson, Kenneth Street, Jr., Albert Ghiorso și Glenn Seaborg, descoperirea fiind anunțată în data de 17 martie 1950.
Pentru a produce californiu, cercetătorii au bombardat o țintă de curiu 242, cu masa de ordinul microgramelor, cu particule alfa de 35 MeV, obținând atomi de californiu 245 și neutroni liberi.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 1951 - S-a născut Kurt Russell, actor american
Kurt Vogel Russell (n. 17 martie 1951, Springfield, Massachusetts) este un actor american – foto: imdb.com
17 martie 1956 - S-a stins din viata, la 58 de ani, fiziciana si chimista Irene Joliot-Curie, laureată a Premiului Nobel pentru chimie (1935).
A fost fiica savanților Pierre Curie și Marie Curie, și ei laureați ai Premiului Nobel.
17 martie 1957 - Președintele statului Filipine, Ramon Magsaysay, și alte 24 de persoane, mor într-un accident de avion la Cebu, Filipine.
17 martie 1958 - Satelitul Vanguard 1, primul satelit alimentat cu energie solară, este lansat pe orbita Pământului de către Laboratorul de Cercetare Navală al Statelor Unite.
Deși comunicațiile cu satelitul s-au pierdut în 1964, acesta rămâne cel mai vechi obiect fabricat de om aflat pe orbita Pământului.
17 martie 1959 - Tenzin Gyatso, al 14-leaDalai Lama, liderul spiritual al Tibetului, s-a autoexilat in India, dupa o răscoală armată nereușită a populației tibetane, împotriva ocupației chineze.
![Jetsun Jamphel Ngawang Lobsang Yeshe Tenzin Gyatso (n. 6 iulie 1935, Lhamo Döndrub) este al 14-lea Dalai Lama. El este șeful spiritual al budismului tibetan și liderul guvernului tibetan aflat în exil în Dharamshāla. În anul 1987 a redactat un plan în cinci puncte, pe care l-a înaintat atât autorităților chineze, cât și celor internaționale, plan care prevede: Transformarea întregului Tibet, inclusiv a provinciilor Kham și Amdo, într-o zonă liberă de violență; Încetarea politicii chineze de transferuri etnice; Respectarea drepturilor și libertăților democratice ale poporului tibetan; Restabilirea și protejarea mediului din Tibet; Începerea de tratative serioase cu privire la viitorul statut al Tibetului, precum și stabilirea de relații între poporul tibetan și poporul chinez.[1] În 1989 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace - foto: ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2015/03/Tenzin-Gyatso-e1458156393447.jpg)
Jetsun Jamphel Ngawang Lobsang Yeshe Tenzin Gyatso - foto: ro.wikipedia.org
Problemele care au reaprins revolta au fost provocate de invitatia adresata de Guvernul chinez liderului spiritual tibetan de a participa la un spectacol.
Populatia s-a temut insa ca in spatele acestei invitatii sta intentia de arestare a lui Dalai Lama, astfel incat multimea s-a adunat in fata resedintei acestuia, palatul Norbulinka, organizand un protest in care au cerut din nou independenta tarii.
Pentru a linisti spiritele, chinezii au ripostat in forta, iar timp de o saptamana au bombardat Lhasa. „Rebeliunea tibetana”, care s-a soldat cu mii de victime in randul populatiei, a determinat liderii tibetani sa plece din oras.
Astfel, in noaptea de 17 martie, Dalai Lama a iesit din palat deghizat, insotit de cativa apropiati, printre care 6 membri ai cabinetului si 20 de garzi (luptatori Khampas).
Potrivit documentelor, acesta a beneficiat de sprijinul CIA care i-a asigurat protectia pe intreg traseul.
Dupa 15 zile de mers prin tinuturile aride ale muntilor Himalaya, cu militarii chinezi pe urmele sale, Dalai Lama a ajuns in India.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 1969 - Golda Meir a devenit prima femeie prim-ministru al statului Israel.
Golda Meir (1898 – 1978) – foto: ro.wikipedia.org
Golda Meir (născută Golda Mabovici, n. 3 mai 1898 – d. 8 decembrie 1978) a fost politiciană social-democrată israeliană, al patrulea prim-ministru al statului Israel.
Meir a fost aleasă prim ministru al Israelului la 17 martie 1969, după ce servise ca ministru de externe.
A fost prima femeie din Israel și a treia din lume care a ocupat funcția de șefă de guvern.
17 martie 1973 - A murit Demostene Botez, scriitor, publicist si traducator; membru corespondent al Academiei Romane.
Demostene Botez (1893 – 1973) – foto: ro.wikipedia.org
Demostene Botez (n. 29 iulie, 1893, satul Hulub, comuna Dângeni, județul Botoșani – d. 17 martie 1973, Iași) scriitor și publicist român, academician (membru corespondent din 1963) și avocat (licențiat în drept al Facultății din Iași).
17 martie 1976 - A murit regizorul italian Luchino Visconti, reprezentant de seama al neorealismului in cinematografie.
Luchino Visconti di Modrone, Conte de Lonate Pozzolo (n. 2 noiembrie 1906), a fost regizorul de film, operă și teatru italian probabil cel mai cunoscut în întreaga lume datorită filmelor Ghepardul (1963) și Moarte la Veneția (1971).
