Articole

USR trage un semnal de alarmă: toate gropile de gunoi din București sunt în afara legii

USR trage un semnal de alarmă: toate gropile de gunoi din București sunt în afara legii

foto: agerpres.ro
articol preluat de pe www.usr.ro

8 noiembrie 2017

Uniunea Salvați România - foto: ro.wikipedia.org

Uniunea Salvați România – foto: ro.wikipedia.org

 

Toate cele trei gropi de gunoi unde ajung deșeurile din București au rămas fără autorizație de mediu. Dacă gropile Vidra și Glina erau deja în afara legii, săptămâna trecută a expirat autorizația de mediu și pentru depozitul Iridex care deservește zona de nord a Capitalei. USR trage un semnal de alarmă cu privire la situația dezastruoasă a managementului deșeurilor în București, dar și la nivel național, și solicită Primăriei Municipiului București să adopte un plan coerent de gestionare a deșeurilor.

Responsabilitatea managementului deșeurilor Capitalei revine Primăriei București și primăriilor de sector. Faptul că niciunul dintre cele trei depozite de deșeuri nu mai are autorizație este un lucru grav. Grave sunt și perspectivele pe termen mediu, întrucât ne apropiem de atingerea capacității unora dintre aceste depozite. În loc de soluții reale, în sensul colectării selective, al dezvoltării capacităților de sortare și al planificării responsabile a viitoarelor depozite (cu amplasamente, dimensiuni și tehnologii care să nu mai constituie un pericol pentru sănătatea populației), singurele acțiuni concrete sunt în sfera investiției masive în incinerare. Incinerarea nu este o soluție universală pentru problema deșeurilor, întrucât la ardere ar trebui să ajungă doar o mică fracție din întregul lanț al gunoaielor, eforturile trebuind îndreptate înspre cei 3 R: Reducere-Recuperare-Reciclare”, spune senatorul USR Allen Coliban.

Peste 550.000 de tone de deșeuri ajung într-un an în cele trei depozite din București, iar rata de reciclare a României este de sub 10%. În lipsa unor sisteme funcționale de colectare selectivă și reciclare, gropile de gunoi se umplu cu rapiditate și sunt sursa multor probleme de sănătate și mediu. În ritmul actual de aruncare la groapă, Iridex estimează că în patru ani va închide deja cele două celule care funcționează în prezent.

Parlamentarii USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, și Cornel Zainea, deputat, membru al Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, au vizitat, luna trecută, depozitul de deșeuri Iridex care deservește zona de nord a Capitalei în cadrul anchetei parlamentare care își propune să identifice neregulile sistemului de management al deșeurilor și să realizeze un ghid de bune practici pentru autoritățile locale. Vizita vine și în urma mai multor sesizări primite de la locuitorii din zonă referitoare la poluarea aerului.

Cetățenii sesizează depășiri de hidrogen sulfurat de cinci ani de zile în zonele adiacente gropilor de gunoi. Cu toate acestea, gropile actuale sunt reautorizate an de an, iar primăriile nu au început proiectarea altor CMID-uri, în zone unde nu ar fi afectată calitatea vieții locuitorilor”, spune, la rândul său, deputatul USR Cornel Zainea.

Guvernul a amânat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapă, o măsură esențială pentru prevenție în managementul de deșeuri, încurajând astfel depozitarea la groapă în detrimentul colectării selective și reciclării. Gândită să înceapă în acest an, taxa era 80 de lei/tonă și urma să crească la 120 de lei/tonă anul viitor.

Gropile de gunoi sunt un pericol pentru sănătate și pentru mediu. Un raport recent al Agenției pentru Protecția Mediului București arăta că emisiile de hidrogen sulfurat depășesc limita admisă în mai multe puncte din zona de influență a gropii de gunoi Iridex. Mai multe detalii, aici.

USR solicită Agenției pentru Protecția Mediului, precum și Gărzii de Mediu să pună la dispoziția cetățenilor informații referitoare la stadiul gropilor de gunoi din București din punct de vedere al respectării normelor de mediu și de sănătate publică. De asemenea, facem apel la Primăria Generală să adopte măsuri urgente de îmbunătățire a gestionării deșeurilor în Capitală prin implementarea unui sistem eficient de colectare și reciclare.

articol preluat de pe www.usr.ro

Ziua Oceanului Planetar

foto – news.discovery.com
articol – ro.wikipedia.org

Ziua Oceanul Planetar se sărbătorește din 8 iunie 1992, la summit-ul mondial de la Rio de Janeiro, Brazilia, însă nu este încă recunoscută drept sărbătoare internațională de Națiunile Unite. La data declarării, erau definite patru obiective, reflectate prin proiectul propus pentru anul 2009: „Seas the day!” (trimitere la maxima „Trăiește-ți clipa”, tradusă în engleză ca „Seize the day”).

Primul obiectiv este acela de a acționa în fiecare clipă, de a schimba perspectiva cetățenilor, încurajându-i să se gândească la ce semnifică marea pentru ei și la ce are ea de oferit oamenilor.

Al doilea mare obiectiv este de a le oferi oamenilor șansa să învețe. Multe persoane nu-și dau seama de abundența de vietăți care trăiesc în apă și de consecințele pe care le au factorii antropogenici asupra lor.

Un alt punct important este acela de a schimba stilul de viață al oamenilor și percepția acestora asupra mărilor ți oceanelor.

Cel de-al patrulea obiectiv major este de a sărbători.
Fie că oamenii locuiesc pe țărm sau nu, pot participa la orice eveniment care are scopul de a promova îngrijirea oceanelor.

Anul acesta sunt acordate două premii: Global Ocean Conservation Award, ce va recompensa o persoană care a contribuit semnificativ la conservarea oceanului planetar, și Ocean Revolution Native Oceans Award, premiu acordat unui tânăr care a contribuit la menținerea echilibrului natural și care provine dintr-o țară în care oceanul are importanță economică, culturală și spirituală.

