Articole

1 iunie – Ziua Copilului

foto preluat de pe www.memorialsighet.ro
articole preluate de pe:  ro.wikipedia.org; www.agerpres.rowww.memorialsighet.ro

 

1 iunie – Ziua Copilului


 

Ziua copilului (numită și Ziua internațională a copilului) este în multe țări o sărbătoare pentru copii care se sărbătorește la date diferite.

În unele țări, este sărbătorită la 20 noiembrie, ziua în care s-a adoptat Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului.

În fosta URSS și în țările care i-au fost state satelit, data este 1 iunie, prima zi de vară în Emisfera Nordică.

O parte din restul țărilor adoptă alte date.

Imagini din arhiva AGERPRES: Un grup de copii participă la un concurs de desene pe asfalt, cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Copilului, Parcul Tineretului, Bucureşti, 1989. #DescoperăARHIVA AGERPRES Foto: (c) SORIN LUPŞA AGERPRES FOTO

Imagini din arhiva AGERPRES: Un grup de copii participă la un concurs de desene pe asfalt, cu ocazia marcării Zilei Internaţionale a Copilului, Parcul Tineretului, Bucureşti, 1989. #DescoperăARHIVA AGERPRES Foto: (c) SORIN LUPŞA AGERPRES FOTO

 

Istoria


 

Ziua Copilului a început în a doua duminică a lunii iunie, în 1857, datorită reverendului Dr. Charles Leonard, pastor al Bisericii Universaliste a Răscumpărătorului din Chelsea, Massachusetts: Leonard a organizat un serviciu special dedicat și pentru copii.

Leonard a numit această zi Ziua trandafirului, deși a fost mai târziu numită Duminică de flori și apoi Ziua Copilului.

Ziua copilului a fost menționată prima dată la Geneva la Conferința Mondială pentru Protejarea și Bunăstarea Copiilor în august 1925, la care 54 de reprezentanți din diferite țări, au adoptat Declarația pentru Protecția Copilului.

Data de 1 iunie este folosită de multe ţări din fosta zonă de influenţă sovietică, “Ziua Internaţională pentru Protecţia Copilului” fiind instituită la 1 iunie 1950, în urma congresului Federaţiei Internaţionale Democratice a Femeilor de la Moscova, care a avut loc în 1949.

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Nu este tocmai clar de ce ziua de 1 iunie a fost stabilita ca fiind Ziua Internationala a Copilului.

Una dintre teorii spune ca, un numar de copii orfani chinezi au fost stransi pentru a sarbatori Festivalul Dragonului de consulul chinez din San Francisco, chiar pe 1 iunie, data care a coincis cu Conferinta de la Geneva.

De atunci s-a stabilit ca 1 iunie sa fie Ziua Internationmala a Copilului, mai ales in tarile comuniste.

“În concepția regimului comunist din România, anterior Revoluției Anticomuniste din 1989, copilul, tânăr vlăstar al poporului, devenea exponentul omului nou.

Prin îndoctrinare politică făcută încă de la o vârstă fragedă, copilul și ulterior viitorul adult, putea deveni un apărător al noului regim și al valorilor impuse de acesta.” (sursa: www.memorialsighet.ro)

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

Organizaţia Naţiunilor Unite marchează această zi la 20 noiembrie, data la care au fost adoptate Declaraţia Drepturilor Copilului în 1959 şi Convenţia asupra Drepturilor Copilului în 1989.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, protecţie împotriva violenţei, scrie site-ul https://www.un.org/en/observances/world-childrens-day/.

Convenţia stabileşte o serie de drepturi ale copiilor, între care dreptul la viaţă, la sănătate, la educaţie, la joacă, la viaţă de familie, de a fi protejaţi de violenţă, de a nu fi discriminaţi şi de a le face auzite opiniile.

Prin rezoluţia nr. 836, adoptată la 14 decembrie 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat ca toate ţările să instituie o Zi a copilului şi a sugerat guvernelor ca această zi să să fie celebrată de fiecare ţară la o dată pe care o consideră potrivită.

1 iunie - Ziua Copilului - foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

1 iunie – Ziua Copilului – foto preluat de pe www.memorialsighet.ro

În România, Ziua internaţională a copilului este sărbătorită la data de 1 iunie, ca şi în alte aproximativ 50 de ţări.

Totodată, alte peste o sută de ţări celebrează o zi a copilului la date diferite.

In 1989 , la 20 noiembrie, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Conventia privind Drepturile Copilului , aceasta fiind ratificata si de Parlamentul Romaniei, devenind conform Constitutiei, parte integrata a dreptului intern in tara noastra.

În România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDC) s-a constituit la 1 ianuarie 2005.

La 16 noiembrie 2016, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea legii prin care este modificat Codul muncii prin declararea zilei de 1 Iunie – Ziua Copilului ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Astfel, în 2017, pentru prima dată ziua de 1 iunie este nelucrătoare. Camera Deputaţilor a adoptat, în luna octombrie, legea prin care Ziua Copilului devine zi liberă nelucrătoare pentru români.