A regizat de asemenea filmele “Nopţi albe” (1957) si a fost scenaristul filmului “Rocco şi fraţii săi” (1960).
17 martie 1990 - A fost inaugurata la Paris noua Opera Bastille.
17 martie 1991 - Populaţia Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti a boicotat referendumul de restabilire a fostei Uniuni Sovietice.
Adunare împotriva referendumului unional. „Moldova Suverana”, 16.03.1991 – foto: europalibera.org
La 17 martie 1991, în ciuda presiunilor exercitate de organele de stat ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS), populaţia Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (RSSM), deja suverane la acel moment, nu a participat la referendumul privitor la menţinerea URSS.
Trebuie de remarcat că referendumul unional din 17 martie 1991 a fost primul referendum de la crearea U.R.S.S.
Chiar dacă în multe dintre republicile unionale referendumul a avut loc, în cadrul R.S.S.Moldoveneşti acesta în majoritate a fost boicotat participînd doar unele raioane din est (Transnistira de azi) şi Găgăuzia.
Nereuşita desfăşurare a referendumului în unele republici unionale printre care şi RSS Moldovenească nu a împiedicat Comitetul Central al URSS să declare că majoritatea respondenţilor care au participat în fosta URSS au optat pentru restabilirea URSS şi prin urmare aceasta trebui refăcută.
În baza rezultatelor referendumului unional din 17 martie 1991 se va altoi ulterior şi ideea de creare a Comunităţii Statelor Independente (CSI) care este o organizaţie internaţională funţională şi astăzi.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
17 martie 1991 - Într-un test antidoping, fotbalistul Diego Maradona a fost descoperit că consuma cocaină. Contractul său cu SSC Napoli va fi reziliat și va primi o suspendare de 15 luni.
17 martie 1992 - Un referendum pentru a pune capăt apartheidului în Africa de Sud este adoptat cu 68,7% la 31,2%.
17 martie 2003 - Statele Unite au ordonat membrilor personalului diplomatic de rang mic si familiilor lor sa paraseasca Israelul, Siria si Kuwaitul. Dispozitia respectiva a anuntat iminenta unui razboi cu Irakul.
17 martie 2003 - Presedintele american George W. Bush, i-a dat un ultimatum dictatorului irakian Saddam Hussein să plece din țară in 48 de ore,pentru a preveni atacurile militare indreptate impotriva Irakului.
17 martie 2004 - Revoltele din Kosovo din 2004 (17-18 martie 2004) – În Kosovo au izbucnit conflicte violente ce s-au soldat cu 19 morți, câteva sute de răniți și distrugerea mai multor biserici ortodoxe sârbești.
Revoltele din Kosovo din 2004 (în mass-media sârbă sunt cunoscute ca Pogromul din martie) au izbucnit la 17 martie și sunt descrise ca fiind cel mai violent incident de la sfârșitul Războiului din Kosovo.
Cauza directă a fost un zvon nefondat despre înecarea a trei copii albanezi de către sârbi, ceea ce a determinat 50.000 de albanezi să atace comunitățile sârbe din provincie.
Potrivit mass-mediei sârbe, în urma revoltelor 19 persoane au murit, 11 albanezi și 8 sârbi, câteva sute rănite, 4.000 de sârbi obligați să-și părăsească casele, 800 de case și 35 de biserici ortodoxe au fost vandalizate, distruse sau profanate.
Vojislav Koštunica, pe atunci prim-ministrul Serbiei, a descris evenimentele ca fiind purificare etnică, însă ONU și NATO nu au împărtășit același punct de vedere.
Amploarea violențelor a determinat KFOR să-și suplimenteze personalul. Ancheta efectuată ulterior a inculpat 143 de albanezi dintre care 67 au primit închisoare de peste un an.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
17 martie 2005 - A murit Adrian Marino, critic, istoric si teoretician literar, laureat al Premiului Herder, fost detinut politic in perioada 1949 – 1963; ( n.5 septembrie 1921).
Adrian Marino (1921 - 2005) – foto: ro.wikipedia.org
Adrian Marino (n. 5 septembrie 1921, Iași – d. 17 martie 2005, Cluj) a fost un eseist, critic, istoric și teoretician literar român, laureat al premiului Herder. A fost primul autor al unei cărți in româna și franceza despre Mircea Eliade, ‘Hermeneutica lui Mircea Eliade”; (1980).
Cele 7 volume “Biografia ideii de literatură’ (1987-2003) reprezintă prima enciclopedie românească literară completă.Este cel mai tradus critic literar român.
A fost membru al Senatului Alianței Civice și al Senatului ASPRO. În anul 2010, în urma apariției volumului său biografic Viața unui om singur, critic la adresa unor intelectuali activi în viața publică, lui Adrian Marino i s-a înscenat o acuzație de colaborare cu Securitatea.
Defăimarea cărturarului a determinat semnarea unui protest colectiv care califica „transformarea acestui demn om de cultură, liberal și anticomunist într-un slujitor al regimului” drept „un act monstruos și inacceptabil”.
17 martie 2012 - A decedat Shenouda al III-lea,al 117-lea conducator al Bisericii Copte Ortodoxe din Alexandria, cea mai importantă biserică creștină din Egipt având aderenți cca 90 % dintre creștinii egipteni (în jur de 11.000.000 de credincioși).