Tema din 2008 a Zilei Oceanului Planetar a fost „Descoperă oceanul din grădina ta!”, care a pus accentul pe legătura foarte strânsă dintre oameni și ocean, indiferent de zonă — în mijlocul continentului sau pe țărm.

Organizatorii evenimentului au evidențiat și faptul că ceea ce fac oamenii în propria grădină poate avea un efect pozitiv sau negativ asupra oceanelor. Apa circulă dinspre ocean spre continent și apoi, din nou spre ocean. Resursele de apă sunt limitate, iar oceanele pot fi protejate având grijă de propriile rezerve de apă, de propriile izvoare.

Ziua Oceanului Planetar este în fiecare an o ocazie de a onora produsele pe care oceanul le oferă economiei mondiale, ca de exemplu peștele și, de asemenea, posibilitatea de a-l naviga și amintește de fiecare dată situația precară în care se află Oceanul Planetar care, în urma poluării intensive a apei, a pierdut pe parcursul istoriei zeci de specii de animale și plante acvatice.

Proiectul Oceanic, în parteneriat cu Rețeaua Oceanului Planetar, încearcă să facă ca lumea să conștientizeze cât de mare este rolul Oceanului în viața noastră și să o informeze despre căile prin care pot micșora efectele antropice negative asupra Oceanului.

De Ziua Oceanului Planetar se organizează diferite activități ca curățirea plajelor, lecții tematice, concursuri de artă, festivaluri de film și alte festivități care ar ajuta la conștientizarea faptului că viața organismelor vii depinde enorm de Ocean.

articol preluat de pe: ro.wikipedia.org

(Cosmin Zaharia) UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP

foto: green-report.ro
articol: Cosmin Zaharia - green-report.ro

9 noiembrie 2015

Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP - foto: green-report.ro

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro

Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.

Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.

„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.

Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.

În același timp, Comisia Europeană prezintă, de asemenea, primul raport amănunțit de acest gen cu privire la cea mai recentă rundă de negocieri privind TTIP, care a avut loc în octombrie. Raportul sintetizează discuțiile purtate cu privire la toate cele trei domenii ale acordului, și anume accesul la piață, aspectele legate de reglementare și normele

Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:

Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;

Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;

Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;

Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.

cititi mai mult pe: green-report.ro

(Magda Manea) “Wear Blue, Tell Two!”, pe 8 iunie, de Ziua Mondială a Oceanelor

foto – stiri.tvr.ro (facebook)
articol – Magda Manea – stiri.tvr.ro

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Oamenii de pe toată planeta sărbătoresc şi manifestă respect faţă de oceane, cele care formează o reţea prin care noi toţi suntem interconectaţi. Acest eveniment a fost recunoscut oficial de Naţiunile Unite pe 8 iunie 2008, şi în fiecare an se desfăşoară sub teme diferite.

Inima Planetei  - foto - stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

Inima Planetei – foto – stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

În 2015, tema este “Healthy oceans, healthy planet”.

Oceanul este inima planetei şi aşa cum inima pompează sângele în tot corpul uman, aşa şi oceanele fac legătura între toţi oamenii planetei, indiferent unde se află.

Oceanul reglementează clima, hrănește milioane de oameni în fiecare an, produce oxigen, este casa a nenumărate specii de vieţuitoare, oferă medicamente importante, și mult mai mult de atât! În scopul de a asigura sănătatea și siguranța comunităților noastre și a generațiilor viitoare, este imperativ să avem grijă de ocean, pentru că şi el are grijă de noi.

Sănătate tuturor depinde de un ocean curat şi productiv. Sub tema “oceane sănătoase, planetă sănătoasă”, toţi sunt încurajaţi să se concentreze asupra propriilor acțiuni.

Nuclear Science and Ocean Acidification

“Trebuie să ne asigurăm că oceanele continuă să îndeplinească nevoile noastre, fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare. Ele reglează climatul planetei și sunt o sursă importantă de nutriție. Suprafața lor asigură comerțul mondial, în timp ce adâncimile lor deține soluții actuale și viitoare la nevoile energetice ale omenirii.“ este mesajul secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon

Şi ca toate acestea să se poată întmpla, îndemnul la nivel mondial este “Wear Blue, Tell Two!” – să purtăm, pe 8 iunie, cel puţin un articol vestimentar albastru şi să anunţăm măcar două persoane ce sărbătorim.

De ce sărbătorim oceanele

Să nu uităm că, în fiecare zi, luăm contact cu o părticică din ocean;

Să nu uităm că oceanele sunt plămânii planetei, cei care dau cea mai mare parte din oxigenul pe care îl respirăm;

Pentru conştientizarea impactului pe care acţiunile noastre îl are asupra oceanelor;

Pentru a dezvolta o mişcare de sprijinire a vieţii acvatice;

Pentru a mobilize populaţia într-un proiect de gestionare durabilă a Oceanului Mondial.

Sunt o sursă importantă de hrană şi medicamente.

World Oceans Day 2015

Oceanele în cifre

Oceanele acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului, reprezintă 97% din apa Pământului, și 99% din spațiul de locuit de pe planeta, ca volum;

Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină și a coastelor;

La nivel global, valoarea de piață a resurselor și industriilor marine și costiere este estimată la 3.000 de miliarde de dolari pe an sau aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial;

Oceanele conțin aproape 200.000 de specii identificate, dar numărul real se ridică la milioane;

Oceanele absorb 30% din bioxidul de carbon produs de oameni;

Oceanele sunt cea mai mare sursă de proteine, cu mai mult de 2,6 miliarde de oameni depinzând de ocean, ca principală sursă de proteine;

Fiinţele marine deserves, direct sau indirect, peste 200 de milioane de oameni;

Subvențiile pentru pescuit contribuie la epuizarea rapidă a multor specii de pești și împiedică eforturile de a reglementa domeniul piscicol, ducând la pierderea a 50 de miliarde de dolari anual în SUA.

