Jaful pădurilor din România: Noua tentativă de retrocedare ilegală a celor 43.000 de hectare din Bacău
Integritatea fondului forestier național rămâne una dintre cele mai mari provocări ale statului român, fiind adesea sub asediul unor rețele de interese care combină politicul cu magistratura. Un caz șocant, readus recent în atenție de investigațiile RISE Project, ne arată cum 43.000 de hectare de pădure din județul Bacău sunt din nou în pericol de a fi revendicate „pe bucăți”, după ce personajele cheie implicate inițial au reușit să evite rigorile legii.
La Uniți Schimbăm, credem că transparența este prima barieră împotriva corupției. De aceea, analizăm astăzi mecanismele prin care cea mai mare pădure din țară este disputată din nou, într-un labirint juridic ce pare să nu mai aibă sfârșit.
Sinteza investigației (Sursa: RISE Project)
Articolul original publicat de RISE Project dezvăluie o realitate alarmantă:
Eșecul Justiției: Deși inițial au existat condamnări în „Dosarul Retrocedărilor Ilegale”, deciziile curților superioare și prescripția au făcut ca politicieni și magistrați de rang înalt să scape de închisoare.
Noua Strategie: După eșecul retrocedării „en-gros”, strategia s-a schimbat. Se încearcă acum fragmentarea revendicărilor, folosind moștenitori și interpuși, pentru a scoate suprafețe uriașe din proprietatea statului (Romsilva).
Prejudiciul: Vorbim despre o valoare estimată la sute de milioane de euro, afectând nu doar economia, ci și echilibrul ecologic al regiunii.Notă editorială:Acest material este o sinteză bazată pe investigația jurnaliștilor de la RISE Project. Pentru a înțelege complexitatea schemei, numele tuturor celor implicați și traseul banilor, vă invităm să citiți articolul complet aici: RISE Project – Cea mai mare pădure din România, revendicată din nou.
Concluzie: De ce ne privește pe toți?
Cazul pădurilor din Bacău nu este doar o dispută de proprietate; este un test pentru statul de drept. Când magistrații care ar trebui să apere legea sunt acuzați că au facilitat deposedarea statului, încrederea cetățeanului în instituții se prăbușește.
Schimbarea pe care o susținem la Uniți Schimbăm implică o monitorizare atentă a acestor cazuri, chiar și după ce reflectoarele presei centrale se sting. Pădurea este un bun național, iar tentativa de a o fragmenta pentru interese private reprezintă un atentat la viitorul nostru verde.
Sinteză realizată cu ajutorul Gemini AI pentru Uniți Schimbăm, bazată pe investigația RISE Project.
Imagine și text: Analiză realizată cu sprijinul Gemini AI pentru Uniți Schimbăm.
22 martie – Ziua mondială a apei: Dincolo de simbol, o urgență vitală
Astăzi, 22 martie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Apei. Ziua Mondială a Apei este marcată anual la 22 martie, fiind instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a atrage atenția asupra importanței apei potabile și a gestionării durabile a resurselor de apă. În 2026, această sărbătoare nu mai este doar un prilej de discursuri protocolare, ci un semnal de alarmă critic pentru supraviețuirea ecosistemelor și a stabilității sociale globale.
Sub egida Organizației Națiunilor Unite, tema acestui an se concentrează pe „Apa pentru Pace și Securitate”, subliniind faptul că gestionarea resurselor hidrice a devenit, în deceniul actual, principala pârghie pentru prevenirea conflictelor și asigurarea unei vieți demne.
Criza invizibilă: Când robinetul devine un lux (H2)
Deși planeta noastră este supranumită „Planeta Albastră”, doar 2,5% din volumul total de apă este dulce, iar o fracțiune infimă din aceasta este accesibilă consumului uman. În 2026, datele arată că presiunea asupra pânzei freatice a crescut exponențial din cauza urbanizării accelerate și a schimbărilor climatice care au alterat regimul precipitațiilor.
Nu mai vorbim despre o criză a viitorului, ci despre o realitate prezentă: de la deșertificarea unor zone vaste din sudul Europei (inclusiv în Câmpia Română), până la „războaiele tăcute” pentru controlul bazinelor hidrografice mari, apa a încetat să mai fie o resursă subînțeleasă.
