Articole

Parlamentarii se pregătesc de vânătoare

A. D. – epochtimes-romania.com

Deputaţii au votat, miercuri, o iniţiativă legislativă de modificare a legii vânătorii, deşi proiectul de lege a fost respins de către Senat. Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au propus adoptarea proiectului de lege, plenul camerei votându-l cu 303 de voturi “pentru”, 11 voturi “împotrivă” şi 16 abţineri.

Remus Cernea, unul dintre cei care s-a opus acestui proiect de lege, a explicat că uciderea din plăcere reprezintă o barbarie care ar trebui interzisă de lege.

“Stimaţi colegi, ceea ce facem noi aici este un lucru monstruos. Facem legi pentru a ucide în masă, din pură plăcere, fiinţe nevinovate! Fiinţe extraordinare care sunt produsul multor milioane de ani de evoluţie. Fiinţe adaptate la mediu, dar pe care noi le decimăm pe parcursul doar a câtorva decenii. Şi numim acest măcel « activitate recreativ sportivă ».

În primul rând, vânătoarea nu este sport. Sportul presupune că toţi competitorii au conştiinţa faptului că participă la o competiţie şi aleg să participe la ea. A hăitui un biet animal pentru a-l ucide din simpla plăcere de a ucide nu înseamnă că el se află în « echipa adversă » ci doar că tu, vânătorule, îţi găseşti plăcerea într-o activitate sângeroasă şi moralmente condamnabilă. Animalele îşi pierd şi statutul de fiinţe vii înzestrate cu sensibilitate şi, în ochii vânătorilor dar şi al legilor, primesc statutul de « vânat », ca şi cum sunt predestinate unui sfârşit sub glonţul vânătorului.

Vă invit la un exerciţiu de imaginaţie: să presupunem că, undeva, există nişte entităţi care au ca mod de distracţie ori activitate, aşa zis recreativ-sportivă, uciderea unor oameni. Şi că se legiferează în acest sens, iar dumneavoastră, ţintele unor astfel de entităţi căpătaţi statutul de « vânat ». Unii vor fi vânaţi prin metoda unui atac de cord, alţii prin accidente, alţii prin boli incurabile s.a.m.d.”

Remus Cernea a declarat: ”Am fost huiduit în plenul Camerei Deputaţilor de către un cor masiv venit dinspre fotoliile deputaţilor PSD, pentru că am folosit, în mod legitim, procedura, pentru a-mi explica votul împotriva legii vânătorii”.

“Sper ca umanitatea să depăşească această fază şi să recunoaştem tuturor animalelor statutul de fiinţe, care suferă şi care iubesc şi să încetăm cu acest măcel la adresa lor”, a adăugat Cernea.

Şi deputatul Tudor Ciuhodaru a declarat că, dacă ar fi după el, ar “interzice vânătoarea”. “Nu poţi să concepi un sport prin care să ucizi pe cineva, e un pseudo-sport. Dacă vă uitaţi cine practică acest sport, veţi vedea că este aşa-zisa elită din ţară”, le-a spus Ciuhodaru parlamentarilor.

Lucia Varga (PNL) precizase că şi ea va vota împotriva proiectului de lege, arătând că acesta încalcă dreptul la proprietate.

De partea cealaltă, au fost deputaţi care au susţinut proiectul de lege pe motiv că acesta ar fi “echilibrat”, precizând că ei sunt vânători şi că acest lucru se vede prin îmbrăcăminte.

“Eu şi după îmbrăcăminte, nu mi-e ruşine, mă consider tradiţional vânător. Cine consideră vânătoarea doar un act de împuşcare se înşeală. Un scriitor spunea că vânătoarea înseamnă foşnet de pădure şi goana după vânat, dar mai mult foşnet de pădure”, a spus Attila Kelemen (UDMR), de la tribuna Parlamentului, susţinând că “România este considerată un paradis al vânatului”.