40% din oceanele lumii sunt puternic afectate de activitățile umane, inclusiv poluarea, pescuitul necontrolat și pierderea habitatelor costiere.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Mircea Vintilescu) Lăcomia, hoția și prostia, nouă ne aduce săracia, iar politicienilor pușcaria

Tăieri ilegale în Rezervația Naturală Râul Tur

Mircea Vintilescu - foto - facebook.com

Mircea Vintilescu – foto – facebook.com

articol – Mircea Vintilescu

Probabil că ar trebui ca noi toți să începem să scandăm zilnic lozinca:
ANALFABEȚILOR POLITICI, LĂCOMIA, HOȚIA ȘI PROSTIA NOUĂ NE ADUCE SĂRĂCIA, IAR VOUĂ PUȘCĂRIA!

Acest slogan izvorât dintr-o mare întristare a mea față de reacțiile nesemnificative ale societății civile care nu conștientizează dezastrul la care ne expun politicienii noștri cu aprobarea noului cod silvic în varianta propusă de PSD.

Ca să fiu bine înțeles am să prezint un exemplu de caz tipic, pentru o situație care poate fi frecvent întâlnită în teritoriu.

Să presupunem că ne aflăm într-o zonă de deal, pe un versant bine împădurit care are pante cuprinse între 15 și 35 grade. Suprafața acestui versant poate fi de de 250 ha, din care 100 ha în proprietăți particulare dar fărâmițate, fiecare parcelă fiind mai mică de 10 ha, iar restul de 150 ha fiind constituite din proprietăți mai mari de 10 ha, prevăzute cu amenajamente silvice.

Dacă eu, proprietar privat, dețin numai o parcelă de 9,50 ha situată la partea superioară a versantului, iar din lipsa unor resurse financiare necesare pentru îngrijirea sănătății accept o ofertă avantajoasă de a vinde întreaga masă lemnoasă prin tăieri la ras a pădurii (peste 50.000 de arbori), fără a mai investi nimic din suma de bani obținută pentru a realiza amenajamentele silvice necesare, lucrări de defrișare care se pot finaliza în maxim 5 zile, iată cam ce se poate întâmpla:

Un prim răspuns pe care îl vor da samsarii silvici este că nu se va întâmpla mai nimic, întrucât pădurea se va autoregenera, adică va crește singură în circa 10-20 de ani pe propriile cioatele lăsate în pământ, din care vor crește lăstarii viitorului codru. Această abureală pe care o vor vehicula și autoritățile de resort este total falsă și vine să ascundă adevăratul dezastru care îi paște nu numai pe proprietarii din zonă, ci pe noi toți cetățenii acestei țări.

În realitate, la locul de defrișare se procedează și la o prelucrare primară a bușteanului prin decuparea crengilor aferente coroanei, crengi care împreună cu frunzișul aferent rămân pe locul defrișat, fiind depozitate peste stratul de litieră (frunziș și bucăți de crengi aflate în diferite stadii de putrefacție), strat care s-a format în mod natural în timp, având rolul de a proteja solul care este în plin proces de formare și dezvoltare.

Resturile arboricole rămase la sol (crengi, frunze, cioate etc.) intră chiar în primul an sub acțiunea ciupercilor, fungilor, sporilor, bacteriilor, virușilor și a altor categorii de vietăți, generând un amplu proces de putrefacție din care rezultă o bogată floră și faună microbiană sau pluri celulară ce se răspândește natural în mediul aerian învecinat, contribuind la îmbolnăvirea și apoi uscarea în masă a arborilor aflați în vecinătatea parcelei defrișate.

Iată cum de aici rezultă o primă consecință negativă care conduce la nerespectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător și mai ales la asigurarea și respectarea bunei vecinătăți, sarcini care potrivit legii revin proprietarului (conform prevederilor din Constituția României), iar proprietarul (adică eu), mă situez în afara legii și devin contravenient conform prevederilor din Legea protecției mediului și a gospodăririi apelor.

Întreaga gamă de precipitații care se produc în zona respectivă, începând chiar cu anul următor, nu numai că accelerează procesul de descompunere al resturilor arboricole rămase la sol, dar asigură și antrenarea lor pe suprafețele de teren împădurit aflate în aval de parcela supusă defrișării la ras.

Fără protecția arboricolă inițială, atât stratul de litieră, cât și solul din zona cioatelor aflate în putrefacție este erodat și transportat în zonele situate în aval, proces în urma căruia se degradează sau chiar se distruge în întregime stratul arbustifer și erbaceu din zonele împădurite învecinate, accelerând procesul de declanșare a unor eroziuni profunde pe toată suprafața versantului de deal.

Concomitent, în raza fiecărui ciot de arbore, încep să se formeze în sol mici depresiuni ce se vor uni printr-un sistem de rigole pe care se va asigura scurgerea apelor meteorice. Rigolele se vor dezvolta în sistem regresiv, transformându-se în ravene și apoi în organisme torențiale. Toate acestea vor determina producerea unor eroziuni ample și profunde nu numai la nivelul solului, dar și a versantului pe care îl va fragmenta intens.

Materialul sedimentar rezultat din eroziunea litierei, a solului și a litologiei versantului va fi transportat de apele de șiroire în zona aval, depunându-se la baza versantului sub forma unor conuri de dejecție ce vor acoperii mari suprafețe de teren fertil, teren care se va argiliza și se va transforma treptat în teren neproductiv.

În această situație se accentuează excesiv consecință negativă de nerespectare a bunei vecinătăți de către proprietarul parcelei defrișate la ras, acesta situându-se cauzal în afara legii prin deteriorarea terenurilor riverane, devenind un contravenient mult mai consistent prin prisma prevederilor mai multor acte legislative. Este bine de știut că acest proces agresiv de eroziuni care a fost declanșat, cu greu și mai ales cu costuri foarte mari mai poate fi combătut.

Dezvoltarea organismelor torențiale determină ca fragmentarea reliefului să ia amploare, ajungând până la formele extreme ale alunecărilor în masă ale terenului. În această situație, zonele forestiere situate în aval de zona defrișată la ras, vor suferi mari pierderi de masă lemnoasă, procesul de dezvoltare biologică al arborilor se va diminua, iar treptat, numeroase parcele arboricole se vor transforma în masă lemnoasă degenerată sau chiar uscături, fără nici o valoare economică.