Shenouda al III-lea, 2009 – foto: ro.wikipedia.org
Este cel de-al 117-lea Papă de Alexandria și Patriarh al Întregii Africi pe Sfântul Scaun Apostolic al Sfântului Marcu Evanghelistul (titlul complet), fiind înscăunat în 1971; (n. 3 august 1923).
Titlul său oficial a fost Papa de Alexandria și Patriarh al Întregii Africi pe Sfântul Scaun Apostolic al Sfântului Marcu Evanghelistul din Biserica Ortodoxă Coptă din Alexandria .
El a fost, de asemenea, capul Sfantului Sinod al Patriarhiei Ortodoxe Copte de Alexandria.
A fost o figură conservatoare în cadrul Bisericii si a fost, de asemenea respectat de comunitatea musulmana.
17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu; Ziua șarpelui
foto preluat de pe doxologia.ro
articole preluate de pe: www.facebook.com/@MuzeulTaranului;
17 martie – Alexie, omul lui Dumnezeu; Ziua șarpelui
Pe data de 17 martie creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu.
În tradiția populară, această zi mai poartă numele de „Alexii” sau de „Ziua Șarpelui”, fiindcă se crede că târâtoarele ies acum din adâncul pământului.
O legendă românească ne spune că Dumnezeu, într-o bună zi, a strâns toate insectele într-o cutie și i-a încredințat-o lui Alexie, poruncindu-i să o arunce în mare.
Dumnezeu voia, astfel, să îi izbăvească pe oameni de pagubele pe care, an de an, nesuferitele gângănii le pricinuiau.
Dar, îmboldit de curiozitate, Alexie nu avu de lucru și deschise cutia.
Insectele nu așteptară alt prilej: se răspândiră, cât ai clipi, în toate zările, prin pământ și ape.
Drept pedeapsă, Dumnezeu îl prefăcu pe Alexie în cocostârc.
Din acea zi, se spune că el tot umblă, dintr-o parte într-alta a lumii, vânând insecte.
Țăranii țin această zi, adică se abțin să lucreze pentru a fi feriți de insecte și șerpi.
În acest scop, unii performează diverse ritualuri domestice, cu funcție apotropaică: își afumă grădinile, animalele, gospodăria cu bucăți de cârpă.
Nu orice cârpă.
Una care a fost sfințită prin contactul cu un obiect sfințit și care a devenit, cum spun specialiștii sacrului, numinoasă: cârpa cu care au fost șterse ouăle înroșite de Paști sau cea cu care a fost acoperită pasca în ziua Învierii Domnului.
Pe lângă cârpe, pentru afumat, gospodinele folosesc și busuioc, tămâie sau semințe de cânepă.
Una din legile magiei simpatetice, teoretizate de James Frazer, este aceea a similitudinii: asemănătorul produce asemănătorul.
De aceea, pentru a fi feriți întregul an de insecte sau șerpi, în trecut țăranii respectau tabu-ul de a nu rosti cuvântul „șarpe”, ba chiar de a ascunde obiectele care, în imaginarul colectiv, aminteau de forma șarpelui.
De pildă, furca de tors.
Text: Ciprian Voicilă, sociolog la Muzeul Țăranului Român – preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului
Sf. Cuv. Alexie, omul lui Dumnezeu († 411) – foto preluat de pe www.facebook.com/basilica.ro
O legendă povestește că, deoarece omul avea mult de suferit din cauza insectelor, Dumnezeu le-a adunat pe toate și le-a închis într-o cutie și l-a chemat pe Alexie s-o arunce în apa mării.
Ajuns la destinație, Alexie nu a putut rezista curiozității și a deschis cufărul, astfel încât toate acestea s-au răspândit din nou pe Pământ.
Pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, Alexie a fost transformat în cocostârc și pedepsit să adune, între 17 martie și 14 septembrie, insectele împrăștiate.
Legenda conține și un sâmbure de adevăr căci în preajma acestei zile este perioada întoarcerii berzelor și cocostârcilor.
Pescarii susțin că Sfântul Alexie este cel care aduce peștii din adâncurile unde au iernat, la suprafața apelor.
Ei țin post toată ziua, iar seara chefuiesc în cinstea sfântului, pentru a avea noroc la pescuit.
Există credința că, dacă mănânci un peștișor crud în această zi, vei avea juvelnicul plin tot anul.
Se crede că în această zi toate jivinele se trezesc și ies din perioada de hibernare la lumina soarelui; este bine să fie ținută ca o zi de sărbătoare și omul să nu se gândească la nici una dintre jivine, pentru ca acestea să nu muște peste an vitele; în ajunul acestei zile, este bine să se ia un vas destinat special tămâierii, să se pună jar în el, peste jar tămâie și să se înconjoare casa și celelalte acareturi din gospodărie, clănțănind dintr-un clește pentru vatră, pentru a o feri peste an de tot felul de viețuitoare, care, rele sau bune, nu se vor mai putea apropia de casă, decât numai până unde a ajuns fumul de tămâie.