Deputatul UDMR a mai spus că proiectul îmbunătăţeşte legea în vigoare “în anumite puncte sensibile”.

Şi Bogdan Niculescu Duvăz (PSD) a susţinut că proiectul de lege este foarte important şi conduce “la o dezbatere în societate privind calitatea vânătorii şi tradiţiilor” şi că România este ţara “cu cea mai mare diversitate de vânat din Europa”.

“Cred că este oarecum nepotrivit să luăm şi să aplicăm orbeşte o sumă de directive europene emise de ţări care ele însele nu au vânat”, a adăugat deputatul PSD.

Un alt deputat a susţinut că “omul a fost prima dată vânător şi apoi agricultor şi, în final, a devenit politician”.

Susţinătorii proiectului de lege au arătat că acesta ar aduce îmbunătăţiri cadrului legal actual şi ar conduce la “o protecţie reală a faunei cinegetice”.

Proiectul de lege prevede, însă, printre altele, micşorarea pedepselor în cazul unor infracţiuni.

De exemplu, scoaterea din ţară a trofeelor de vânat cu valoare de patrimoniu naţional, fără respectarea reglementărilor emise de administrator, va fi pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă, şi nu cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă de la 15.000 de lei la 30.000 de lei, cum prevede legea în vigoare.

Aceeaşi sancţiune este prevăzută şi pentru “vânarea puilor nezburători ai păsărilor de interes cinegetic”, dar şi vânătoarea practicată fără poliţă de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă în legătură cu calitatea de vânător.

În cazul în care pe terenurile fondurilor cinegetice sunt găsiţi câini şi pisici “hoinare”, acestea pot fi împuşcate fără restricţii sau obligarea la despăgubiri, iar fapta nu va fi sancţionată. Singurul lucru în plus la Legea 407/2006 în acest sens, este adăugarea posibilităţii capturării acestor animale.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Reforma electorală: Se resetează politica românească?

Claudiu Crăciun – adevarul.ro

Marginalizată mediatic în raport cu valul de arestări, reforma electorală avansează cu bune şi cu rele. Comisia de specialitate din Parlament a votat căteva principii care desenează arhitectura viitorului sistem electoral.

Pe scurt, reforma va presupune revenirea la sistemul electoral proporţional pe liste, menţinerea pragurilor electorale la 5%, menţinerea alegerii primarilor într-un singur tur, relaxarea totală a criteriilor de înfiinţare a partidelor şi schimbarea modului de finanţare, în direcţia limitării cheltuielilor private şi creşterea transparenţei.

O combinaţie de reveniri, inerţii şi schimbări reale. Vor avea acestea efecte pozitive? Sunt coerente? Vor ajuta în regenerarea democratică a României?

Ceea ce opreşte reforma să fie într-adevăr profundă este menţinerea pragurilor şi alegerea primarilor într-un singur tur. Primarii se vor eterniza, ţinând comunităţile captive prin simpla redistribuire şi presiune administrativă care le permite să atingă o majoritate oarecare (ar putea fi şi 20%). Accesul în consiliile locale cvasi-blocat. Un Parlament în care se intră pe baza acestui prag este un Parlament oligarhizat, clientelar şi ineficient. Partidele mai mici nu vor încerca să se responsabilizeze direct faţă de cetăţeni ci vor parazita partidele mari (vezi UNPR). Partidele mari, PNL şi PSD, vor fi mulţumite pentru că mimează pluralismul politic şi anihilează partidele care ar putea să le conteste. Ceea ce este grav însă este forţarea cetăţenilor de a alege doar între două opţiuni, să spunem de „stânga” şi de „dreapta”, sancţionarea slabei performanţe politice fiind de fapt o validare a „celorlalţi”. Ştiind că la un moment dat se vor întoarce la putere, cele doua mari partide şi sateliţii lor nu se vor reforma. Un alt efect negativ este că opţiunile politice vor fi sever limitate. Cele două mari partide vor merge către centru, abandonandu-se populismului şi impreciziei doctrinare. Curentele politice viabile vor fi ţinute artificial în afara jocului.