În această fază, cel mai mare risc îl reprezintă creșterea de 3 până la 5 ori a valorii coeficientului scurgerii apelor de suprafață de pe versanți, cu generarea unor unde de viitură în râuri deosebit de ample. Acest fenomen se asociază și cu acumularea de material sedimentar în albia râurilor, fapt care va genera o colmatare a secțiunii de scurgere a apei și va genera o amplificare a intensității de manifestare a inundațiilor în zone care nu au nimic a face cu arealul forestier descris anterior.

Aceste amplificări ale undelor de viitură pe majoritatea organismelor hidrografice vor genera revărsări catastrofale de ape din albiile râurilor, afectând nu numai bonitatea terenurilor agricole, dar și a zonelor de intravilan ale localităților, respectiv case, obiective economice și social-culturale, bunuri materiale ale comunităților umane, animalele din gospodăriile individuale, dar mai ales viața și sănătatea oamenilor. Aceste viituri catastrofale se vor manifesta la ploi care în situații anterioare dacă se produceau la valori de 15-20 l/mp nu generau mai nimic în albiile râurilor. Acum, la aceste precipitații este de așteptat să se producă aceste fenomene distructive la care se mai asociază și inundarea a numeroase drumuri, avarierea sau distrugerea totală de poduri și podețe, liniile electrice aeriene etc.

La refacerea chiar și parțială a acestor degradări produse de inundații, se va apela la fondurile bugetului de stat, adică la banii pe care noi contribuabilii îi asigurăm cu regularitate din taxele și impozitele pe care le plătim lunar.

Pornind numai de la acest sumar exemplu de caz privind impactul generat de neasigurarea amenajamentelor silvice chiar și pe suprafețele forestiere mai mici de 10 ha, putem constata, fără mare greutate că actuala clasă politică prin analfabetismul de care dă dovadă, prin orgoliile prostești pe care le manifestă, prin acțiunile de sfidare a interesului cetățeanului, emit și promulgă legi cu caracter anticonstituțional și chiar distructive la nivelul dezvoltării tuturor comunităților umane de pe teritoriul Românie.

Trebuie să amintesc că acest nou cod silvic încalcă prevederile a cel puțin trei articole din legea fundamentală a țării, respectiv din Constituția României, respectiv,

art. 35. cu alin (1) ”Dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”, (2). ”Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept” și (3). ”Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător”,

apoi Dreptul de proprietate privată prin

art. 44. (7). ”Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”

și prevederile

art. 135. (2). ”Statul trebuie să asigure: … e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic”.

Societatea civilă trebuie să se întrebe foarte serios cum poate sta cineva în Parlamentul României și să-și mai exercite dreptul de demnitar când el nu cunoaște sau încalcă cu bună știință prevederile din Constituția României. Iată de ce consider că suntem total îndreptățiți să cerem Președintelui României să nu promulge această lege, să o trimită spre analiză la Curtea Constituțională pentru a constata neconstituționalitatea acestui nou cod silvic.

Totodată, pentru că s-a constat că acești indivizi analfabeți politic, dar cu rang de demnitari nesocotesc permanent interesul cetățeanului dar și al legilor fundamentale și organice ale țării, cred că a venit momentul ca acum, cu ocazia comemorării zilei protecției mediului înconjurător, să cerem demiterea tuturor parlamentarilor și organizarea de alegeri anticipate.

Solicit toate aceste demersuri pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit societate civilă, pentru că se vede clar, că acești demnitari nu mai au respect nici față de lege, nici față de electorat, iar de pușcărie nici nu se mai sinchisesc, pentru că ei știu clar că mai devreme sau mai târziu tot acolo vor ajunge în urma furăciunilor repetate pe care le-au făcut de-a lungul timpului.

Din aceste considerente vă îndemn ca noi toți să FIM FERMI CU ACESTE CERINȚE.

articol preluat de pe https://www.facebook.com/mircea.vintilescu

Specialişti incomozi – ROMSILVA

SEMNATI PETITIA – PENTRU STOPAREA TĂIERILOR DE PĂDURI DIN PARCURI NAȚIONALE
http://www.agentgreen.ro/stop-taieri/

SEMNATI PETITIA – Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!
http://de-clic.ro/salveaza-padurea-ia-drujba-din-mana-schweighofer-holzindustrie

(video) Protest împotriva defrişărilor abuzive: “Toate partidele ne taie pădurile”

foto (captura video) si articol – epochtimes.ro

Aproximativ 200 de persoane au protestat sâmbătă, în Piata Universitaţii, împotriva defrişărilor abuzive.

“Atunci când vine vorba de păduri, trebuie să ne gândim la comunităţle locale, la oamenii care sunt în jurul pădurilor şi atunci când facem o legislaţie pe ei tebuie să se concentreze foarte mult. Evident că trebuie să existe şi mecanisme de verificare şi control pe piaţa lemnului, dar acesta este principiul”, a declarat fostul europarlamentar Csibi Magor pentru Epoch Times.
vedeti video >>> http://epochtimes.ro/video/protest-impotriva-defrisarilor-abuzive-toate-partidele-ne-taie-padurile—599

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/


Opriţi defrişările! Proteste în mai multe oraşe din ţară 
articol – stiri.tvr.ro

Proteste în mai multe oraşe din ţară. Manifestanţii au ieşit, sâmbătă, în stradă pentru a cere oprirea defrişărilor şi crearea de zone protejate în care să nu se poata tăia copaci. 

La Braşov, protestatarii au venit în faţa Prefecturii cu simboluri tradiţionale, de la instrumente muzicale până la un steag dacic. Ei cer schimbarea conducerii Romsilva, precum ,i simplificarea și eficientizarea controalelor.

Manifestantii mai cer interzicerea tăierilor de arbori în parcurile naţionale şi instituirea de zone tampon în jurul ariilor naturale protejate.