Poluarea cu microplastic și substanțe chimice: O otravă silențioasă (H2)
O provocare majoră a anului 2026 rămâne calitatea apei. Studiile recente indică prezența microplasticului în aproape toate sursele de apă potabilă de pe glob. Mai mult, utilizarea intensivă a îngrășămintelor în agricultură a dus la o concentrație îngrijorătoare de nitrați în fântânile rurale, punând în pericol sănătatea generațiilor tinere.
Protejarea calității apei nu este doar o responsabilitate a marilor corporații, ci și a fiecărui cetățean. Fiecare produs chimic deversat neglijent în sistemul de canalizare ajunge, în cele din urmă, în hrana noastră.
Ce putem face concret? Schimbarea începe cu „Amprenta de Apă” (H2)
Conceptul de „Amprentă de Apă” ne ajută să înțelegem consumul indirect. Știați că:
Producția unui singur kilogram de carne de vită necesită aproximativ 15.000 de litri de apă?
Pentru fabricarea unui smartphone se consumă peste 12.000 de litri de apă în procesele industriale?
Soluții pentru 2026:
- Reciclarea apei gri: Implementarea sistemelor casnice de refolosire a apei de la duș pentru irigații sau toalete.
- Tehnologia în agricultură: Trecerea masivă la irigațiile prin picurare controlate de senzori, pentru a reduce risipa cu până la 60%.
- Educația civică: Conștientizarea faptului că apa este un bun comun, nu o marfă nesfârșită.
Concluzie: Un drept uman fundamental (H2)
De Ziua Mondială a Apei, trebuie să ne reamintim că accesul la apă curată și sanitație este un drept uman fundamental, recunoscut de ONU. Într-o lume tot mai tehnologizată, capacitatea noastră de a păstra curată „sursa vieții” rămâne adevăratul test de civilizație.
Fiecare picătură economisită astăzi este o investiție în pacea de mâine.
Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul. Protocolul a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări. A fost semnat la data de 11 decembrie 1997 si a intrat în vigoare la data de 16 februarie 2005.
Termeni ai acordului
Acordul prevede, pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 8% în perioada 2008-2012 în comparație cu cele din 1990.
Pentru a intra în vigoare, Protocolul de la Kyoto trebuia să fie ratificat de cel puțin 55 de națiuni (condiție deja îndeplinită), care să producă 55% din emisiile globale de dioxid de carbon. Această ultimă condiție a fost indeplinită în octombrie 2004 prin ratificarea de către Rusia a protocolului.
Țări participante
După Conferința de la Marrakech (noiembrie 2001), a șaptea conferință a părților semnatare, 40 de țări au ratificat Protocului de la Kyoto.
În octombrie 2004, Rusia, responsabilă pentru 17,4% din emisiile de gaze de seră, a ratificat acordul, lucru care a dus la îndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea în vigoare a protocolului. În noiembrie 2004 țările participante erau în număr de 127 inclusiv Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, cei 25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România și Bulgaria, precum și Republica Moldova.
Țări neparticipante
Printre țările care nu au ratificat Protocolul de la Kyotol se află și Statele Unite, responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră (anunț făcut în martie 2001).
cititi mai mult despre Protocolul de la Kyoto si pe en.wikipedia.org
Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com
16 iunie 2020
USR scrie istorie în Parlament: A fost votat DNA-ul Pădurilor. Legea merge la promulgare
Proiectul de lege al USR de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor) a fost votat în Senat cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri și va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. S-au abținut la acest vot senatorii UDMR, care de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului și au profitat în urma defrișărilor.
Uniunea Salvați România transmite că votarea proiectului de lege înseamnă un moment istoric pentru combaterea infracționalităților de mediu din țara noastră. Prin înființarea DNA-ului Pădurilor Parlamentul arată că protejarea mediului devine o prioritate pentru România.
“Sunt Președinte al Comisiei pentru Mediu și mare parte dintre semnalele pe care le-am primit în ultimii ani fac trimitere directă la infracționalitate de tip mafiot din domeniul mediului. Mafia din domeniul mediului din România este un lucru cert, reliefat în cifre – 20 de milioane de metri cubi ce dispar din pădurile României, 25.000 de morți anual din cauza poluării, infringement pe deșeuri care ne va costa sute de milioane de euro anual, gropi de gunoi care sunt adevărate bombe ecologice, albii ale răurilor distruse de balastiere ilegale. Ce a făcut statul român împotriva acestei mafii până acum? Aproape nimic – doar câteva dosare pe infracționalitate forestieră, cu un volum total departe de dimensiunea prejudiciului și ZERO dosare pe restul infracțiunilor de mediu. Din aceste motive am inițiat înființarea DIIM și mă bucur că, începând de astăzi, mafia mediului are ca adversar o instituție specializată, cu personal pregătit corespunzător”, transmite senatorul USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu, inițiator al proiectului de lege.