Se mătură curțile gospodăriilor și se curăță livezile, iar gunoiul se aruncă departe, ca locurile să se curețe de gândaci și pentru ca nici o vietate sălbatică să nu se apropie de casă, precum și gunoiul este la distanță; nu este bine să se umble cu pieptenele și nici să se rostească cuvântul șarpe, ci mai degrabă să se spună pește; în seara zilei de Alexii, se leagă foarfecele la vârf cu puțină ață, pentru ca tot așa să fie legate peste an gurile șerpilor, nevăstuicilor și a altor jivine care pot aduce oamenilor pagubă în animalele de pe lângă casă; în același scop, se afumă în jurul casei, aprinzându-se o cârpă în care se înfășoară puțin busuioc și lână tăiată dintr-un cojoc.
Romulus Antonescu – Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești (2016) – preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului
***
În această zi se deschide pământul și încep să iasă gângăniile.
Pământul se va reânchide de Ziua Crucii.
De Alexii oamenii curăță pomii din livadă și pescarii mănâncă de dimineață, pe inima goală, un pește viu ca să aibă noroc peste an. Broaștele încep să orăcăie.
Fiind și ziua șarpelui, există o atenție specială față de acest animal ambiguu: periculos, dar nu întotdeauna, animal și totuși născut din ou, care moare greu, face rău vitelor.
Relația cu șarpele trebuie păstrată sub control. În această zi nu ai voie să îi spui pe nume.
Dacă te referi la șarpe trebuie să zici: cel care se târăște, cureaua, domnul, Vasile. Broaștele se bucură de aceeași atenție – li se spune iepe.
În cazul în care omul greșește și rostește de ziua șarpelui cuvântul șarpe, trebuie să spună descântecul:
”Idiță, idiță, / Ține-te de pieliță. / Pielița de carne, / Carnea de os, / Osul dă veninul jos. / Descântecul să fie de folos.”
O altă zi ce poate fi considerată începutul primăverii este prin excelență momentul renașterii la viață a viețuitoarelor mărunte, închise ritual în pământ la Ziua Crucii (14 septembrie). Alexie, omul lui Dumnezeu cel cald (dătătorul de căldură, de viață) este în același timp patron și pedepsit, legat pe viață de insectele pe care, dintr-o curiozitate nesănătoasă, le-a adus pe pământ, deschizând o nouă cutie a Pandorei. Prefăcut în cocostârc (să nu uităm că acum e și momentul întoarcerii berzelor, al cocostârcilor), este condamnat să le adune mereu, până în momentul în care insectele trebuie să părăsească obligatoriu pământul, adăpostindu-se la căldură, sub el. Tot acum, pământul se deschide și pentru șerpi, care cunosc cea de-a doua mare sărbătoare. Oamenii, pentru a fi feriți de șerpi în anul ce vine, trebuie să nu le rostească numele, să nu se gândească la ei, să nu pună mâna pe instrumente ce amintesc de ei prin formă etc. Indiferent de dăunători, oamenii trebuie să-și afume gospodăriile sau să le ocolească ritual cu ajutorul unui clopoțel sau al unui lanț de fier, ridicând astfel o barieră de netrecut. Tot în categoria începuturilor putem include și Ziua Peștelui (ecouri avem și de 9 martie). Sfântul Alexie este cel care dă drumul peștilor din apele subterane, dar și cel care poate aduce pescarilor recunoscători recolte bune.
Antoaneta Olteanu – Calendarele poporului român (Paideia, 2000) – preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului
Dumnezeu tocmai curățise pământul de gângănii și lighioane și le pusese într-un cufăr.
Trece Alexie pe acolo.
Dumnezeu îl întreabă unde se duce și el răspunde că spre mare.
Atunci, foarte bine, zice Dumnezeu, ia și cufărul acesta și aruncă-l în mare.
Cară Alexie cufărul, îl cară, dar curiozitatea îi dă târcoale.
Ajuns la mare, nu mai poate, îl deschide.
Lighioanele țâșnesc și se risipesc pe pământ.
Omul încearcă să le adune.
Ca să-l pedepsească și în același timp să le poată aduna mai bine, Dumnezeu îl preface în cocostârc.
***
Omul lui Dumnezeu și Sfânt făcător de minuni pe ape, Moș Alexe sau Alexie Caldu a preluat numele a preluat numele Cuviosului Alexie (17 martie) din Calendarul ortodox. El este o reprezentare mitică sezonieră, patron al viețuitoarelor care iernează sub pământ, în scorburi și sub scoarța copacilor, sub pietre sau în ape. El ar încălzi și ar deschide Pământul în ziua din preajma echinocțiului de primăvară pentru a slobozi vietățile care au iernat într-însul. După șase luni, la Ziua Crucii (14 septembrie), în preajma echinocțiului de toamnă, Alexie încuie Pământul. Spre deosebire de alți sfinți care poartă la brâu câte o singură cheie cu care deschid un anotimp (Sângiorz – vara și Sâmedru – iarna), Alexie poartă două: cu una descuie vara la 17 martie și cu alta descuie iarna la 14 septembrie.
În unele legende este aspru pedepsit de Dumnezeu pentru neascultare. Se spune că omul, având mult de suferit de pe urma insectelor, Dumnezeu le-a strâns pe toate în ziua de 14 septembrie, le-a încuiat într-o ladă și l-a chemat pe Alexie s-o arunce în apa mării. Acesta, ajuns pe malul mării, deschide din curiozitate lada să vadă ce a cărat în spate. Instantaneu, gândacii, lăcustele, și celelalte insecte se răspândesc pretutindeni: în apa mării, în nisip, pe ierburi, în copaci. De atunci „nu numai Pământul, ci chiar apa mării e plină de tot felul de jigănii și gângănii. Iar pe Alexie, pentru că nu a ascultat de Dumnezeu, acesta l-a transformat în cocostârc ca să adune, între 17 martie și 14 septembrie, insectele împrăștiate” (Pamfile, 1914, p.51).