Protestatarii spun că de Ziua Mediului, pe 5 iunie, vor organiza o manifestare de amploare pentru sensibilizarea autorităţilor.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară: “Uniţi salvăm pădurile!”

Protest impotriva defrisarilor abuzive - Bucuresti-Universitate - foto preluat de pe mediafax.ro

Protest impotriva defrisarilor abuzive – Bucuresti-Universitate – foto preluat de pe mediafax.ro

foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Elvira Gheorghita – Mediafax

Aproximativ 200 de oameni, nemulţumiţi de defrişările ilegale, de legislaţia permisivă din acest domeniu, dar şi de faptul că “replantările sunt cel mult simbolice”, au protestat, sâmbătă, în centrul Capitalei, în zona fântânii de la Universitate.

Protestul a început la ora 17.00 şi s-a încheiat după circa două ore.

Persoanele prezente la manifest au venit cu pancarte pe care au scris: “Stop exportului de lemn”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Codul muncii, Codul silvic”, “Colonia România, raiul corporaţiilor prăduitoare”, “Dacă nu mă ajuţi, eu nu mai pot apăra pădurea dacilor”, “Dacii iubeau pădurea. Tu?”, “Cetăţeni în stradă, ultima baricadă”, “Păduri sau scursuri”, “Stopăm scursurile, salvăm pădurile”, “Stop defrişărilor, stop legislaţiei permisive”.

De asemenea, protestatarii au venit cu bannere mari, de culoare galbenă, pe care le-au pus pe asfalt. Ei au scris pe aceste bannere “Uniţi salvăm pădurile”, “Toate partidele ne taie pădurile”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Multe dintre sloganurile scandate de protestatari se regăseau şi pe pancartele cu care au venit la proteste. Ei au strigat, de exemplu: “Pădurea noastră nu e marfa voastră”, “Uniţi, salvăm pădurile”, “Vrem acţiuni, nu vrem minciuni”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Protestatarii au semnalat că este nevoie de o legislaţie mai puţin permisivă în domeniul silvic, dar şi de sancţiuni mai drastice pentru cei care defrişează pădurile.

După aproximativ o oră de la începerea protestului, mai mulţi jandarmi au început să îi legitimeze pe cei prezenţi la miting, spunându-le că prezenţa lor în Piaţa Universităţii nu este autorizată şi că riscă să fie amendaţi.

Acest lucru i-a supărat pe protestatari, care au început să strige: “Jandarmeria apără hoţia”, “Ruşine, ruşine, nu intimidaţi, nu intimidaţi”.

Persoanele care aveau portavoce i-au îndemnat pe cei prezenţi, imediat după acest moment, să scrie pe pagina comunităţii “Uniţi, salvăm” dacă le vor fi aplicate amenzi, iar un “avocat se va ocupa de anularea amenzii’.

În acest context, jandarmii nu au mai încercat să îi legitimeze şi s-au retras, la o distanţă de cinci metri, în grupuri de câte şase.

Acţiunea s-a încheiat cu îndemnul de a rămane uniţi.

Proteste similare au fost în mai multe localităţi, printre care Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. De asemenea, iniţiatorii protestului suţin că astfel de acţiuni au avut loc şi la Madrid, Berlin, Londra şi Montreal.

Persoanele prezente la manifest au spus că vor continua acţiunile de protest până în 5 iunie, atunci când se celebrează Ziua Internaţională a Mediului.

De altfel, acesta este cel de-al doilea protest împotriva defrişărilor ilegale. La sfârşitul săptămânii trecute, peste 2.000 de oameni au protestat pe străzile din centrul Capitalei, mergând în marş spre sediul Guvernului, Palatul Cotroceni şi Ministerul Mediului.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/


Nou miting impotriva defrisarilor

sursa – https://www.youtube.com

(video) Împotriva despăduririlor abuzive

foto – facebook.com/ms.lightworks

“9 mai a reprezentat primul protest major, naţional, faţă de problema vitală a despăduririlor abuzive, desfăşurat în 28 de oraşe din ţară şi 15 din diaspora. Este începutul unei campanii de presiuni şi proteste cu corolarul în 5 iunie, când în întreaga lume se celebrează Ziua Mediului. Până atunci aşteptăm măsuri concrete şi eficiente din partea autorităţilor şi mobilizare masivă din partea cetăţenilor, inclusiv în stradă sau în păduri.”
Comunitatea Uniți Salvăm

9 mai a reprezentat primul protest major, naţional, faţă de problema vitală a despăduririlor abuzive, desfăşurat în 28 de oraşe din ţară şi 15 din diaspora. Este începutul unei campanii de presiuni şi proteste cu corolarul în 5 iunie, când în întreaga lume se celebrează Ziua Mediului. Până atunci aşteptăm măsuri concrete şi eficiente din partea autorităţilor şi mobilizare masivă din partea cetăţenilor, inclusiv în stradă sau în păduri.

Posted by Comunitatea Uniți Salvăm on 12 Mai 2015

Generaţia „Uniţi salvăm“ se întoarce: „Toate partidele ne-au tăiat pădurile!“

REPORTAJ Generaţia „Uniţi salvăm“ se întoarce: „Toate partidele ne-au tăiat pădurile!“ #foto http://adev.ro/no437w

Posted by Adevarul on 9 Mai 2015

În timp ce Iohannis şi Ponta se întrec în declaraţii de intenţie pentru combaterea defrişărilor ilegale, cetăţenii se pregătesc de reluarea protestelor, weekendul următor:

Posted by Think Outside the Box on 11 Mai 2015

Andi Laslau: Peste 5.000 de oameni, mai bine de 7 km de marş, un singur scop: salvarea pădurilor! Un marş civilizat, de bun simţ, lipsit de incidente şi violenţe. Hai că se poate!