Proiectul USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, “DNA-ul pădurilor”, ar urma să fie o structură specializată de parchet, pe modelul DIICOT, care să aibă în competență investigarea infracțiunilor de mediu, și a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.
“Înființarea DNA-ul Pădurilor nu reprezintă un cost – așa cum au susținut unii critici – ci o investiție într-un astfel de viitor sănătos. Studiile validate științific ne arată că nu mai putem ignora distrugerile de mediu și efectele lor devastatoare asupra calității vieții umane, dar și asupra economiei. Una dintre cauzele principale ale apariției pandemiei de COVID 19, cu care luptăm în aceste zile, este asociată direct de către cercetători cu distrugerea biodiversității.”, declară senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, inițiator al legii.
Amintim că și Consiliul Uniunii Europene a recomandat țării noastre, prin Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului.
”Infracțiunile de mediu ne revoltă atunci când devin știri de ultimă oră, dar mult prea rar corelăm aceste fapte cu repercusiunile directe asupra vieții și sănătății noastre. Dar atunci când media de vârstă tindă să scadă sau copiii dezvoltă unele afecțiuni atipice, ar trebui să ne amintim că tăierile ilegale de copaci, poluarea mediului și afacerile cu deșeuri prost gestionate produc profit cu un preț mult prea mare: viața noastră”, a declarat senatorul USR George Dircă, unul dintre inițiatorii legii.
Anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din țara noastră. Volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracțiuni trimise în instanță s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.
Propunerea legislativă a fost depusă în data de 9 martie 2020 în Parlament și a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban.
Sărbătorită în fiecare an la 8 iunie, Ziua mondială a oceanelor are rolul de a reaminti importanţa pe care o au oceanele în ce priveşte influenţa asupra planetei şi a speciei umane. Tema pentru 2020, dedicată acestei zile, este “Innovation for a Sustainable Ocean“, potrivit www.un.org.
Ziua mondială a oceanelor a fost instituită la 8 iunie 1992, cu prilejul summitului Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro. În baza rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008, Ziua mondială a oceanelor a fost recunoscută oficial de Organizaţia Naţiunilor Unite, urmând a fi sărbătorită în fiecare an la data de 8 iunie.
Oceanele reprezintă fundamentul vieţii pe Pământ, ele facilitând legătura între oameni de pe întregul mapamond, indiferent unde locuiesc. De asemenea, generează cea mai mare parte a oxigenului pe care îl inspirăm, absorb o mare parte din emisiile de dioxid de carbon, asigură hrană şi nutrienţi şi reglează clima.
Ziua mondială a oceanelor este în fiecare an o ocazie de a onora produsele pe care oceanul le oferă economiei mondiale, ca de exemplu peștele și, de asemenea, posibilitatea de a-l naviga și amintește de fiecare dată situația precară în care se află Oceanul Planetar care, în urma poluării intensive a apei, a pierdut pe parcursul istoriei zeci de specii de animale și plante acvatice.
Sute de mii de oameni din toată lumea au protestat solicitând măsuri concrete împotriva încălzirii globale
Sute de mii de oameni, din toată lumea şi din toate categoriile sociale şi profesionale, au ieşit vineri în stradă pentru a le solicita liderilor politici care vor participa la un summit ONU pe tema climei să ia de urgenţă măsuri concrete pentru a împiedica o “catastrofă de mediu”, transmite Reuters.
Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.
Postările de pe reţelele de socializare au arătat grupuri de manifestanţi, de la câţiva copii de şcoală primară din Abuja, Nigeria şi până la zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă în oraşe ca Hamburg (Germania) sau Melbourne (Australia).
Greta Thunberg, activista suedeză în vârstă de 16 ani care a inspirat această mişcare de protest, a remarcat într-un mesaj pe Twitter “uriaşa mulţime” adunată în Sydney şi şi-a exprimat speranţa că la fel de mulţi oameni se vor aduna în toate aproape 150 de ţări care participă la această acţiune comună de protest.