Timpul din preajma echinocțiului de primăvară este suficient de cald pentru ca insectele să învie, reptilele să se dezmorțească, știuca să se zbată în apă anunțând perioada de reproducere, albinele să iasă din stupi în căutare de hrană. De aceea, sărbătoarea de Alexii se mai numea, local, Ziua Șarpelui, Ziua Peștelui și Retezatul Stupilor (scoaterea din stupi a mierii neconsumate de albine pe timpul iernii). În această zi, când se zbate peștele în apă înainte de depunearea icrelor pentru înmulțire, pescarii nu ieșeau la pescuit, ajunau sau prindeau un pește mic, îl descântau și îl mâncau crud (Transnistria, Tulcea, Brăila, Galați).
Ion Ghinoiu – Calendarul țăranului român. Zile și mituri (Univers Enciclopedic Gold, 2019) – preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului
cititi si;
- Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu († 411)
- 9 martie – Mucenicii; Măcinicii; Focul viu
- Lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paşti
- 1 Martie – Mărțișorul; Baba Dochia; Baba Marta; Cap de primăvară
Calendar Ortodox 16 martie 2025
articol preluat de pe www.calendar-ortodox.ro
(articol in curs de editare)
Calendar Ortodox 16 martie 2025
Sf. Mc. Sabin Egipteanul;
Sf. Cuv. Hristodul din Patmos;
Duminica a 2-a din Post (a Sf. Ier. Grigorie Palama)
(Vindecarea slăbănogului din Capernaum) (Iisus – Păstorul cel bun)
Sf. Mc. Sabin Egipteanul. Sf. Cuv. Hristodul din Patmos; Sf. Ier. Grigorie Palama; Vindecarea paraliticului din Capernaum; Iisus – Păstorul cel bun
Sinaxar 16 Martie
Duminica a 2-a din Post (a Sf. Ier. Grigorie Palama)
Sfântul Ierarh Grigorie Palama, Arhiepiscopul Tesalonicului (1296 – 1359) – foto preluat de pe doxologia.ro
Duminica Sfântului Grigorie Palama este a doua duminică a Postului Mare.
În această duminică se face pomenire de Sfântul Grigorie Palama († 1359).
Această duminică se găseşte între Duminica Ortodoxiei şi Duminica Sfintei Cruci.
Teme
Fiecare duminică a Postului Mare are propria temă care poate fi istorică sau spirituală.
Tema acestei duminici este aceea că omul se poate îndumnezeii prin harul lui Dumnezeu din Duhul Sfânt.
Tema istorică
Sfântul Grigorie Palama (prăznuit în 14 noiembrie) este cel care a adus mărturie asupra faptului că prin rugăciune şi post, fiinţele umane se pot alătura luminii necreate a gloriei divine a lui Dumnezeu încă din această viaţă.
După canonizarea sa din 1368, a fost stabilită o a doua prăznuire a Sfântului Grigorie Palama pentru a doua duminică din Postul Mare, sub numele de triumful Ortodoxiei.
Practic, este prăznuită condamnarea oponenţilor Sfântului Grigorie şi acceptarea de către Biserică a învăţăturilor sale.
Iniţial, această duminică era dedicată Sfântului Policarp al Smirnei (23 februarie).
Tema duhovnicească
Tema spirituală a acestei duminici este credinţa. Pe lângă credinţă, fiecare dintre noi trebuie să depună şi efort.
Citirile sunt din Evrei 1,10-2,3 şi din Marcu 2,1-12. Epistola spune că:
pentru aceea se cuvine ca noi să luăm aminte cu atât mai mult la cele auzite, ca nu cumva să ne pierdem… Cum vom scăpa noi, dacă vom fi nepăsători la astfel de mântuire care, luând obârşie din propovăduirea Domnului, ne-a fost adeverită de cei ce au ascultat-o, împreună mărturisind şi Dumnezeu cu semne şi cu minuni şi cu multe feluri de puteri şi cu darurile Duhului Sfânt, împărţite după a Sa voinţă?
Citirea din Evanghelie prezintă imaginea efortului şi dorinţei paraliticului care este adus la Hristos printr-o gaură în acoperiş.
Vindecarea slăbănogului din Capernaum
Vindecarea slăbănogului din Capernaum – foto preluat de pe doxologia.ro
Ev. Marcu 2, 1-12
În vremea aceea, intrând iarăși Iisus în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă.
Și îndată s-au adunat așa de mulți, încât nu mai era loc nici înaintea ușii, iar Dânsul le grăia cuvântul (lui Dumnezeu).
Și au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru oameni.
Dar, neputând ei din pricina mulțimii să se apropie de El, au desfăcut acoperișul casei unde era Iisus și, prin spărtură, au coborât patul în care zăcea slăbănogul.
Iar Iisus, văzând credința lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!
Și erau acolo unii dintre cărturari, care ședeau și cugetau în inimile lor:
Pentru ce vorbește Acesta astfel? El hulește. Cine poate să ierte păcatele, fără numai singur Dumnezeu?