Este inutil să aşteptăm de la marile partide să reformeze profund politica. Nu o vor face. O vor face cetăţenii dacă li se oferă o şansă

Acest sistem cronicizează boala numită corupţie. Protecţia oferită de praguri partidelor mari şi membrilor acestora e un obstacol în calea reformei. Tot timpul vor exista aleşi locali, parlamentari şi miniştri care vor încălca legea şi asta pentru că sistemul e construit pentru a recompensa corupţia şi nu a pedepsi-o. Într-o democraţie sănătoasă, e anormal ca singura speranţă de a scăpa de un baron local să fie anchetarea şi condamnarea acestuia. La fel şi în cazul parlamentarilor.

Revenirea la sistemul electoral proporţional pe listă este o veste bună. O veste şi mai bună ar fi fost sistemul proporţional cu listă deschisă, în care dai posibilitatea alegătorului să ordoneze candidaţii din lista votată. Această revenire ajută partidele să se echilibreze după confuzia produsă de sistemul electoral actual. În sine sistemul nu era greşit. A fost însă folosit pentru a creşte înfluenţa potentaţilor locali. Accesul la nominalizări era determinat de forţa financiară şi notorietate, fapt ceea ce a dus şi la scăderea dramatică a numărului de femei, tineri şi persoane cu expertiză din Parlament. Campania parlamentară s-a suprapus campaniei locale, candidaţii din sistemul uninominal promiţând beneficii comunitare în locul promovării unor programe de politici de nivel naţional (ex: fiscalitate, educaţie, politică externa). Revenirea va ajuta conducerile centrale ale partidelor să facă mai uşor politica de resurse umane şi va repoziţiona agenda campaniilor electorale în zona politicilor de nivel naţional. În acelaşi timp, va limita din influenţa liderilor locali şi ai antreprenorilor politici care au populat până acum Parlamentul.

Veştile bune vin din zona înfiinţării partidelor, finanţării acestora şi eliminării barierelor în calea participării. În noul sistem, partidele se vor înfiinţa mult mai uşor, iar accesul la candidaturi va fi de asemenea uşurat – numărul de semnături pentru validarea unei candidaturi va scădea. Depozitele financiare, aproape 1000 de euro pentru fiecare candidat la alegerile parlamentare, vor fi eliminate. În linii mari aceste schimbări coincid cu cele propuse încă din timpul alegerilor prezidenţiale de către Campania Campania „Politică fără bariere”. Şi sunt exact elementele care ne împiedică să spunem că reforma este un eşec. Asta în cazul în care principiile agreate de Comisie se vor păstra şi în legile care trec de votul final al Parlamentului.

O reformă profundă ar fi trebuit să atingă şi alte elemente, de exemplu reprezentarea de gen sau soluţiile diferite pentru votul proporţional. Ar fi trebuit să includă şi o reformă a procedurilor şi instituţiilor electorale – cele care ar trebui să asigure buna desfăşurare a alegerilor, oricare ar fi tipul lor. Dar modificarea acestui prim pachet legislativ este un pas înainte, care poate antrena şi alte schimbări ulterioare.

Cu condiţia ca actualele principii să se menţină, care este impactul acestor schimbări asupra politicii româneşti?