“Viitorul nostru se află pe umerii voştri” se putea citi pe un banner întins deasupra unei străzi de protestatarii din Berlin.
“Oceanele noastre se ridică, la fel şi noi” a fost un slogan popular scris pe mai multe pancarte, printre care şi cea purtată de un elev în uniformă la Melbourne şi o alta purtată de o fată cu chipul ascuns de o mască, din Kolkata, în estul Indiei.
Protestatarii au solicitat guvernelor să ia măsuri imediate pentru a limita efectele negative ale încălzirii climatice provocate de om.
Punctul culminant al acestor proteste este New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU.
Danielle Porepilliasana, o elevă de liceu din Sydney, a avut un mesaj dur pentru politicieni, în special pentru ministrul australian de finanţe, Mathias Cormann, care a susţinut joi, în parlament, că elevii ar trebui să rămână în clase. “Liderii politici din toate colţurile lumii ne spun că elevii trebuie să stea la şcoală şi să-şi vadă de lecţii. Măcar o dată aş vrea să-i văd şi pe ei că îşi fac treaba în parlamente“.
Strategii de limitare a schimbărilor climatice
Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.
Iar tu poți contribui prin mobilizarea comunității din care faci parte.
Săptămâna 20-27 septembrie este săptămâna climei. La New York se discută criza climatică în care ne aflăm. La nivel mondial au loc manifestații pe durata întregii săptămâni pentru a convinge Națiunile Unite să declare stare de urgență climatică.
De ce este important să se declare stare de urgență climatică? Pentru că în momentul în care apare o stare de urgență, se alocă resurse și fonduri pentru a acționa în acea direcție.
Sea Bee Sebastian Petras ne-a scris pe pagină exprimându-și dorința de a implementa aceste mișcări stabilite de Fridays For Future International în școala în care învață copilul său. Iar noi ne-am gândit că oricine poate iniția aceste mișcări.
Împreună cu Fridays For Future Romania vă propunem o serie de mișcări care se vor desfășura în școli. Aceste mișcări pot fi organizate de către copii, părinți, bunici sau profesori.
1. Agenda activităților:
2. Documentele necesare pentru a obține autorizație din școli;
3. Documentele pe care trebuie să le completeze părinții;
4. Întreaga rețea de oameni la care avem acces;
5. Suntem aici pentru a vă ajuta și pentru a vă răspunde la întrebări.
Dacă doriți să implementați mișcarea în școala în care învață copilul dumneavoastră, sau dacă sunteți profesor / profesoară și doriți să vă alăturați campaniei, scrieți-ne la adresa climatestrikeromania@gmail.com și noi vă trimitem pașii pe care trebuie să-i urmați.
În București, Brașov, Bacău, Baia Mare, Craiova și Constanța deja se mobilizează oameni.
Dacă nu suntem dispuși să facem astăzi ceva, va veni o zi în care nimic din ce am face nu va mai conta.
Pe 20 septembrie la ora 16:00 vă așteptăm în fața Bibliotecii Naționale a României ( vis-a-vis de Tribunal), București, pentru a participa la cea mai mare Grevă Climatică de până acum. Ne propunem un marș până la Ministerul Mediului, un minister pasiv în fața problemelor de mediu care pun în pericol viitorul nostru ca specie. Aduceți-vă prietenii, părinții și bunicii, pe orișicine vrea să lupte pentru viitorul său. Prezența noastră în spațiul public este vitală pentru a ne face mesajul auzit. Trebuie să ne implicăm în protejarea planetei, a casei noastre. Cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai vocali!
Schimbările climatice și încălzirea globală sunt adevăruri demonstrate științific, ce trebuie să fie urgent tratate ca atare! Fenomene meteo extreme, topirea ghețarilor și diminuarea biodiversității sunt printre efectele deja vizibile ale acestei crize. Și tot ce va urma ne va afecta pe toți, fără excepție, dacă nu redresăm situația.
Între 20-27 septembrie, liderii tuturor țărilor se adună la New York cu ocazia Climate Action Summit 2019 să discute măsurile care ar trebui să fie luate pentru a evita colapsul ecologic. Greta Thunberg, inițiatoarea mișcărilor Fridays for Future, va participa și ea, adresându-și mesajul mobilizator către lideri și către întreaga lume, fiind susținută de vocile tuturor oamenilor care protestează în această perioadă pentru aceeași cauză în diferite orașe ale lumii.