Și îndată, cunoscând Iisus cu duhul Lui că așa cugetau ei în sine, a zis lor: De ce cugetați acestea în inimile voastre?
Ce este mai ușor, a zice slăbănogului: Iertate îți sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ți patul tău și umblă?
Dar ca să știți că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului:
Zic ție: Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta!
Și s-a ridicat îndată și, luându-și patul, a ieșit înaintea tuturor, încât erau toți uimiți şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Asemenea lucruri n-am văzut niciodată.
Iisus – Păstorul cel bun
Iisus – Păstorul cel bun – foto preluat de pe ziarullumina.ro
Ev. Ioan 10, 9-16
„Zis-a Domnul: Eu sunt ușa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui; și va intra și va ieși și pășune va afla.
Furul nu vine decât ca să fure, să înjunghie și să piardă. Eu am venit ca oile Mele viață să aibă și din belșug să aibă.
Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun Își pune sufletul pentru oile Sale.
Iar cel plătit, care nu este păstor și ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile și fuge; iar lupul le răpește și le risipește.
Cel plătit fuge, pentru că este plătit și nu are grijă de oi.
Eu sunt Păstorul cel bun și cunosc oile Mele și ale Mele Mă cunosc pe Mine.
Precum Mă cunoaște Tatăl și Eu cunosc pe Tatăl. Și sufletul Îmi pun pentru oi.
Am și alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Și pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta de glasul Meu și va fi o turmă și un păstor.”
cititi si Iisus Dumnezeu-Omul, Păstorul cel bun
În această lună, în ziua a şaisprezecea, pomenirea sfântului mucenic Sabin egipteanul († 287).
Sf. Mc. Sabin Egipteanul († 287) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Sabin a fost din localitatea Ermuopole a Egiptului şi a trăit pe vremea împăratului Diocleţian.
Pornindu-se prigoana împotriva creştinilor, el a ieşit împreună cu alţi creştini din cetate şi s-au ascuns într-o căsuţă.
Fiind căutat însă de închinătorii la idoli, pentru că se bucura de multă cinstire printre creştinii de acolo, fiind şi de neam ales şi întrecând pe mulţi cu râvna credinţei sale, a fost în cele din urmă găsit.
Şi, fiind dus înaintea unui oarecare Arian, care era mai marele cetăţii, a fost spânzurat şi strujit într-atâta, încât bucăţi din carnea lui cădea la pământ.
Apoi a fost ars cu făclii aprinse şi în cele din urmă legat fiind de o piatră a fost aruncat în râul Scamandru, luând în chipul acesta cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Papa.
Sfântul Mucenic Papa – foto preluat de pe doxologia.ro
Acest sfânt, văzând că lumea se găseşte în primejdia de a se cufunda în idolatrie, înfăţişându-se înaintea stăpânitorului locului unde trăia, l-a ruşinat pe acesta, cu îndrăzneala lui cea multă în Hristos.
Fiind aruncat la pământ i s-a bătut mai întâi trupul şi apoi şi faţa cu toiege şi a fost chinuit în multe chipuri, după care şi-a dat duhul.
Moaştele lui au fost ridicate de cei din Licaonia, care avându-le la ei se bucură şi se veselesc.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Iulian cel din Cilicia.
Acest sfânt era de fel din cetatea Anazervelor, care este a doua cetate din ţinutul Ciliciei şi era fiul unui demnitar grec şi al unei mame creştine. Învăţând de la mama lui credinţa creştină şi îndeletnicindu-se cu citirea Sfintelor Scripturi, când a ajuns la vârsta de optsprezece ani a fost dus de către alţii înaintea ighemonului locului aceluia. Şi neplecându-se a jertfi idolilor, a fost bătut peste tot corpul, după care a fost aruncat în închisoare. Aducându-şi aminte aici de sfatul mamei lui, când a fost scos din nou şi întrebat, a răspuns că stăruie în credinţa lui şi vrea să moară în credinţa lui Hristos. Deci, fiind aruncat într-un sac plin de nisip şi de şerpi veninoşi, a fost lăsat în mare şi astfel a primit cununa muceniciei.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Ioan cel din Mănăstirea Rufianelor, care în pace s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Roman, cel din Parion, care de sabie s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor zece mucenici din Fenicia, care de sabie s-au săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Alexandru, papă al Romei, care în pace s-a săvârşit.
Sf. Mucenic Alexandru, Episcopul Romei, a fost timp de 10 ani pastorul Romei. El a fost ars de viu in ziua de 3 mai 119 din ordinul împăratului Hadrian (117-138).
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Aninas, făcătorul de minuni.