Elementele structurale se menţin, alegerea primarilor într-un tur va concentra puterea la nivel local iar pragurile ridicate vor limita sever accesul în Parlament şi consilii. Acest lucru a determinat societatea civilă să reacţioneze în forma unui Apel. Să sperăm că partidele nu îl vor ignora. Prin modificarea sistemului electoral şi a regulilor de finanţare partidele vor ieşi din anchilozare, se vor recentraliza şi vor avea mai multe instrumente să se cureţe. Dacă o vor face, asta depinde de fiecare partid în parte. Uşurinţa cu cu care se vor înfiinţa partidele este marea noutate. Se poate anticipa o efervescenţă democratică şi formarea de zeci, poate sute de partide noi. Dar acestea vor avea de parcurs drumul extrem de dificil care le trece peste pragurile electorale. Multe se vor pierde pe parcurs, altele se vor consolida. Marele avantaj al acestei schimbări, deşi poate duce la frustrare şi nemulţumire, este că va impulsiona interesul cetăţenilor pentru partide şi alegeri. Va face politica mai accesibilă, după ani de constantă şi profundă îndepărtare de aceasta.

Şi exact de acest lucru avem nevoie. Este inutil să aşteptăm de la marile partide să reformeze profund politica. Nu o vor face. O vor face cetăţenii dacă li se oferă o şansă. Această reformă parţială ar putea deveni ulterior, prin efectele pe care le are, o mare reformă sau un moment istoric ratat. Depinde de societate şi grupurile ei active, de partidele vechi şi noi, de cele mari şi deopotrivă cele mici.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Președintele susține reforma partidelor în Parlament. Pașii următori ai PfB

iohannis

Ieri, 9 februarie, Președintele României, dl Klaus Iohannis, a adresat un mesaj Parlamentului, conform art. 88 din Constituție. Din corpul discursului, am reținut acest pasaj, care subliniază însemnătatea demersului pornit de Campania Politică fără Bariere, încă din luna octombrie a anului trecut:

Modificarea legislației privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, precum și o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creștere a transparenței, integrității și participării (sublinierea noastră). Dar și la dispariția unor fenomene absolut nedorite precum mita electorală sau turismul electoral. Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleți și nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror proveniență toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveți deja propuneri care să facă legislația mai clară, mai transparentă, mai riguroasă când vine vorba despre finanțare și mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă când vine vorba despre încurajarea participării (sublinierea noastră).

În urma consultărilor cu partidele politice am convenit un calendar, care presupune capână la sfârșitul acestei sesiuni să avem un nou pachet de legi – privind alegerile locale și parlamentare, votul românilor din diaspora, finanțarea partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor (sublinierea noastră). Mă aștept ca acest calendar să fie respectat. În acest fel vom arăta două lucruri: acela că reforma instituțiilor politice a fost demarată și există cadrul pentru ea. Și că atunci când dezbatem și suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România. Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o așteptare, de a avea un prim rezultat concret și de a începe să recâștige în mod autentic încrederea oamenilor. (sursa)

Campania Politică fără Bariere a avut întrevederi cu membrii Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului, reușind să extindă mandatul acesteia dincolo de elaborarea propunerilor pentru modificarea legilor electorale, în sensul de-a elabora și propuneri privind legea partidelor politice și legea finanțării partidelor și campaniilor electorale. Reprezentanții Campaniei Politică fără Bariere s-au întâlnit, de asemenea, cu Președintele României, cu președintele Comisiei comune, cu grupurile parlamentare (în ordine cronologică: PSDUDMRPNLPC-PLR și UNPR,minorități, urmând și o întrevedere cu grupul informal al PMP).

Începând din 10 februarie, Campania Politică fără Bariere demarează o serie de întâlniri cu președinții formațiunilor politice parlamentare, prima dintre acestea fiind programată chiar azi, la sediul Parlamentului, cu dl Kelemen Hunor, președintele UDMR. Luni, 16 februarie, va avea loc întâlnirea cu dna Alina Gorghiu și dl Vasile Blaga, co-președinții PNL, iar întâlnirea cu dl Victor Ponta, președintele PSD, va avea loc după 17 februarie, la întoarcerea sa în țară. Aceste întâlniri au scopul de a sprijini activitatea Comisiei comune a Camerei Deputaților și Senatului, în sensul de a corela amendamentele din legea alegerilor locale cu cele privind legea partidelor politice şi legea finanţării partidelor şi campaniilor electorale.

articol preluat de pe https://politicafarabariere.wordpress.com

Un nou proiect de lege Big Brother

Ministerul pentru Societatea Informaţională a redactat un nou proiect de lege din pachetul Big Brother.