Toate cele trei gropi de gunoi unde ajung deșeurile din București au rămas fără autorizație de mediu. Dacă gropile Vidra și Glina erau deja în afara legii, săptămâna trecută a expirat autorizația de mediu și pentru depozitul Iridex care deservește zona de nord a Capitalei. USR trage un semnal de alarmă cu privire la situația dezastruoasă a managementului deșeurilor în București, dar și la nivel național, și solicită Primăriei Municipiului București să adopte un plan coerent de gestionare a deșeurilor.
„Responsabilitatea managementului deșeurilor Capitalei revine Primăriei București și primăriilor de sector. Faptul că niciunul dintre cele trei depozite de deșeuri nu mai are autorizație este un lucru grav. Grave sunt și perspectivele pe termen mediu, întrucât ne apropiem de atingerea capacității unora dintre aceste depozite. În loc de soluții reale, în sensul colectării selective, al dezvoltării capacităților de sortare și al planificării responsabile a viitoarelor depozite (cu amplasamente, dimensiuni și tehnologii care să nu mai constituie un pericol pentru sănătatea populației), singurele acțiuni concrete sunt în sfera investiției masive în incinerare. Incinerarea nu este o soluție universală pentru problema deșeurilor, întrucât la ardere ar trebui să ajungă doar o mică fracție din întregul lanț al gunoaielor, eforturile trebuind îndreptate înspre cei 3 R: Reducere-Recuperare-Reciclare”, spune senatorul USR Allen Coliban.
Peste 550.000 de tone de deșeuri ajung într-un an în cele trei depozite din București, iar rata de reciclare a României este de sub 10%. În lipsa unor sisteme funcționale de colectare selectivă și reciclare, gropile de gunoi se umplu cu rapiditate și sunt sursa multor probleme de sănătate și mediu. În ritmul actual de aruncare la groapă, Iridex estimează că în patru ani va închide deja cele două celule care funcționează în prezent.
Parlamentarii USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, și Cornel Zainea, deputat, membru al Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, au vizitat, luna trecută, depozitul de deșeuri Iridex care deservește zona de nord a Capitalei în cadrul anchetei parlamentare care își propune să identifice neregulile sistemului de management al deșeurilor și să realizeze un ghid de bune practici pentru autoritățile locale. Vizita vine și în urma mai multor sesizări primite de la locuitorii din zonă referitoare la poluarea aerului.
“Cetățenii sesizează depășiri de hidrogen sulfurat de cinci ani de zile în zonele adiacente gropilor de gunoi. Cu toate acestea, gropile actuale sunt reautorizate an de an, iar primăriile nu au început proiectarea altor CMID-uri, în zone unde nu ar fi afectată calitatea vieții locuitorilor”, spune, la rândul său, deputatul USR Cornel Zainea.
Guvernul a amânat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapă, o măsură esențială pentru prevenție în managementul de deșeuri, încurajând astfel depozitarea la groapă în detrimentul colectării selective și reciclării. Gândită să înceapă în acest an, taxa era 80 de lei/tonă și urma să crească la 120 de lei/tonă anul viitor.
Gropile de gunoi sunt un pericol pentru sănătate și pentru mediu. Un raport recent al Agenției pentru Protecția Mediului București arăta că emisiile de hidrogen sulfurat depășesc limita admisă în mai multe puncte din zona de influență a gropii de gunoi Iridex. Mai multe detalii, aici.
USR solicită Agenției pentru Protecția Mediului, precum și Gărzii de Mediu să pună la dispoziția cetățenilor informații referitoare la stadiul gropilor de gunoi din București din punct de vedere al respectării normelor de mediu și de sănătate publică. De asemenea, facem apel la Primăria Generală să adopte măsuri urgente de îmbunătățire a gestionării deșeurilor în Capitală prin implementarea unui sistem eficient de colectare și reciclare.
Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).
UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro
Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”‘, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.
Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.
„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.
Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.
Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:
Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;
Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;
Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;
Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.
Oamenii de pe toată planeta sărbătoresc şi manifestă respect faţă de oceane, cele care formează o reţea prin care noi toţi suntem interconectaţi. Acest eveniment a fost recunoscut oficial de Naţiunile Unite pe 8 iunie 2008, şi în fiecare an se desfăşoară sub teme diferite.