Acest preacuvios părinte al nostru, încă de pe când era tânăr, fără nici un fel de învăţătură fiind, a iubit blândeţea şi liniştea, trăind retras de toţi ceilalţi, în linişte. Când a ajuns la vârsta de cincisprezece ani, rămânând orfan de părinţi, părăsind toate s-a dus în regiunea Neocezareea-pe-Eufrat. Şi găsind acolo pe un monah oarecare cu numele Maiuma, care ducea o desăvârşită sărăcie de bunăvoie, a rămas lângă el priveghind şi rugându-se. Atât de mare erau lipsurile în care trăiau aceştia doi, încât de multe ori abia dacă mâncau o singură dată la patruzeci de zile. Şi într-o astfel de strâmtorare fiind, se bucurau tot atât de mult, ca şi cum ar fi luat parte la o masă împărătească. După o oarecare vreme, învăţătorul lui a voit să plece de acolo de unde se găseau şi a şi făcut aceasta. Dar fericitul Aninas, i-a grăit: “Iartă-mă, cinstite părinte, dar nu doresc să plec de aici” şi a rămas acolo. De multe ori ieşea şi înainta în pustiul cel mai îndepărtat, timp de douăzeci sau treizeci de zile, după care se întorcea din nou la chilia lui. Şi înfrângându-şi patimile trupului, a primit ca răsplată puterea de a îmblânzi fiarele sălbatice. Pentru aceasta oriunde mergea, el era însoţit întotdeauna de doi lei. Odată, chiar unul dintre lei, călcând într-un spin ascuţit şi acesta intrându-i adânc în labă, sfântul i l-a scos afară, i-a legat bine laba şi astfel l-a făcut sănătos.
Vestea despre el alergând pretutindeni, mulţime de bărbaţi şi de femei veneau la el, aducând cu ei tot felul de bolnavi şi el, cu harul dumnezeiesc care sălăşluia în inima lui şi numai cu rugăciunea îi tămăduia pe toţi de orice boală erau cuprinşi. Lăsând deci pe toţi aceştia să vină la el în pustiu, el trăia mai departe în chilia lui, rugându-se. Dar apă nu se găsea prin apropiere, ci se aducea tocmai de la râul Eufrat, care se găsea la depărtare de aproape opt kilometri. Mai înainte numai rar se aducea, pentru că sfântul fiind singur nici nu prea avea nevoie de ea. Dar când mulţimea celor ce veneau la el a început să fie din ce în ce mai mare, nevoia de apă de băut s-a făcut din ce în ce mai mult simţită, de aceea el a construit un mic bazin în care să se adune apa de ploaie, care să poată fi întrebuinţată de cei ce aveau nevoie de apă.
Dar şi bazinul acesta golindu-se odată cu totul de mulţimea care venise, şi după aceasta venind încă şi altă mulţime de oameni, iar sfântul poruncind slujitorului său să scoată apă şi pentru aceştia, după ce slujitorul s-a dus şi nu a mai putut aduna nici măcar un pahar de apă, din cauză că toată apa fusese întrebuinţată, sfântul ridicându-şi ochii către cer şi suspinând adânc, cu faţa plină de seninătate, a zis din nou slujitorului: “Du-te, copile, în numele Domnului îţi poruncesc: scoate apă şi împarte celor ce au trebuinţă”. Şi slujitorul ascultând de porunca ce i s-a dat, s-a dus şi, o, minune!, a găsit bazinul plin de apă şi a strigat: “Veniţi cu toţii să vedeţi un lucru minunat!” Şi alergând cu toţii şi bând din destul din apa aceasta foarte curată şi rece, s-au minunat şi au adus mulţumită lui Dumnezeu.
După aceasta, sfântul, voind să ascundă faima acestei minuni, s-a gândit să aducă el însuşi apă de la râul Eufrat, tot aşa cum făcea şi mai înainte. Deci, în timpul nopţii, lucrul neapărat pe care-l făcea era să aducă apă de la Eufrat. Dar altă dată venind din nou mulţime mare la el şi apa terminându-se, bătrânul luând un vas de lut, a pornit spre râu. Nu s-a îndepărtat însă nici măcar cât o aruncătură de piatră şi s-a înapoiat. Cei care erau de faţă socotind că bătrânul s-a înapoiat aşa de repede din cauza slăbiciunii, au alergat cu toţii întru întâmpinarea lui. Unul dintre ei luând din mâinile bătrânului vasul de lut, în care voise să aducă apă şi văzându-l că este plin, a strigat, zicând cu glas mare: “Daţi toţi slavă lui Dumnezeu, că braţele bătrânului izvorăsc apă vie!” Deci, alergând cu toţii la vasul de lut şi văzându-l plin cu apă rece, s-au minunat şi au început să se târască la picioarele lui, rugându-l cu căldură sã înceteze să mai săvârşească un astfel de lucru şi să nu-şi mai ia asupra-şi pentru ei o atât de mare osteneală. Căci ziceau: “Dacă nu s-ar fi întâmplat această minune, ai fi adus negreşit apă tocmai de la râul Eufrat!” Dar bătrânul, căzând şi el la pământ, se numea pe sine pământ şi cenuşă, vierme şi tot ce poate fi mai dispreţuit şi numai în felul acesta abia dacă a putut să-i liniştească.
În vremea aceea Patriciu, episcopul Cezareii, auzind că sfântul aduce el singur apa, i-a trimis bătrânului, ca să-l uşureze, un animal obişnuit cu căratul apei. Dar un sărac oarecare, strâmtorat de creditorul lui, venind la bătrân, i-a povestit acestuia nenorocirea lui. Bătrânul însă neavând nimic altceva cu care să-l ajute, şi nelăsându-l inima să-i dea drumul să plece neajutorat, dându-i asinul pe care-l primise pentru căratul apei, i-a zis: “Vinde-l, copile, plăteşte-ţi datoria şi scapă!” Deci, episcopul aflând aceasta, i-a dat din nou, alt asin, zicându-i: “Pe acesta nu ţi-l dau în dar, ci numai ca să-ţi care apă; iar când voi avea nevoie de el, am să ţi-l iau înapoi!” După puţină vreme însă, venind la bătrân un alt sărac şi cerându-i ajutor, iar sfântul neavând ce să-i dea, i-a dat asinul. Aflând din nou şi de acest lucru, episcopul a poruncit să se zidească un bazin mare, care se păstrează până astăzi, pe care umplându-l cu apă, cu ajutorul unor trimişi ai săi cu animale aducătoare de apă, le-a poruncit acestora să se întoarcă înapoi.