Potrivit unor surse politice, proiectul privind stocarea datelor de trafic a ajuns deja la Ministerul de Interne şi urmează să intre în dezbatere publică.

Actuala variantă a fost redactată după ce judecătorii CCR au respins varianta iniţială. Potrivit textului, serviciile de informaţii vor avea acces la datele reţinute de furnizori în scopuri comerciale, doar cu mandat de la judecător.

Potrivit surselor citate, oficialii ministerului lucrează în prezent la redactarea legii cartelelor pre-pay.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

ANALIZĂ: Preşedintele şi partidele discută, miercuri, priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare

Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis şi reprezentanţii partidelor vor avea, miercuri, la Palatul Cotroceni, consultări pe priorităţile legislative ale sesiunii parlamentare, precum votul în diaspora, finanţarea campaniilor şi a partidelor şi ridicarea imunităţii parlamentare.

Acesta este al doilea rând de consultări între şeful statului şi formaţiunile parlamentare, după discuţiile din 12 ianuarie, care au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale.

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, vineri, invitaţia către partidele şi formaţiunile politice reprezentate în Parlament de a veni la Palatul Cotroceni, în vederea unor consultări referitoare la priorităţile legislative ale următoarei sesiuni parlamentare. Potrivit Preşedinţiei, pe agenda discuţiilor se vor afla mai buna organizare a votului în străinătate, finanţarea campaniilor electorale şi a partidelor politice şi accelerarea procedurilor privind ridicarea imunităţii parlamentare.

Preşedintele Klaus Iohannis anunţase, cu o zi înainte, într-o emisiune la Realitatea TV, că a invitat partidele la consultări pe tema legilor electorale, pentru a se discuta legat de soluţiile legislative susţinute de fiecare formaţiune politică, menţionând că ”trebuie să se lucreze pe Codul electoral”.

Iohannis a declarat că trebuie să existe o reformă atât în privinţa partidelor, cât şi a Parlamentului, în cazul căruia “toată lumea este de acord, este prea mare, prea mulţi parlamentari”. El a menţionat că este nevoie de un Parlament “mai mic, mai eficient şi mai credibil”.

El a menţionat că nu vrea să se pronunţe asupra unui sistem de vot sau altul deoarece vrea ”un dialog autentic” cu partidele. ”Vreau să invit partidele la un dialog autentic, nu eu să le spun ce vreau, ei să-mi spună cum văd calea cea mai bună pentru o schimbare, evident, în bine”, a mai spus Iohannis.

Administraţia Prezidenţială a anunţat şi calendarul consultărilor, fiecare partid urmând a sta o oră la discuţii cu şeful statului, pe temele menţionate.

Astfel, de la ora 10.00 vor începe consultările şefului statului cu Partidul Social Democrat, la ora 11.00, cu Partidul Naţional Liberal, iar la ora 12.00, cu Uniunea Naţională pentru Progresul României.

La ora 14.00, Klaus Iohannis va discuta cu Partidul Conservator, la ora 15.00, cu Uniunea Democrată Maghiară din România, la ora 16.00, cu Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, iar la ora 17.00, cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu.

Delegaţia PSD care participă la consultările de la Cotroceni va fi compusă din Victor Ponta, Liviu Dragnea, Valeriu Zgonea şi Ioan Chelaru.