În 2015, tema este “Healthy oceans, healthy planet”.
Oceanul este inima planetei şi aşa cum inima pompează sângele în tot corpul uman, aşa şi oceanele fac legătura între toţi oamenii planetei, indiferent unde se află.
Oceanul reglementează clima, hrănește milioane de oameni în fiecare an, produce oxigen, este casa a nenumărate specii de vieţuitoare, oferă medicamente importante, și mult mai mult de atât! În scopul de a asigura sănătatea și siguranța comunităților noastre și a generațiilor viitoare, este imperativ să avem grijă de ocean, pentru că şi el are grijă de noi.
Sănătate tuturor depinde de un ocean curat şi productiv. Sub tema “oceane sănătoase, planetă sănătoasă”, toţi sunt încurajaţi să se concentreze asupra propriilor acțiuni.
Nuclear Science and Ocean Acidification
“Trebuie să ne asigurăm că oceanele continuă să îndeplinească nevoile noastre, fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare. Ele reglează climatul planetei și sunt o sursă importantă de nutriție. Suprafața lor asigură comerțul mondial, în timp ce adâncimile lor deține soluții actuale și viitoare la nevoile energetice ale omenirii.“ este mesajul secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon
Şi ca toate acestea să se poată întmpla, îndemnul la nivel mondial este “Wear Blue, Tell Two!” – să purtăm, pe 8 iunie, cel puţin un articol vestimentar albastru şi să anunţăm măcar două persoane ce sărbătorim.
De ce sărbătorim oceanele
Să nu uităm că, în fiecare zi, luăm contact cu o părticică din ocean;
Să nu uităm că oceanele sunt plămânii planetei, cei care dau cea mai mare parte din oxigenul pe care îl respirăm;
Pentru conştientizarea impactului pe care acţiunile noastre îl are asupra oceanelor;
Pentru a dezvolta o mişcare de sprijinire a vieţii acvatice;
Pentru a mobilize populaţia într-un proiect de gestionare durabilă a Oceanului Mondial.
Sunt o sursă importantă de hrană şi medicamente.
World Oceans Day 2015
Oceanele în cifre
Oceanele acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului, reprezintă 97% din apa Pământului, și 99% din spațiul de locuit de pe planeta, ca volum;
Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină și a coastelor;
La nivel global, valoarea de piață a resurselor și industriilor marine și costiere este estimată la 3.000 de miliarde de dolari pe an sau aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial;
Oceanele conțin aproape 200.000 de specii identificate, dar numărul real se ridică la milioane;
Oceanele absorb 30% din bioxidul de carbon produs de oameni;
Oceanele sunt cea mai mare sursă de proteine, cu mai mult de 2,6 miliarde de oameni depinzând de ocean, ca principală sursă de proteine;
Fiinţele marine deserves, direct sau indirect, peste 200 de milioane de oameni;
Subvențiile pentru pescuit contribuie la epuizarea rapidă a multor specii de pești și împiedică eforturile de a reglementa domeniul piscicol, ducând la pierderea a 50 de miliarde de dolari anual în SUA.
40% din oceanele lumii sunt puternic afectate de activitățile umane, inclusiv poluarea, pescuitul necontrolat și pierderea habitatelor costiere.
Probabil că ar trebui ca noi toți să începem să scandăm zilnic lozinca: ANALFABEȚILOR POLITICI, LĂCOMIA, HOȚIA ȘI PROSTIA NOUĂ NE ADUCE SĂRĂCIA, IAR VOUĂ PUȘCĂRIA!
Acest slogan izvorât dintr-o mare întristare a mea față de reacțiile nesemnificative ale societății civile care nu conștientizează dezastrul la care ne expun politicienii noștri cu aprobarea noului cod silvic în varianta propusă de PSD.
Ca să fiu bine înțeles am să prezint un exemplu de caz tipic, pentru o situație care poate fi frecvent întâlnită în teritoriu.
Să presupunem că ne aflăm într-o zonă de deal, pe un versant bine împădurit care are pante cuprinse între 15 și 35 grade. Suprafața acestui versant poate fi de de 250 ha, din care 100 ha în proprietăți particulare dar fărâmițate, fiecare parcelă fiind mai mică de 10 ha, iar restul de 150 ha fiind constituite din proprietăți mai mari de 10 ha, prevăzute cu amenajamente silvice.