‪#‎unitisalvam‬ ‪#‎unitioprimdefrisarile‬ ‪#‎unitisalvampadurile‬ ‪#‎9mai‬ ‪#‎salvatipadurile‬ ‪#‎padurearezista‬

#padurearezistaPeste 5.000 de oameni, mai bine de 7 km de marş, un singur scop: salvarea pădurilor! Un marş civilizat, de bun simţ, lipsit de incidente şi violenţe. Hai că se poate!#unitisalvam #unitioprimdefrisarile #unitisalvampadurile #9mai #salvatipadurile #padurearezista

Posted by Andi Laslau on 9 Mai 2015

S.O.S. Padurile!Uniti salvam Romania! Imagini de la protestul impotriva defrisarilor abuzive de paduri!

Posted by Ziarul de Vrancea on 10 Mai 2015

“Împreună putem opri masacrul pădurilor”. Proteste faţă de despăduriri în Bucureşti şi în ţară
(articol preluat de pe stiri.tvr.ro)

România pierde într-o oră 13 hectare de pădure, din cauza celor care taie lemn ilegal. Dezastrul este cu atât mai mare cu cât în loc se plantează foarte puţin. Sute de persoane îi cer preşedintelui României, Klaus Iohannis, chiar pe pagina sa de Facebook, să se implice în salvarea pădurilor. Preşedintele a anunţat că subiectul de va afla pe agenda următoarei şedinţe a CSAT.

20.15 3000 de protestatari au ajuns la sediul ministerului Mediului.

20.02. Protestul nu s-a încheiat. Din moment în moment, protestatarii trebuie să ajungă la Palatul Parlamentului, iar de acolo vor porni spre Ministerul Mediului, a transmis Andreea Anghel pentru Telejurnalul de la ora 2o.00 – See more at: http://stiri.tvr.ro/impreuna-putem-opri-masacrul-padurilor–proteste-fata-de-despaduriri-in-bucuresti-si-in-tara_60155.html#sthash.Liw8D2b0.dpuf

Mii de oameni au ieşit în stradă în mai multe oraşe din ţară să protesteze faţă de tăierile abuzive de păduri. Aproape 2000 de manifestanţi s-au strâns în Piaţa Charles de Gaulle, din Bucureşti, şi au pornit apoi în marş spre Piaţa Victoriei şi spre Palatul Cotroceni.

18.05 Proteste similare sunt şi la Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov, Oradea şi Miercurea-Ciuc. Oamenii scandează lozinci împotriva defrişărilor şi a tăierilor ilegale de păduri. Cei mai mulţi s-au adunat în centrul oraşului Cluj-Napoca.

Mii de oameni au ieşit în stradă în mai multe oraşe din ţară să protesteze faţă de tăierile abuzive de paduri. Aproape 2000 de manifestanţti s-au strâns în Piaţa Charles de Gaulle, din Bucureşti, şi au pornit apoi în marş spre Piaţa Victoriei şi spre Palatul Cotroceni.

17.45 Mai multe sute de persoane protestează, de la ora 16,00, la intrarea Charles de Gaulle din Parcul Herăstrău, din Bucureşti, împotriva despăduririlor abuzive, acţiunea fiind organizată de organizaţii neguvernamentale care se ocupă de protecţia mediului. Protestatarii scandează lozinci precum: ‘Toate partidele ne taie pădurile!’, ‘Uniţi salvăm pădurea, o apărăm!’, ‘Aşteptăm la DNA fabrica de cherestea!’ sau ‘Pădurea noastră nu e marfa voastră!’. Potrivit organizatorilor, manifestanţii vor pleca spre sediul Guvernului României din Piaţa Victoriei, după care se vor deplasa spre Palatul Cotroceni, iar în final se vor îndrepta spre Ministerul Mediului din Piaţa Constituţiei.

“Românii din ţară şi de peste hotare se mobilizează pentru păduri pe 9 mai, o cauză care la prima vedere nu le afectează în mod imediat şi direct calitatea vieţii. Pentru noi este încă o dovadă că oamenii îşi doresc un viitor în armonie cu natura şi că gândul unei lumi fără păduri îi alarmează. WWF va protesta alături de ei şi de organizaţiile din România pentru ca pădurile să devină o prioritate pentru întregul Guvern, pentru toată instituţia Parlamentului, nu doar pentru un minister de resort sau pentru câţiva deputaţi preocupaţi de mediu”, afirmă World Wide Fund-România (WWF-România), unul dintre participanţii la proteste.

În ultimii ani, România a pierdut sute de mii de hectare din cauza defrişărilor ilegale, iar cel mai recent raport al Curţii de Conturi estimează pagubele la peste 5 miliarde de euro.

Harghita este unul dintre judeţele în care mii de hectare de pădure au dispărut sub tăişul drujbelor în ultimii 25 de ani.

cititi mai mult pe http://stiri.tvr.ro/impreuna-putem-opri-masacrul-padurilor–proteste-fata-de-despaduriri-in-bucuresti-si-in-tara_60155.html

Schimbarile climatice, non-subiectul de presa cel mai stringent. Cum sa regandim discursul

foto si articol – activista.ro

Fiind preocupată din ce în ce ce mai tare de schimbările climatice, am ajuns, inevitabil să mă întreb ceea ce se întreabă orice om care urmărește acest subiect cu mare atenție: de ce massmedia nu consideră subiectul schimbărilor climatice un subiect demn de prima pagină? Până la urmă, scenariile zugrăvite de majoritatea oamenilor de știință care se ocupă de acest subiect sunt cât se poate de macarbe. Și cum umanitatea este în căutare de senzațional, de macabru, nu poți să nu te întrebi de ce macabrul proiectat în viitor, într-un viitor cât se poate de REAL, nu atrage nici cea mai mică atenție din partea mass-media.