S-a întâmplat, apoi, ca în regiunea aceea să se găsească un stâlpnic despre care se dusese vestea. Dar acesta, prin lucrarea meşteşugită a diavolului, a ajuns odată la o ceartă cu un oarecare, fiind rănit de o piatrã aruncată de acesta. Simţindu-se mânat de o pornire lăuntrică să se răzbune împotriva celui ce îl lovise cu piatra şi să se apere împotriva tuturor celor ce săvârşeau neorânduială, căci stâlpnicul socotea că aşa se cuvine să facă, omul acesta al lui Dumnezeu, Aninas, cunoscând aceasta mai dinainte prin Duhul Sfânt, scriind cele ce se cuvine stâlpnicului, i-a trimis scrisoarea printr-un leu. Ucenicul stâlpnicului, văzând leul s-a înspăimântat, cuprins fiind de frică. Dar înţelegând că leul aducea o scrisoare, apropiindu-se de el, i-a luat scrisoarea şi a dat-o stâlpnicului, care, după ce a citit-o, s-a umplut de căinţă şi lăsând răzbunarea în seama lui Dumnezeu, i-a răspuns fericitului Aninas, tot prin leu, aducând multe mulţumiri lui Dumnezeu şi slujitorului Său, pentru sfaturile primite la vreme.
Odată, o femeie, cuprinsă de o boală grea, urca spre locul unde se găsea sfântul. Un barbar însă ieşindu-i în cale şi năpustindu-se asupra-i ca să o necinstească, numai cu chemarea în ajutor a numelui sfântului, barbarul deodată s-a îmblânzit şi întinzând mâna ca să-şi ia arma pe care mai înainte de a se năpusti asupra femeii o înfipsese în pământ, a găsit-o că prinsese rădăcini. Minunându-se deci şi el de acest lucru cu totul neobişnuit a alergat şi el către sfântul Aninas. Şi ajungând la el, după ce a fost catehizat, a fost botezat, rămânând mai departe pe lângă sfânt şi devenind, cu timpul, un bărbat foarte încercat în viata duhovnicească. Iar femeia după ce a primit vindecarea de care avea nevoie, a plecat, bucurându-se.
Multe alte minuni şi lucruri mai presus de fire au fost săvârşite de acest sfânt, dar nu le mai arătăm aici, cu toate că şi pe acestea arătate mai sus le-am înfăţişat fără să vrem.
Deci trăind timp de nouăzeci şi cinci de ani în sihăstria lui şi neplecând câtuşi de puţin de acolo, când a ajuns la vârsta de o sută zece ani, după ce a vestit de mai înainte multe vedenii pe care le-a avut cu privire la viitor, simţind că i-a venit sfârşitul, a adunat la sine pe toţi cei care făceau parte din frăţietatea în fruntea căreia se găsea, a ales pe unul dintre fraţi, care întrecea pe toţi ceilalţi în virtute şi a zis: “Pe acesta l-a pecetluit Dumnezeu ca păstor al vostru, în locul meu”. Şi zicând acestea a arătat pe fratele despre care era vorba, l-a îmbrăţişat şi i-a binecuvântat pe toţi. După aceasta trăind încă şapte zile, s-a mutat la Domnul în ziua a şaisprezecea a lunii martie.
Tot în această zi, pomenirea preacuviosului părintelui nostru Hristodul (1020 – 1093), făcătorul de minuni, întemeietorul Mănăstirii Sfântului Ioan Teologul din Patmos.
Sfântul Cuvios Hristodul din Patmos (1020 – 1093) – foto preluat de pe doxologia.ro
Sfântul Hristodul, care era de loc din regiunea Neceea, în Bitinia, a fost copilul unor creştini binecredincioşi, Teodor şi Ana, şi a primit la botez numele de Ioan.
A luat schima monahală de tânăr, primind numele de Hristodul (“robul lui Hristos” în greceşte).
A dus mai întâi viaţă călugărească în mai multe locuri, pentru ca mai apoi să primească acordul şi ajutorul material al împăratului Alexie I Comneanul (care a domnit în 1081-1118), şi aşa a zidit în insula Patmos o biserică şi o mănăstire în cinstea sfântului Ioan Evanghelistul. Aceste clădiri au rămas până astăzi.
Când însă arabii musulmani au atacat Patmosul, sfântul a trebuit să se refugieze, împreună cu ucenicii săi, în Evia (Epir), unde a şi murit, către sfârşitul secolului al XII-lea (+1093), într-o zi de 16 martie.
Mai târziu, ucenicii săi au aflat moaştele sale întregi, şi le-au adus în mănăstirea ctitorită de el în Patmos, unde se găsesc până astăzi, şi sunt izvor de multe vindecări şi minuni pentru cei care cer mijlocirea sfântului cu credinţă.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.