Dacă eu, proprietar privat, dețin numai o parcelă de 9,50 ha situată la partea superioară a versantului, iar din lipsa unor resurse financiare necesare pentru îngrijirea sănătății accept o ofertă avantajoasă de a vinde întreaga masă lemnoasă prin tăieri la ras a pădurii (peste 50.000 de arbori), fără a mai investi nimic din suma de bani obținută pentru a realiza amenajamentele silvice necesare, lucrări de defrișare care se pot finaliza în maxim 5 zile, iată cam ce se poate întâmpla:
Un prim răspuns pe care îl vor da samsarii silvici este că nu se va întâmpla mai nimic, întrucât pădurea se va autoregenera, adică va crește singură în circa 10-20 de ani pe propriile cioatele lăsate în pământ, din care vor crește lăstarii viitorului codru. Această abureală pe care o vor vehicula și autoritățile de resort este total falsă și vine să ascundă adevăratul dezastru care îi paște nu numai pe proprietarii din zonă, ci pe noi toți cetățenii acestei țări.
În realitate, la locul de defrișare se procedează și la o prelucrare primară a bușteanului prin decuparea crengilor aferente coroanei, crengi care împreună cu frunzișul aferent rămân pe locul defrișat, fiind depozitate peste stratul de litieră (frunziș și bucăți de crengi aflate în diferite stadii de putrefacție), strat care s-a format în mod natural în timp, având rolul de a proteja solul care este în plin proces de formare și dezvoltare.
Resturile arboricole rămase la sol (crengi, frunze, cioate etc.) intră chiar în primul an sub acțiunea ciupercilor, fungilor, sporilor, bacteriilor, virușilor și a altor categorii de vietăți, generând un amplu proces de putrefacție din care rezultă o bogată floră și faună microbiană sau pluri celulară ce se răspândește natural în mediul aerian învecinat, contribuind la îmbolnăvirea și apoi uscarea în masă a arborilor aflați în vecinătatea parcelei defrișate.
Iată cum de aici rezultă o primă consecință negativă care conduce la nerespectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător și mai ales la asigurarea și respectarea bunei vecinătăți, sarcini care potrivit legii revin proprietarului (conform prevederilor din Constituția României), iar proprietarul (adică eu), mă situez în afara legii și devin contravenient conform prevederilor din Legea protecției mediului și a gospodăririi apelor.
Întreaga gamă de precipitații care se produc în zona respectivă, începând chiar cu anul următor, nu numai că accelerează procesul de descompunere al resturilor arboricole rămase la sol, dar asigură și antrenarea lor pe suprafețele de teren împădurit aflate în aval de parcela supusă defrișării la ras.
Fără protecția arboricolă inițială, atât stratul de litieră, cât și solul din zona cioatelor aflate în putrefacție este erodat și transportat în zonele situate în aval, proces în urma căruia se degradează sau chiar se distruge în întregime stratul arbustifer și erbaceu din zonele împădurite învecinate, accelerând procesul de declanșare a unor eroziuni profunde pe toată suprafața versantului de deal.
Concomitent, în raza fiecărui ciot de arbore, încep să se formeze în sol mici depresiuni ce se vor uni printr-un sistem de rigole pe care se va asigura scurgerea apelor meteorice. Rigolele se vor dezvolta în sistem regresiv, transformându-se în ravene și apoi în organisme torențiale. Toate acestea vor determina producerea unor eroziuni ample și profunde nu numai la nivelul solului, dar și a versantului pe care îl va fragmenta intens.
Materialul sedimentar rezultat din eroziunea litierei, a solului și a litologiei versantului va fi transportat de apele de șiroire în zona aval, depunându-se la baza versantului sub forma unor conuri de dejecție ce vor acoperii mari suprafețe de teren fertil, teren care se va argiliza și se va transforma treptat în teren neproductiv.
În această situație se accentuează excesiv consecință negativă de nerespectare a bunei vecinătăți de către proprietarul parcelei defrișate la ras, acesta situându-se cauzal în afara legii prin deteriorarea terenurilor riverane, devenind un contravenient mult mai consistent prin prisma prevederilor mai multor acte legislative. Este bine de știut că acest proces agresiv de eroziuni care a fost declanșat, cu greu și mai ales cu costuri foarte mari mai poate fi combătut.