 

Ziua copiilor în lume


 

Data zilei copilului variază foarte mult între țări.

Aproximativ 30 de state au preluat 1 iunie de la China și SUA.

- Argentina sărbătorește a doua duminică din luna august.

- Australia sărbătorește în prima duminică din luna iulie.

- Albania sărbătorește în data de 1 iunie.

- Armenia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Austria sărbătorește în data de 20 septembrie.

- Azerbaijan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Africa Centrală: În Republica Congo, Republica Democrată Congo, Camerun, Guineea Ecuatorială, Gabon, Ciad și Republica

- Centrafricană Ziua Copilului se sărbătorește pe 25 decembrie.

- Africa de Sud sărbătorește în prima sâmbătă a lunii noiembrie.

- Bangladeș sărbătorește în data de 17 martie.

- Bolivia sărbătorește în data de 12 aprilie.

- Bosnia și Herțegovina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Brazilia sărbătorește în data de 12 octombrie.

- Bulgaria sărbătorește în data de 1 iunie.

- Columbia sărbătorește în ultima sâmbătă a lunii aprilie.

- Chile sărbătorește în prima zi de miercuri din luna octombrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cambodia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Canada sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Costa Rica sărbătorește în data de 9 septembrie.

- Croația sărbătorește în data de 11 noiembrie.

- Cuba sărbătorește în a treia duminică din luna iulie.

- Cehia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Nord sărbătorește în data de 1 iunie.

- Coreea de Sud sărbătorește în data de 5 mai.

- Ecuador sărbătorește în data de 1 iunie.

- Elveția sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Egipt sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Eritreea sărbătorește în data de 8 decembrie.

- Filipine sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Finlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Germania de la reunificarea Germaniei se sărbătorește în data de 1 iunie din timpul DDR-ului și 20 septembrie sărbătoarea -Republicii Federale Germania.

- Grecia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Guatemala sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Honduras sărbătorește în data de 10 septembrie.

- Haiti sărbătorește în data de 12 iunie.

- Hong Kong sărbătorește în data de 4 aprilie.

- Indonezia sărbătorește în data de 23 iulie.

- India sărbătorește în data de 14 noiembrie.

- Irlanda sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Japonia sărbătorește în data de 5 mai.

- Kazahstan sărbătorește în data de 1 iunie.

- Laos sărbătorește în data de 1 iunie.

- Maldive sărbătorește în data de 10 mai.

- Marea Britanie sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Malaezia sărbătorește în mod tradițional pe 1 octombrie. În zilele noastre este sărbătorită și pe 20 noiembrie.

- Mongolia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mozambic sărbătorește în data de 1 iunie.

- Mexic sărbătorește în data de 30 aprilie.

- Norvegia sărbătorește în data de 17 mai.

- Nigeria sărbătorește în data de 27 mai.

- Noua Zeelandă sărbătorește în prima duminică din luna martie.

- Nicaragua sărbătorește în data de 1 iunie.

- Polonia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Pakistan sărbătorește în data de 1 iulie.

- Palestina sărbătorește în data de 5 aprilie.

- Panama sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Paraguay sărbătorește în data de 16 august.

- Peru sărbătorește în a doua duminică a lunii aprilie.

- Republica Moldova sărbătorește în data de 1 iunie.

- România sărbătorește în data de 1 iunie.

- Rusia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Serbia sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Slovacia sărbătorește în data de 1 iunie.

- Suedia sărbătorește în prima zi de luni a lunii octombrie.

- Spania sărbătorește în a doua duminică a lunii mai.

- Sri Lanka sărbătorește în data de 1 octombrie.

- Sudan sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Statele Unite ale Americii sărbătorește în a doua duminică a lunii iunie.

- Surinam sărbătorește în data de 5 decembrie.

- Singapore sărbătorește în prima zi de vineri a lunii octombrie.

- Sudanul de Sud sărbătorește în data de 23 decembrie.

- Thailanda sărbătorește în a doua sâmbătă a lunii ianuarie.

- Trinidad și Tobago sărbătorește în data de 20 noiembrie.

- Tunisia sărbătorește în data de 11 ianuarie.

- Turcia sărbătorește în data de 23 aprilie.

- Tuvalu sărbătorește în prima zi de luni a lunii august.

- Uruguay sărbătorește în a doua duminică a lunii august.

- Ungaria sărbătorește în ultima duminică a lunii mai.

- Ucraina sărbătorește în data de 1 iunie.

- Venezuela sărbătorește în a treia duminică a lunii iulie.

- Vanuatu sărbătorește în data de 24 iulie.

- Vietnam sărbătorește în data de 1 iunie.

14 mai – Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Galeria deținuților și deportaților politic de la Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței (fotograf Florin Eșanu)

foto preluat de pe www.facebook.com/SighetMemorial
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

14 mai – Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

La 14 mai 2024 este celebrată Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste. Este sărbătorită în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestaţi numeroşi tineri, intelectuali, români care s-au opus regimului comunist.