PSD va propune, la consultările de la Cotroceni, ca viitorul Parlament să aibă 318 deputaţi şi 100-110 senatori, după cum a precizat, luni, premierul Victor Ponta, el arătând că, în opinia sa, CC va spune dacă trebuie respectat referendumul ce stipula un număr de 300 de aleşi.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut, în 12 ianuarie, primele consultări cu partidele parlamentare din mandatul său. Discuţiile au avut ca temă încheierea unui acord politic cu scopul asigurării, în anul 2017, a unui prag minimal de 2% din PIB pentru Ministerul Apărării Naţionale. În ziua următoare, preşedintele Iohannnis şi reprezentanţii partidelor parlamentare au semnat acordul politic pe această temă.

Cititi mai mult http://m.mediafax.ro/politic/analiza-presedintele-si-partidele-discuta-miercuri-prioritatile-legislative-ale-sesiunii-parlamentare-13788734

10947231_773142912772962_2738812836866130272_n (1)

“Ziua de astăzi va fi dedicată consultărilor referitoare la prioritățile legislative din următoarea sesiune parlamentară, ocazie cu care partidele și formațiunile politice din Parlamentul României vor fi prezente la Palatul Cotroceni. Acest demers reprezintă începutul reformării instituțiilor publice ale României. Astfel, trecem la o nouă etapă a dezbaterii, identificării și aplicării soluțiilor, care vizează atingerea obiectivelor propuse pentru o construcție durabilă a democrației românești.”
Klaus Iohannis

articol preluat de pe https://www.facebook.com/klausiohannis?fref=photo

Parlamentul Ucrainei a desemnat Rusia „STAT AGRESOR”

de Alina Matis – gandul.info

Rada de la Kiev a adoptat, marţi, un document prin care Rusia este desemnată oficial „stat agresor”, informează Ukraine Today.

Deputaţii ucraineni au votat, marţi, pentru numirea Rusiei drept un „stat agresor”, un gest care oficializează poziţia Ucrainei privind implicarea explicită a trupelor ruseşti în estul ţării. 271 dintre cei 289 de deputaţi au votat acest document, conform Ukraine Today.

Totodată, Rada a votat pentru desemnarea republicilor autoproclamate din Doneţk şi Lugansk drept organizaţii teroriste.

Dincolo de propriile voturi, Parlamentul ucrainean a îndemnat comunitatea internaţională să facă acelaşi lucru, pentru a da dovadă de solidaritate şi pentru a pune presiune pe Rusia.

Cel puţin 30 de persoane au fost ucise în acest sfârşit de săptămână în Mariupol, în cadrul unui atac cu rachete Grad, parte a unei noi ofensive a separatiştilor din estul şi sud-estul Ucrainei.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat luni armata ucraineană, angajată în confruntări cu rebelii proruşi în estul Ucrainei, că este “Legiunea Străină a NATO”, folosită de către Occident pentru a “contracara” Rusia, relatează AFP. În replică, şeful Alianţei Nord-Atlantice, Jen Stoltenberg, a declarat, la finalul unei reuniuni extraordinare cu ambasadorii NATO pe subiectul Ucrainei, că afirmaţia lui Putin este un „nonsens”, singurele trupe străine din Ucraina fiind cele ruseşti.

articol preluat de pe http://www.gandul.info/

Parlamentul Croaţiei îngheaţă, pe o perioadă de un an, cursul francului elveţian

ALINA VASIESCU – Bursa

Parlamentul croat a aprobat astăzi un amendament al guvernului care prevede îngheţarea cursului francului la 6,39 kuna, pentru următoarele 12 luni, în vederea protejării a celor circa 60.000 de persoane din această ţară cu credite în moneda elveţiană, relatează AFP. 

     După aprecierea monedei elveţiene din ultima săptămână, guvernul a propus un amendament la legea privind creditele de consum care fixează, pentru o perioadă de un an, cursul francului elveţian la 6,39 kuna (0,83 de euro). 

     Joi, premierul Zoran Milanovic a indicat că guvernul său examinează “posibilitatea de a converti aceste credite în kuna”, moneda naţională croată. 