Un posibil răspuns l-am primit de la un jurnalist considerat mare formator de opinie, al cărui nume prefer să-l trec sub tăcere, când i-am trimis spre publicare (cotidianul său mai îmi prelua articole) un articol despre revolta aborigenilor din Peru, care au ocupat și blocat activitățile mai multorsonde de petrol, ca urmare a unei crize ecologice fără precedent cauzate de exploatarea de petrol. Reacția sa francă și necenzurată a fost: “Ce ne …. ….. pe noi de Peru?” Mi-a fost clar că asta e judecată de jurnalist mainstream, care e incapabil să vadă dincolo de subiectele de presă care spală sistematic creierii cititorilor: un scandal de corupție, eventual o investigație (dar și astea sunt din ce în ce mai vechi), o bârfulitză, un dat cu părerea pe un subiect chipurile de mare importață pentru societate: terorismul, religia în școli, celula Elenei Udrea, haina lui Iohannis. Să intuiască conexiuni, să gândească la misiunea educativă a massmedia, de mult abandonată de jurnaliștii mainstream, mai ales în România.

În căutarea jurnalismului pierdut

Și uite așa nu avem niciun jurnalist în tot ce înseamnă media mainstream din România care să fie consacrat pe teme de mediu (adevărate, presante și privite în perspectivă globală – nu doar unii care mai scriu pe ici, pe colo, de noul Cod Silvic, sau mai aruncă un articol nedocumentat despre gazele de șist sau despre Roșia Montană), și mai ales niciunul care să își facă din a scrie despre cel mai presant subiect de mediu la ora actuală, schimbările climatice, un focus principal. Nici măcar unul secundar. De fapt, subiectul nu există pentru massmedia din România, decât, poate, atunci când mai are loc un summit climatic, dar atunci acoperirea subiectului nu este făcută decât de articole de-o șchioapă preluate de la marile agenții internaționale de știri, în care se face o sinteză cât se poate de generală a rezultatelor negocierilor, fără a merge în profunzime. Nici măcar în cea alternativă, hipsterească, care a devenit din ce mai preocupată de povești efemere și de subiecte simpliste, dar scrise creativ, cu iz pretențios, ca să se diferențieze cumva de mass-media mainstream, care abordează, în fapt, cam tot aceleași subiecte, doar că privindu-le din alt unghi.

Mass-media din România nu e decât o cutie de rezonanță a tendințelor la nivel global. Și da, nici acolo subiectul nu reușește să atragă atenția. Nici jurnaliștilor, nici cititorilor. Privind mass-media printr-o logică a pieței, exact acolo unde este ea acum, poți să te gândești că este o alegere rațională a massmedia de a lăsa acest subiect în afara subiectelor de titluri principale, întrucât, “cititorul nostru, stăpânul nostru”, nu-i așa? Iar cititorul nostru are ca primă reacție la citirea unui titlu legat de schimbările climatice: plictiseala, întoarcerea paginii. Oricât de greu ar părea pentru cineva preocupat și conștient de subiectul schimbărilor climatice, aceasta este reacția la știri legate de faptul că omenirea își sapă singură groapa, prin modelul de producție și consum total nesustenabil, pe care fiecare din noi îl susținem, mai mult sau mai puțin.

Oamenii abia discută de subiectul schimbărilor climatice peste tot în lume. În România, situația este, cred, mult mai gravă, pe fondul unui black-out total pe acest subiect, atât în mass-media scrisă, cât și în cea tv (deși la televizor, oamenii pot alege din multitudinea de canale internaționale și mai sunt câteva unde subiectul apare, din când în când, deși destul de stingher). Studiile arată faptul că majoritatea oamenilor nu au discutat acest subiect în afara familiei lor; unul din trei oameni nu a discutat vreodată de acest subiect. Atunci când li se cere să nominalizeze problemele care contează cel mai mult, votanții pun încălzirea globală la coada listei, și asta doar dacă au o listă de subiecte pe care trebuie să le clasifice (atunci când răspunsurile sunt libere, majoritatea covârșitoare nici nu s-ar gândi la schimbările climatice ca subiect de interes pentru campania electorală). Reacția oamenilor față de catastrofa climatică care ne paște este cea de catatonie. O stare de fixare a corpului în anumite poziții, conduită stereotipă și stupoare mintală. Pacienții catatonici pot sta în poziții rigide ore întregi ignorând total în decursul stării catatonice orice fel de stimuli externi.

De ce nu sunt schimbările climatice un subiect de prima pagină

Jurnaliștii, întrebați cum ar considera subiectul schimbărilor climatice, recunosc că merită atenție sporită, dar că e…lipsit de nerv. Luat la bani mărunți, subiectul schimbărilor climatice, nu trece testul clasic pe care îl aplică massmedia subiectelor de presă: 1. Nu e nou, transformându-se, cumva, într-un zgomot de fundal al secolului 21, și a intrat în categoria cuvintelor folosite de autoritățile din domeniul protecției mediului, împreună cu dezvoltare durabilă și alte cuvinte prețioase ale cărui înțeles nimeni nu încearcă, în mod real, să și-l internalizeze. E, deci important, dar jurnaliștii nu îl simt urgent. Cert e că nici nu își bat capul cum să îl facă să sune urgent – pentru că, până la urmă, massmedia face și desface agendele politice, atunci când își dorește.

2. Îi lipsește data limită. O să fie un summit climatic în decembrie, văzut de marea majoritate a celor care studiaza fenomenul schimbărilor climatice, drept ultima șansă a omenirii de a își mai cumpăra câtva timp până la declanșarea unei crize cu repercusiuni greu de cuantificat și de anticipat. Dar, pentru marea majoritate, COP21 Paris nu este decât un alt summit climatic.

3. Criza climatică nu are o locație specifică. Vedem semnele ei peste tot, chiar în statele dezvoltate (urganele din ce înc e mai frecvente și mai violente di SUA), deși cel mai loviți sunt tot în zonele îndepărtate de focusul massmedia, în Filipine, în Maldive.

4. E greu de explicat în câteva cuvinte, pentru că are nevoie de multe detalii pentru a fi prezentată

5. Nu are un singur responsabil, clar definit.

Privind lista asta, ajung să înțeleg și diferența dintre subiectul fracturării hidraulice versus subiectul Roșia Montană și de ce subiectul fracturării, deși mult mai grav, mai ireversibil și mai extins teritorial decât Roșia Montană nu a reușit să scoată lumea în strada în cantități similare sau chiar mult mai mare, pe măsura gravității subiectului).