Această zi a fost instituită la iniţiativa unui grup de 34 de parlamentari PNL, PSD, UNPR, minorităţi şi neafiliaţi, prin Legea nr. 127/2017, care stabileşte sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai de autorităţile centrale şi locale, dar şi de instituţiile de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi manifestări specifice pentru cinstirea memoriei acestor martiri.

La 14 mai 1948, “au fost arestaţi de către regimul comunist marea majoritate a tinerilor, a intelectualilor, a multor români, care, prin exemplul de neascultare şi reală libertate exprimată în faţa regimului dictatorial ateu, au pătimit asemenea primilor creştini. (…) În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea”, potrivit www.cdep.ro.

Printre cei care au pătimit în temniţe se numără personalităţi, precum

† părintele Nicolae Steinhardt,

† părintele Daniil Sandu Tudor,

† părintele Arsenie Boca,

† părintele Ioan Iovan,

† părintele Dumitru Stăniloae,

† părintele Arsenie Papacioc,

† părintele Sofian Boghiu,

† părintele Gheorghe-Calciu Dumitreasa,

† părintele Iustin Pârvu,

† pastorul Richard Wurmbrand,

† episcopul greco-catolic Iuliu Hosu,

† părintele greco-catolic Tertulian Langa,

† avocatul şi politicianul Aurelian Bentoiu,

† politicianul Iuliu Maniu,

† poetul Radu Gyr,

† filosoful şi economistul Mircea Vulcănescu,

† chimistul şi fizicianul George Manu,

dar şi mulţi alţi tineri pătimitori în timpul regimului opresiv comunist.

La 16 martie 2016 a fost depusă la Parlament propunerea legislativă pentru instituirea marcării acestei zile. A fost adoptată de Senat la 1 noiembrie 2016 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 16 mai 2017.

În data de 30 mai 2017, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste la data de 14 mai. Legea 127/2017 a fost publicată în Monitorul Oficial din 31 mai 2017.

Numeroşi deţinuţi politici şi-au pierdut viaţa în închisorile comuniste de la Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava, Văcăreşti.

Închisoarea de la Sighet reprezintă astăzi un cunoscut memorial al victimelor comunismului.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

30 aprilie – Ziua cooperării civili-militari

foto preluat de pe www.facebook.com/mapn.ro
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

30 aprilie – Ziua cooperării civili-militari

Ziua cooperării civili-militari este sărbătorită, în fiecare an, la 30 aprilie, dată la care a fost înfiinţată, în anul 1997, prima structură cooperarea civili-militari (CIMIC) din Armata României.

CIMIC a fost înfiinţată în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, în cadrul Direcţiei Planificare Strategică şi Control Armamente.

Este un concept NATO ce reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse pentru a stabili şi a menţine cooperarea între comandanţii militari, populaţia civilă şi instituţiile din zona de operaţii, în vederea asigurării unui climat de securitate, folosit, de regulă, pe perioada operaţiilor de sprijin al păcii, potrivit www.revista.forter.ro.

Structurile CIMIC îşi desfăşoară activitatea în sprijinul conducerii acţiunilor militare, desfăşurate cu ajutorul instituţiilor civile şi al populaţiei, pe timpul pregătirii şi desfăşurării acţiunilor militare.

Totodată, acţionează în sprijinul autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale şi al populaţiei, pentru restabilirea ordinii constituţionale după încetarea ostilităţilor, pentru normalizarea situaţiei în zonele de conflict sau pentru înlăturarea efectelor dezastrelor naturale sau industriale.

Un alt element important îl constituie acordarea sprijinului în realizarea unor proiecte de infrastructură, educaţie şi asistenţă umanitară.

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

cititi si:

- 30 aprilie – Ziua Infanteriei Române

- 29 aprilie – Ziua Veteranilor de Război

-

30 aprilie – Ziua Logisticii Militare

foto preluat de pe www.facebook.com/mapn.ro
articol preluat de pe www.amvvd.ro

 

30 aprilie- Ziua Logisticii Militare

La 30 aprilie, Armata României sărbătoreşte Ziua Logisticii Militare, iar anul acesta se împlinesc 25 de ani (n.r. articol publicat pe 30 aprilie 2022) de la înfiinţarea Direcţiei logistice din Statul Major al Apărării, marcând, totodată, introducerea termenului de logistică militară, ca etichetă pentru planificarea şi executarea mişcării şi aprovizionării trupelor.

Termenul „logistică” a fost utilizat pentru prima oară în domeniul militar, logistica fiind considerat ramura artei războiului care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea trupelor.

Conceptul a evoluat din nevoia forțelor militare de a se aproviziona în timpul războaielor.

Inițial ea s-a numit intendență.

Astfel, acest termen al logisticii, defineşte o practică foarte veche.