     Banca naţională a Croaţiei a anunţat însă că o astfel de conversie în kuna a creditelor în franci elveţieni ar reduce cu 30% rezervele în devize ale ţării. 

     Imediat după decizia SNB de joia trecută de eliminare a plafonului franc/euro, moneda croată s-a depreciat cu circa 17% faţă de francul elveţian. O asociaţie locală care îi reprezintă pe cei care au contractat credite în franci elveţieni, Franak, a avertizat în privinţa unei “catastrofe” a debitorilor. 

     În Croaţia, creditele în franci elveţieni se cifrează la 23,7 miliarde de kuna (3,9 miliarde de euro), potrivit Băncii Naţionale.
     (E.D)

articol preluat de pe http://www.bursa.ro/

foto fanatik.ro

Un rom din România a protestat în pielea goală în fața Parlamentului din Andaluz

inforoes.com

Un activistul român de origine romă, Lagarder Danciu, a protestat, gol pușcă, miercuri, 21 ianuarie, timp de două ore, în Sevilla, în fața Parlamentului Andaluz.

El a spus că a ales această formă de protest pentru a aduce la cunoștința oamenilor abuzurile și neglijența autorităților de la București și a misiunilor diplomatice din Spania față de etnia romă, informează pagina de Internet a Platformei Cetățenești pentru Democrație și Transparență.

Conform aceleași surse, Lagarder Danciu cere justiție socială pentru comunitatea romă și deschiderea unor anchete care să investigheze ONG-urile rome precum: Unión Romaní, Fakali-Amuradi și Fundación Secretariado Gitano pe care le consideră direct răspunzătoare pentru sărăcia cruntă în care se află etnicii romi din Spania.

Protestatarul avea o pancartă pe care scria „acabar con la #castagitana” (sfârșitul etniei rome). Alături, a scris și câteva nume: Juan de Dios Ramírez Heredia, Beatriz Carillo de los Reyes și Pedro Puente Fernández, președinți de organizații rome care, conform lui Lagarder Danciu, gestionează anual peste 70 de milioane de euro, fonduri publice pentru Integrarea Socială și pe Piața Muncii a romilor.

Activistul a mai declarat că : „Statul (spaniol – n.red.) ar trebui să-și asume direct responsabilitățile și garantarea drepturilor acestei comunități și să nu mai transfere aceste lucruri organizațiilor, așa cum se face în prezent.”

El a mai spus că „va continua protestul social până când va îndepărta «afacerile familiale» ce profită de fonduri publice ale principalilor responsabili de sărăcia a mii de familii rome ce trăiesc pe stradă, fără a avea acces la serviciile sociale de bază”.

Contactat telefonic de Inforoes, Dorin Cioabă regele internațional al romilor și președintele Uniunii Internaționale a Romilor (IRU) a declarat cu privire la protestul activistului rom:

„Casa Regală Cioabă se solidarizează cu protestul domnului Lagarder Danciu, dar nu cu forma în care a protestat. Condamnăm ferm această formă de protest și ținem să precizăm că nu susținem sau încurajăm modul de manifestare pe care domnul Lagarder l-a ales.dorin-cioaba

Cunoaștem situația în care se află comunitatea romă din Spania și de pretutindeni și susținem protestul dar nu forma în care s-a desfășurat.

Casa regală Cioabă investighează toate organizațiile care au beneficiat de fonduri pentru întrajutorarea comunităților rome de pretutindeni, iar acolo unde se vor găsi nereguli ne propunem să facem publice datele și să sancționăm aceste instituții sau ONG-uri.

Îl invităm pe domnul Lagarder să trimită un e-mail la adresa contact@dorincioabă.ro  și să încercăm să rezolvăm aceste probleme de o formă mult mai civilizată.”

Și Claudiu Covaciu, președintele filialei Uniunii Internaționale a Romilor (IRU) Spania, a condamnat forma în care protestatarul a ales să revendice drepturile romilor.