Dezvoltarea organismelor torențiale determină ca fragmentarea reliefului să ia amploare, ajungând până la formele extreme ale alunecărilor în masă ale terenului. În această situație, zonele forestiere situate în aval de zona defrișată la ras, vor suferi mari pierderi de masă lemnoasă, procesul de dezvoltare biologică al arborilor se va diminua, iar treptat, numeroase parcele arboricole se vor transforma în masă lemnoasă degenerată sau chiar uscături, fără nici o valoare economică.
În această fază, cel mai mare risc îl reprezintă creșterea de 3 până la 5 ori a valorii coeficientului scurgerii apelor de suprafață de pe versanți, cu generarea unor unde de viitură în râuri deosebit de ample. Acest fenomen se asociază și cu acumularea de material sedimentar în albia râurilor, fapt care va genera o colmatare a secțiunii de scurgere a apei și va genera o amplificare a intensității de manifestare a inundațiilor în zone care nu au nimic a face cu arealul forestier descris anterior.
Aceste amplificări ale undelor de viitură pe majoritatea organismelor hidrografice vor genera revărsări catastrofale de ape din albiile râurilor, afectând nu numai bonitatea terenurilor agricole, dar și a zonelor de intravilan ale localităților, respectiv case, obiective economice și social-culturale, bunuri materiale ale comunităților umane, animalele din gospodăriile individuale, dar mai ales viața și sănătatea oamenilor. Aceste viituri catastrofale se vor manifesta la ploi care în situații anterioare dacă se produceau la valori de 15-20 l/mp nu generau mai nimic în albiile râurilor. Acum, la aceste precipitații este de așteptat să se producă aceste fenomene distructive la care se mai asociază și inundarea a numeroase drumuri, avarierea sau distrugerea totală de poduri și podețe, liniile electrice aeriene etc.
La refacerea chiar și parțială a acestor degradări produse de inundații, se va apela la fondurile bugetului de stat, adică la banii pe care noi contribuabilii îi asigurăm cu regularitate din taxele și impozitele pe care le plătim lunar.
Pornind numai de la acest sumar exemplu de caz privind impactul generat de neasigurarea amenajamentelor silvice chiar și pe suprafețele forestiere mai mici de 10 ha, putem constata, fără mare greutate că actuala clasă politică prin analfabetismul de care dă dovadă, prin orgoliile prostești pe care le manifestă, prin acțiunile de sfidare a interesului cetățeanului, emit și promulgă legi cu caracter anticonstituțional și chiar distructive la nivelul dezvoltării tuturor comunităților umane de pe teritoriul Românie.
Trebuie să amintesc că acest nou cod silvic încalcă prevederile a cel puțin trei articole din legea fundamentală a țării, respectiv din Constituția României, respectiv,
art. 35. cu alin (1) ”Dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”, (2). ”Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept” și (3). ”Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător”,
apoi Dreptul de proprietate privată prin
art. 44. (7). ”Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”
și prevederile
art. 135. (2). ”Statul trebuie să asigure: … e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic”.
Societatea civilă trebuie să se întrebe foarte serios cum poate sta cineva în Parlamentul României și să-și mai exercite dreptul de demnitar când el nu cunoaște sau încalcă cu bună știință prevederile din Constituția României. Iată de ce consider că suntem total îndreptățiți să cerem Președintelui României să nu promulge această lege, să o trimită spre analiză la Curtea Constituțională pentru a constata neconstituționalitatea acestui nou cod silvic.
Totodată, pentru că s-a constat că acești indivizi analfabeți politic, dar cu rang de demnitari nesocotesc permanent interesul cetățeanului dar și al legilor fundamentale și organice ale țării, cred că a venit momentul ca acum, cu ocazia comemorării zilei protecției mediului înconjurător, să cerem demiterea tuturor parlamentarilor și organizarea de alegeri anticipate.
Solicit toate aceste demersuri pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit societate civilă, pentru că se vede clar, că acești demnitari nu mai au respect nici față de lege, nici față de electorat, iar de pușcărie nici nu se mai sinchisesc, pentru că ei știu clar că mai devreme sau mai târziu tot acolo vor ajunge în urma furăciunilor repetate pe care le-au făcut de-a lungul timpului.
Din aceste considerente vă îndemn ca noi toți să FIM FERMI CU ACESTE CERINȚE.