Apariţia logisticii militare, aşa cum este ea înţeleasă în zilele noastre, coincide cu apariţia armatelor organizate, cu care diversele naţiuni sau state au încercat să-și impună forţa militară asupra vecinilor.

cititi mai mult pe www.amvvd.ro

 

“Logistica militară, un angrenaj complex de activități menit să asigure atat deplasarea și subzistenta forțelor armate cat și mentinerea unei capacități ridicate de luptă a acestora își sărbătorește ziua apariției sale ca armă indispensabilă oricărei armate moderne.

Succesul oricărei bătălii se sprijină în foarte mare măsură pe asigurarea logistică planificată și coordonată. Pentru cei pasionați de istorie, noțiunea de logistică își are rădăcinile în limba greacă și desemna o însușire a unei persoane pricepute la calcule : “logistikos”. Studiile istorice arată că, în unele armate din vechime, existau funcționari administrativi militari care purtau numele de “logista” și aveau abilități în domeniul calculelor numerice.

Profesioniștii logisticieni au existat și acționat încă de la înființarea Armatei Române moderne. Ei au fost cei care, pe timp de pace și război, s-au aflat în spatele oricărei acțiuni militare, asigurând trupelor tot ceea ce au avut nevoie pentru îndeplinirea misiunilor: de la echipament individual și de protecție, armament, muniție, transporturi, servicii medicale, dar și apă, hrana, serviciile de campanie și odihnă.”

sursă: Cătălina Vlădescu (www.facebook.com – Baza 2 Logistică “Valahia”)

 

cititi si:

- 30 aprilie – Ziua cooperării civili-militari

- 30 aprilie – Ziua Infanteriei Române

- 30 aprilie – Ziua internaţională a jazzului (UNESCO)

-

-

30 aprilie – Ziua Infanteriei Române

foto preluat de pe www.facebook.com/mapn.ro
articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

30 aprilie – Ziua Infanteriei Române

Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naştere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro.

Înfiinţarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la Adrianopol (2/14 septembrie 1829), încheiat între Rusia şi Turcia în urma războiului ruso-turc.

Acesta prevedea că Ţările Române obţin dreptul să-şi organizeze “un număr de gărzi înarmate pământene“, ceea ce însemna să-şi înfiinţeze propria lor putere militară, “ale cărei număr şi întreţinere aveau să fie stabilite de domni împreună cu divanele lor“, potrivit www.armataromaniei.ro.

La 30 aprilie 1830, s-a hotărât “formăluirea în Valahia a şase batalioane pedestrime şi 6 escadroane călărime a străjii pământeşti“.

Au fost create trei regimente mixte la Bucureşti, Ploieşti şi Craiova.

În acelaşi timp, în Moldova au fost create un batalion de infanterie şi un escadron de cavalerie, din care a luat fiinţă primul regiment mixt, cu garnizoana la Iaşi.

După Unirea celor două provincii româneşti, Moldova şi Ţara Românească, la 1859, infanteria a făcut progrese importante, ajungând, în anul 1860, la efective de 10.848 de oameni, potrivit “Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).

cititi mai mult pe www.agerpres.ro

29 aprilie – Ziua Veteranilor de Război

foto preluat de pe www.facebook.com/mapn.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.rowww.facebook.com/mapn.ro

 

Ziua Veteranilor de Război

Ziua Veteranilor de Război este o sărbătoare națională din România, care a fost instituită prin Hotărârea de Guvern nr. 1222 din 2007, la 29 aprilie: „În semn de recunoaștere a meritelor veteranilor de război pe câmpurile de luptă pentru apărarea independenței, suveranității, integrității teritoriale și a intereselor României”.

Această dată a fost aleasă deoarece, în anul 1902, regele Carol I a promulgat, la solicitarea supraviețuitorilor Războiului de Independență (1877-1878),

Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de veteran de război, în conformitate cu Convenția Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostașilor care au luptat în acest război

În Războiul de Independenţă (1877-1878) au murit 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, potrivit site-ului oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro.

În Primul Război Mondial, pentru eliberarea şi reîntregirea naţională, a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, respectiv peste 880.000 de militari, şi s-au jertfit peste 410.000 de soldaţi (peste 335.000 de morţi şi dispăruţi şi peste 75.000 de invalizi).

Ulterior, în cel de-Al Doilea Război Mondial, România a înregistrat peste 900.000 de morţi, răniţi, dispăruţi, prizonieri, răniţi şi invalizi, din care circa 92.000 de militari decedaţi, potrivit informaţiilor prezentate în albumul “100 de ani de viaţă, 100 de ani de istorie“, publicat cu prilejul Centenarului Marii Uniri, pe site-ul www.mapn.ro.

La data publicării acestui volum, în 2018, mai erau în viaţă aproximativ 8.300 de veterani de război, circa 250 de văduve de război şi în jur de 63.000 de văduve de veterani de război.

În semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă, veteranilor li s-au asigurat mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri. Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea, la articolul 2, că:

Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare“.

După Primul Război Mondial au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii.

cititi mai mult pe www.agerpres.roveteraniiromaniei.mapn.robasilica.ro

 

Live: Suntem la Monumentul Eroilor Patriei din București, unde are loc ceremonia militară și religioasă organizată cu prilejul Zilei Veteranilor de Război.