„IRU Spania dezaprobă astfel de manifestări. Considerăm că cetățeanul în cauză ar fi trebuit să aleagă o formă mult mai educată de protest. Nu cred că cele trei organizații amintite au vreo vină pentru situația actuală.claudiu covaciu

Suntem deschiși în a găsi o soluție privind protestul domnului Lagarder, fapt pentru care îl rugăm să ne trimită un e-mail la adresa internacionaliruspain@gmail.com cu datele dânsului de contact, și eu, personal, îl voi contacta.

IRU Spania dorește găsirea unei alte căi de a rezolva situația actuală în care se găsesc romii din Spania, dar în niciun caz nu va apela la gesturi de acest gen.”

Sursa: Pagina de Internet a Platformei Cetățenești pentru Democrație și Transparență.

articol preluat de pe http://www.inforoes.com/

Vicepreşedintele PNL: Am cerut Parlamentului revocarea lui Ciorbea ca Avocat al Poporului, este sluga lui Ponta

de Andreea Tobias, Vasile Magradean – Mediafax

Vicepreşedintele PNL, senatorul Alin Tişe, a cerut Birourilor Permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor începerea demersurilor de revocare a lui Victor Ciorbea din funcţia de Avocat al Poporului pe motiv că acesta a devenit “duşman al Poporului” şi “o slugă a lui Victor Ponta”.

Alin Tişe a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că Victor Ciorbea nu a atacat, anul trecut, nicio Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului contestată de partide şi societatea civilă, deşi ulterior mai multe astfel de acte normative au fost declarate neconstituţionale de Curtea Constituţională, transmite corespondentul MEDIAFAX.

“Am făcut o analiză a activităţii de Avocat al Poporului a lui Victor Ciorbea şi am rămas stupefiat. În 2014 au fost doar trei sesizări de neconstuţionalitate pe legi mai vechi de 2008, dar nicio sesizare pe OUG. Avocatul Poporului a devenit instituţia duşmanului poporului, iar Ciorbea este avocatul politic al PSD şi o slugă a lui Victor Ponta. Victor Ciorbea a ales cu bună ştiinţă să ignore toate solicitările de la ONG-uri, partidele de opoziţie, cetăţeni, pentru a le proteja drepturile în raport cu Guvernul care a făcut abuzuri prin OUG. Motiv pentru care am cerut Birourilor Permanente începerea procedurilor pentru revocarea din funcţie a Avocatului Poporului pentru încălcarea Legii de funcţionare, pentru că în 2014 nu a atacat nicio OUG la CC deşi, ulterior, acestea au fost declarate neconstituţionale de către CC”, a spus Tişe.

Potrivit acestuia, este vorba despre mai multe OUG adoptate de Guvern în cursul anului trecut, printre care OUG nr. 27, privind reţeaua spitalicească a Ministrului Transporturilor, OUG nr. 45, privind alegerile prezidenţiale, OUG nr. 49, privind modificarea Legii Educaţiei, OUG nr. 55, privind migraţia aleşeilor, OUG nr. 86, privind desfiinţarea Inspecţiei Muncii, OUG nr. 94, privind renunţarea personală a lui Victor Ponta la doctorat.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Din ianuarie, Parlamentul Republicii Moldova a preluat președinția APCEMN

Independent.md

De la 1 ianuarie 2015, Parlamentul Republicii Moldova a preluat, conform principiului rotației, președinția Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) pentru primele 6 luni ale anului și o va transmite Parlamentului României pentru a doua jumătate a anului 2015.

Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră a fost creată ca urmare a unor schimbări politice majore care au avut loc la sfârşitul anilor 1980, când ţările din regiunea Mării Negre au reapărut pe scena mondială.

APCEMN reunește 12 țări membre din regiunea Mării Negre: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Grecia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia, Ucraina și Serbia.

articol preluat de pe http://independent.md/