 

La Est de Nistru, în 23 aprilie 1944, luptând în Batalionul 9 Vânători de Munte, caporalul Gheorghe Mihailă a fost rănit de explozia unui obuz. S-a reîntors în unitate la 19 iulie 1944, când a fost propus pentru desconcentrare.

La 8 august 1944, lăsat la vatră, caporalul Gheorghe Mihailă se rătăcește pe dealul Feleacului, în drumul lui spre casă, unde un ultim glonț i-a curmat viața și visul de a reveni în localitatea natală, Netotu (astăzi Gura Văii, jud Brașov).

Glonțul i-a străpuns inima, după ce a trecut prin cartea de rugăciuni, livretul militar și bancnota de 1000 lei purtate în buzunarul de la piept. Bancnota o primise pentru a ajunge acasă.

În 4 mai ar fi împlinit 103 de ani.

Fotografiile sunt primite de la nepotul lui, Bogdan Mihailă.

Sacrificiul impune respect!

 

Ziua Imnului Național al României – “Deșteaptă-te, române!” (29 iulie)

foto preluat de pe www.ucv1948.ro
articole preluate de pe: www.agerpres.roș ro.wikipedia.org; cersipamantromanesc.wordpress.com

 

Ziua Imnului Național al României – “Deșteaptă-te, române!”

Ziua imnului naţional al României – “Deşteaptă-te române!“, simbol al unităţii Revoluţiei Române de la 1848 – este sărbătorită, anual, la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”Deşteaptă-te române!” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Ziua imnului naţional al României a fost instituită în anul 1998, prin Legea nr. 99/1998, care prevede că această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de către celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Tot în anul 1998, în cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea unui secol şi jumătate de la Revoluţia română din anul 1848, Banca Naţională a României (BNR) a pus în circulaţie, în scop numismatic, începând cu data de 29 iulie 1998, Zi a imnului naţional, simbol al unităţii Revoluţiei române din anul 1848, două monede din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate acestei aniversări, potrivit Circularei nr. 12/1998 emise de BNR.

 

Deșteaptă-te, române!

Deșteaptă-te, române!” este imnul național al României, începând cu 1990. Pentru o vreme, a fost de asemenea imn național al Republicii Democratice Moldovenești (1917 – 1918) și al Republicii Moldova (1991 – 1994), fiind înlocuit în 1994 cu imnul „Limba noastră”.

Poezia Răsunet (în manuscris Unu răsunetu) al lui Andrei Mureşanu,  a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” avându-l ca autor pe Andrei Mureșanu. Se presupune că este un ecou, un răspuns, o replică la poezia Către români a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleiași reviste.

Andrei Mureşanu, scris şi Mureşianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistriţa - d. 12 octombrie 1863, Braşov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Andrei Mureşanu (1)- foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Cu privire la autorul real al partiturii muzicale sunt mai multe ipoteze. Una dintre ele îl consideră ca autor tot pe Andrei Mureșanu care a realizat o variantă în măsura de 6/8 cântată mai mult în Ardeal. În numărul 10 din 1894 al revistei „Musa Română“ este făcută mențiunea:

Autorul poeziei, cât și al melodiei imnului «Deșteaptă-te, Române» este Andrei Mureșanu. Armonizată a fost însă de un muzicant boem, la dorința autorului, și s-a publicat într-un caiet intitulat «Flori române» împreună cu alte jocuri naționale pe la anul 1860. Melodia originală se vede în «Musa Română», anul 1888, numărul 2, la începutul Putpuriului românesc.

Muzica imnului național al României, Deșteaptă-te, române. Pagina din Legea nr. 75/1994 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Muzica imnului național al României, Deșteaptă-te, române. Pagina din Legea nr. 75/1994 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Dumitru Georgescu Kiriac a transformat melodia lui Mureșanu într-o variantă mai energică și mai ritmată, în măsură de 4/4, care a circulat în Regat.

O altă ipoteză îl menționează ca autor pe Gheorghe Ucenescu, elev și colaborator al lui Anton Pann, care a fost rugat de Mureșanu, la o petrecere de Cireșe, în curtea bisericii, să cânte câteva melodii printre care și Din sânul Maicii mele pentru a găsi o idee de imn. În acest fel, deși avea 14 ani la acea vreme și abia studia muzica bisericească, Ucenescu s-a considerat „autorul moral” al melodiei.

Gheorghe Ucenescu (n. 1830, Cisnădie, comitatul Sibiu - d. 25 ianuarie 1896, Brașov) a fost un cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române! - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Ucenescu (2) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Anton Pann este considerat oficial autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureșanu a pus versurile sale avea deja o largă circulație în epocă. El nu a făcut decât să culeagă muzica.

Surse afirma ca Ucenescu a fost doar interpretul melodiei, acesta fiind elev al lui Anton Pann, nu și compozitorul acesteia – “Muzica imnului național al României a fost compusă de Anton Pann, cântec intitulat, „Din sânul maicii mele”, fiind adoptata ca melodie religioasă, interpretata de corurile bisericești. A avut o circulație folclorică, pentru ca în anii Revoluției pașoptiste să fie preluată de poetul Andrei Mureșanu, ca suport sonor pentru versurile poeziei ”Un răsunet”, publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al „Foii pentru minte, inimă și literatură” sub titlul „Răsunet”. – Călinescu, G. Istoria literaturii române de la origini până în prezent
cititi mai multe detalii pe ro.wikipedia.org

Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu; data naşterii incertă, între 1796-1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria - d. 2 noiembrie 1854, Bucureşti, Ţara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat şi publicist român,[2] compozitor al muzicii imnului naţional al României -gravură de epocă - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Anton Pann (3) -gravură de epocă – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române!” a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de independență (1877 – 1878), primul și Al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei după Lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan de toți și emis pe toate stațiile radio.

Imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, “Deşteaptă-te, române!“, ca şi alte marşuri şi cântece patriotice, au fost interzise, intonarea sau fredonarea lor fiind pedepsite cu ani grei de închisoare.

România a avut de-a lungul istoriei ca imnuri naţionale si alte cântece, incepand cu „Trăiască Regele” de Vasile Alecsandri, cântat între anii 1866-1948. Odata cu venirea comuniştilor la putere în România, Imnul “Desteapta-te romane”, acest simbol vechi al libertăţii românilor a fost interzis, deoarece, în condiţiile ocuparii tarii de catre armatele sovietice, cantecul aducea mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată, asa cum pretindea propaganda tradatoare comunista. O dată cu abdicarea forţată a Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 multe alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise.

In perioada 1948-1953 imnul tarii a fost „Zdrobite cătuşe”, pe versuri de Aurel Baranga şi muzica de Matei Socor. Dupa 1953 si pana in 1977, imnul tarii a fost „Te slăvim Românie” , care proslavea “infratirea” dintre Uniunea Sovietică şi statul român, dupa care a urmat imnul „Trei culori”, în perioada 1977-1989, pe muzică de Ciprian Porumbescu.

În ziua Revoltei de la Brașov, din 15 noiembrie 1987, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea melodia a continuat fără întrerupere.

Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul s-a înălţat pe străzi, însoţind uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului. Astfel, instituirea sa ca imn naţional a venit de la sine, sub formidabila presiune a manifestanţilor. Revoluţia anticomunistă din decembrie 1989, a impus practic instantaneu şi generalizat cântecul „Deşteaptă-te, române!”, care a fost cântat ca un adevărat imn naţional, înlocuind imnul „Trei culori” compus de Ciprian Porumbescu , dar mutilat de versurile impuse de Ceausescu. Astfel, “Desteapta-te romane!” a devenit Imn Naţional de la sine, impunându-se sub formidabila presiune a manifestanţilor anticomunisti si a fost consacrat prin Constituţia Romaniei din 1991.

Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales imn naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991, modificată şi completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003. Astfel, în forma actuală, Constituţia prevede, prin Articolul 12, că imnul naţional este ”Deşteaptă-te române!”, acesta fiind considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului, conform aite-ului www.cdep.ro.

Prima înregistrare a melodiei s-a făcut pe disc, în 1900, în S.U.A., în interpretarea solistului Alexandru Pascu. Abia în 1910, fanfara Batalionului 2 Pionieri din București reunită cu fanfara Regimentului Ștefan cel Mare din Iași au realizat cea dintâi înregistrare instrumentală. În același an, corul „Ion Vidu” din Lugoj a înregistrat pentru prima dată pe disc varianta corală.

 

Semnificația imnului

Titlul „Deșteaptă-te, române!” este în același timp social și național; social, deoarece impune o permanentă stare de a asigura tranziția către o lume nouă; național, deoarece alătură această deșteptare tradiției istorice. Imnul conține acest sublim „acum ori niciodată”, prezent și în alte imnuri naționale, de la „paion”-ul cu care grecii au luptat la Marathon și Salamina până la „Marseilleza” Revoluției franceze.

 

Versuri

Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
Româna națiune, ai voștri strănepoți,
Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
“Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,
A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ!

 

 

 

(1) Andrei Mureșanu, scris și Mureșianu, (n. 16 noiembrie 1816, Bistrița – d. 12 octombrie 1863, Brașov) a fost un poet și revoluționar român din Transilvania. Născut în familia unui mic întreprinzător, a studiat filozofia și teologia la Blaj, lucrând apoi ca profesor la Brașov, începând cu 1838. A început să publice poezie în revista Foaie pentru minte, inimă și literatură. S-a numărat între conducătorii Revoluției din 1848, ca membru în delegația Brașovului la Adunarea de la Blaj, în mai 1848. Poemul său Un răsunet, scris la Brașov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), poem denumit ulterior Deșteaptă-te, române!, a devenit imn revoluționar – fiind numit de Nicolae Bălcescu „Marseilleza românilor”. În 1990 Deșteaptă-te, române! a devenit imnul de stat al României. După Revoluția de la 1848 Mureșanu a muncit ca traducător la Sibiu și a publicat în revista Telegraful Român, operele sale având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

(2) Gheorghe Ucenescu (n. 1830, Cisnădie, comitatul Sibiu – d. 25 ianuarie 1896, Brașov) a fost un cântăreț și dascăl român, profesor de muzică la primul gimnaziu românesc din Brașov. Este presupusul autor moral al melodiei imnului Deșteaptă-te, române!. În 1848, la cererea lui Andrei Mureșianu, Ucenescu i-a intonat mai multe melodii populare pentru niște versuri de-ale sale (poezia „Un răsunet”). Una dintre ele, intitulată „Din sânul maicii mele”, va fi aleasă în cele din urmă, devenind peste ani imnul României. S-a născut la Sibiu dar s-a mutat de timpuriu la Brașov. A învățat „Psaltichia” la București, cu Anton Pann. A scris cântece laice și bisericești, a adunat și publicat material folcloric. Printre lucrările lui Ucenescu se numără: „Cântece de stea și colind” (1856), „Magazin de centuri noi și vechi” (1883). A fost dascăl la Biserica Sfântul Nicolae din Brașov până la sfârșitul vieții.

(3) Anton Pann (născut: Antonie Pantoleon-Petroveanu; data nașterii incertă, între 1796-1798, Sliven, Imperiul Otoman, azi Bulgaria – d. 2 noiembrie 1854, București, Țara Românească) a fost un poet, profesor de muzică religioasă, protopsalt, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat și publicist român, compozitor al muzicii imnului național al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „finul Pepelei, cel isteț ca un proverb” în poemul Epigonii.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Ziua Națională a Tineretului (2 mai)

Ziua Națională a Tineretului

foto si articol preluate de pe www.agerpres.ro

2 mai 2018

 

Ziua Naţională a Tineretului este sărbătorită în fiecare an, la 2 mai, fiind instituită prin Legea nr. 425/25 octombrie 2004.

Proiectul legislativ privind decretarea acestei zile a fost iniţiat în anul 2004, de către 15 deputaţi reprezentând toate formaţiunile politice parlamentare. Respinsă de către Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camerei Deputaţilor, for decizional în acest caz, la 5 octombrie 2004.

Astfel, conform Legii nr. 425/25 octombrie 2004, ziua de 2 mai a devenit Ziua Naţională a Tineretului.

Potrivit prezentei legi, cu prilejul acestei zile, sunt organizate şi prezentate, prin mijloacele de informare în masă, activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive care vizează domeniile de interes ale tineretului. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care au atribuţii în domeniul tineretului acordă sprijin material, financiar şi organizatoric evenimentelor prilejuite de marcarea acestei zile. De asemenea, legea prevede ca Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune să difuzeze, în perioada 26 aprilie-2 mai, emisiuni despre problematica tineretului.

cititi continuarea pe www.agerpres.ro

 

(Irina Andreea Cristea) Pakistan, Ziua nationala (23 martie)

Drapelul Pakistanului

foto: pakconhk.com
articole: Irina Andreea Cristea - agerpres.ro; youtube.com

În fiecare an, la 23 martie, Republica Islamică Pakistan sărbătorește Ziua Republicii.

Pakistanul este așezat în Asia de Sud, în bazinul fluviului Ind se învecinează cu Afganistanul în nord-vest, China în nord, cu India la est, Iran la vest și are ieșire la Marea Arabiei în sud. Capitala Pakistanului este orașul Islamabad - foto: ro.wikipedia.org

Pakistanul este așezat în Asia de Sud, în bazinul fluviului Ind se învecinează cu Afganistanul în nord-vest, China în nord, cu India la est, Iran la vest și are ieșire la Marea Arabiei în sud. Capitala Pakistanului este orașul Islamabad – foto: ro.wikipedia.org

Islamabad este capitala Pakistanului și are o populație ce depășește un 1 milion de locuitori. Capitala face parte din zona metropolitană Islamabad-Rawalpindi, cu o populație de peste 4,5 milioane de locuitori.

După ce Pakistanul își proclamă, în 1947, independența în cadrul Commonwealth-ului, s-a luat în considerare construirea unei noi capitale, separată de activitatea economică a celei vechi de la Karachi. Potrivit visitislamabad.net, după o amplă cercetare și studii de fezabilitate, o comisie special înființată în acest sens a recomandat zona de nord-est a orașului istoric Rawalpindi.

Ridicat în anii ’60 și având de la bun început statutul de oraș modern, în Islamabad, drumurile și bulevardele au fost planificate cu atenție, au fost construite clădiri publice frumoase și bazaruri bine organizate, dar și piețe și centre comerciale.

Orașul este împărțit în opt zone de bază: zona administrativă, enclava diplomatică, zona rezidențială, sectoarele educaționale, zone industriale și comerciale, precum și zonele rurale și verzi.

În capitala Pakistanului există foarte multe muzee și galerii de artă. Muzeul Lok Virsa este situat în Parcul Shakarparian, cele peste 25 de galerii aflate în patru clădiri fiind legate între ele prin pasaje. Potrivit site-ului infotour.ro, aici există săli mari dedicate arhitecturii, culturii muzicale, textilelor și altor elemente culturale.

Același site face referire la Muzeul Căilor Ferate Gorla Pakistan, care amintește de vremurile de odinioară ale Căii Ferate Nord-Vest. Gara a fost renovată și găzduiește, în prezent, câteva locomotive vechi.

Un loc fascinant pentru copii este Muzeul de Istorie Naturală, unde, în curtea interioară există montat un schelet imens al unei balene albastre.

Galeria Națională de Artă, potrivit site-ului infotour.ro, este o clădire modernă, care s-ar putea încadra cu succes în orice oraș european. Aici există o colecție de peste 450 de opere de artă, o diversitate de picturi contemporane și clasice, dar și sculpturi. De asemenea, în incinta sa există un teatru.

În Islamabad există numeroase parcuri și spații verzi de petrecere a timpului. Daman-e-Koh este un punct panoramic situat pe dealurile ce străjuiesc orașul, iar la poalele acestui punct găsim Grădina Zoologică.

Considerat unul dintre cele mai mari parcuri din sud-estul Asiei, parcul Fatima Jinnah este ideal pentru activități sportive precum, jogging, cricket, tenis, dar și pentru copii.

Alte puncte importante pe harta acestui oraș sunt moscheele, templele și monumentele. Faisal Masjid este cel mai cunoscut loc din Islamabad, o moschee foarte mare dăruită de regele Faisal al Arabiei Saudite.

Dintre templele din Islamabad recomandate spre vizitare sunt Imam Bari Shrine și Golra Sharif. Combinând o istorie bogată, la confluența multor civilizații, Islamabad — capitala Pakistanului, este una dintre cele mai frumoase orașe din regiunea Asiei de Sud.

articole preluate de pe: agerpres.royoutube.com

 

(video) ZILE NAȚIONALE: Republica Togo – capitala Lome

foto – ro.wikipedia.org
articol – AGERPRES/ (Documentare — Suzana Cristache Drăgan, editor: Marina Bădulescu)

Stema Republicii Togoleze -  foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Stema Republicii Togoleze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

La 27 aprilie, Republica Togo sărbătorește Ziua națională – aniversarea proclamării independenței (1960).

Amplasarea Republicii Togoleze - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Amplasarea Republicii Togoleze – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Foto: (c) Mircea ROȘCA / Arhiva AGERPRES

Având o suprafață de 56.785 kmp, Republica Togo este situată în Africa de vest, între Benin (la est), Ghana (la vest), Burkina Faso (la nord), Oceanul Atlantic (la sud)

Lome este cel mai mare oraș din Togo și capitala țării. De-a lungul timpului, orașul a fost supranumit “Parisul Africii”, dar și “Perla Africii de Vest”. Lome este situat în sudul țării, de-a lungul coastei Atlanticului și reprezintă cel mai important port și centru economic al țării. Portul orașului Lome este renumit și pentru oportunitățile de croazieră pe care le oferă.

Principalele produse exportate prin acest port sunt miezul de palmier, bumbacul, cacao, cafeaua și copra — adică miezul uscat de nucă de cocos. O mare parte dintre produsele exportate au ca destinație țări ca Ghana, Mali, Nigeria, Burkina Faso.

Potrivit turistik.ro, Lome se află în Golful Benin și cuprinde un patrimoniu arhitectural bogat al vremurilor coloniale germane, portugheze și britanice. Orașul Lome reprezintă un amestec de tradițional și modern.

Potrivit infotour.ro., orașul Lome a fost fondat în secolul al XVIII-lea sub numele de Bey Beach. Climatul din Lome este în general tropical, cu temperaturi ce se încadrează între 23 și 30 de grade. Există două sezoane ploioase, primul între aprilie-iulie și al doilea în perioada septembrie-noiembrie.

Lome este renumit pentru piețele sale numeroase, în special cele cu obiecte folosite pentru ritualuri wodoo, ca Fetish Market. Principalele obiective turistice ale orașului sunt: Piața Mare a orașului Lome, Palatul Congresului, Muzeul Național din Togo, Catedrala din Lome.

Piața Mare este situată în centrul orașului Lome și se întinde pe trei etaje. Aici au loc o serie de concerte live, în aer liber, de muzică tradițională africană. La Palatul Congresului se poate vizita Muzeul Național din Togo unde există colecții de bijuterii, instrumente muzicale, păpuși, ceramică, arme și obiecte de artă. Muzeul Național din Togo a fost construit în anul 1975 și prezintă o colecție interesantă de articole etnografice, culturale sau artistice. Catedrala orașului a fost construită în anul 1905 în stilul arhitectural gotic.

Plajele orașului Lome sunt pline cu nisip și, pe alocuri, sunt umbrite de palmieri. În anul 2002, Lome a fost vizitat de aproximativ 50.000 de turiști, însă această cifră nu a crescut foarte mult de atunci.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/