Cu atâtea subiecte, care mai de care mai scandaloase, votul din diaspora, terorismul crescut acasă, în Europa, războiul din Ucraina și iminența unui război de proporții, poate chiar globale, arestările și condamnările penalilor din politică, unde să pui subiectul schimbărilor climatice și al distrugerii planetei, un subiect peren? Massmedia nu discută nici de subiecte conexe, cum ar fi problema contaminării cu arsen a apei din vestul județului Timiș, cel mai probabil având ca și cauză activitățile petroliere din zonă (fie di țară, fie din Serbia), deși acest subiect răspunde tuturor cerințelor unui subiect de presă (în fine, la categoria responsabil, autoritățile fac tot posibil să facă să dispară urmele unui responsabil, dând vina pe…mama natură).

Iar jurnaliștii din întreaga lume nu fac mai nimic să schibe acest status quo al ordinii importanței subiectului în mentalul colectiv. Însă această atitudine nu e doar una a jurnaliștilor, ține de natura umană. Psihologii numesc asta aversiune la pierdere: atunci când oamenii oamenii au de ales între un sacrificiu relativ mic acum și o pierdere incertă, dar mult mai mare pentru o generație viitoare, oamenii fac foarte rar mișcarea rațională, sacrificiul. La asta se adaugă și problema optimismului fundamental al indivizilor, tendința de a presupune că totul se termină cu bine (cultivată prin basme și apoi prin consumul de filme cu happy end), că până la urmă oamenii vor gsi ei o soluție tehnică care să ne scape și de schimbările climatice și să stabilizeze, cumva, temperatura globală. Încrederea oarbă pe care unii au dezvoltat-o în progresul științei, apabil să rezolve orice problemă a umanității, fără a chestiona critic imitele progresului tehnologic, e o altă cauză a acestui optimism fundamental și totalmente nefondat al indivizilor. Întrebați de modalități concrete legat de cum s-ar putea stopa încălzirea globală, omul de rând își declină responsabilitatea, pe motiv că este prea complex și pasează, grațios, oamenilor de știință, britanici sau germani:), povara găsirii unei soluții. Optimismul însă rămâne. Chiar și la cei care pretind că acordă mai mult timp gândind la problemele omenirii, blocajul acesta se produce aproape inevitabil.

Însă ceea ce face subiectul mai greu de vândut jurnalistic nu e doar absența unui vinovat clar definit, ci și faptul că și NOI SUNTEM PARTE A CAUZEI, prin modul în care ne construim și încălzim casele, lucrurile pe care le consumăm, joburile pe care suntem dispuși să le facem, cum ne deplasăm, cum ne petrecem timpul liber, cum ne educăm copiii. Iar asta e ceva foarte greu de vândut oamenilor – vina colectivă. Iar în cazul schimbărilor climatice, schimbarea necesară e una profundă, care ține de fiecare din noi. Ceva greu de obținut, ai ales atunci când nu există un tribunal care să prescrie ce ai voie să faci și ce nu, și care să aplice sancțiuni dacă nu te supui unor norme. Și cum omul a devenit comod, iar religia a reușit destul de mult să îi facă pe oameni să devină fataliști, iată-ne în punctul în care omenirea privește către încălzirea globală, atunci când o face, ca spre un punct asupra căruia nu poate avea nicio influență, ca un spațiu psihologic inefabil, îngrozitor, precum e moartea, pe care tot evităm să o privim în față.

Cum faci din schimbările climatice un subiect de știre

Cu toate astea, există o mișcare climatică în creștere la nivel global, care, însă, nu reușește să crească pe măsura provocării și să transmită mesaje îndeajuns de motivante pentru a reuși să atragă masa critică necesară pentru a determina factorii de decizie să ia altfel de decizii decât unele lisite de ambiție. Ea va trebui, dacă e să acceptăm că nu suntem toți fataliști și nu putem accepta acest scenariu al catastrofei climatice, să ajungă să crească la nivel global. Pentru a crește, ea are nevoie de comunicare. O comunicare eficientă și care să vizeze cât mai multe segmente ale societății. Dar cum să faci această comunicare?

Citind articolele la îndemână despre schimările climatice, nu poți să nu remarci faptul că ele sunt înțesate de date, tabele, grafice. Cititorii și consumatorii de rând de massmedia au fost învățați cu lecturi simple și cu mesaje convingătoare. Iar povestea schimbărilor climatice are nevoie de o linie narativă simplă, convingătoare, o poveste, care să meargă la inima oamenilor, nu doar către mințile lor. Odată ce inima este atinsă de mesaj, inima va transmite și creierului acțiunile necesare pentru a încerca schimbarea.

Mesajele trebuie să fie simple, precum campania The Guardian Keep it in the ground (Lăsați-le în pâmânt, – hidrocarburile, n.red.)”. Mesaj simplu și la obiect: Nu putem arde cărbune, gaz și petrol fără a ne prăji planeta.

Apoi, comunicarea subiectului schimbărilor climatice va trebui să se axeze nu doar pe diagnoză, ci și pe soluții. Dacă oamenii vor auzi doar mesaje apocaliptice de la activiștii climatici, fără să audă și soluții, ei își vor astupa urechile și vor trece mai departe, ridicâd din umeri neputincioși. Până la urmă, chiar și perdicatorii medievali care vorbeau despre apocalipsă, prezenau varianta salvării prin religie. Cartea revelatorie a lui Naomi Klein, This Changes Everything. Capitalism vs. Climate, este un exemplu în acest sens, oferind, pentru fiecare problemă, soluții.

Cum să determini dreapta politică să marșeze la discursul schimbărilor climatice

Tradițional și cât se poate de natural, discursul despre schimbări climatice a devenit un apanaj al stângii, la nivel global, pentru că dacă vrei să discuți serios despre schimbări climatice, nu o poți face fără să ataci actualul model de dezvoltare economică bazat pe mitul eternei creșteri, capitalismul. Chiar dacă mai moderate, criticile privind acțiunea climatică neconvingătoare a guvernelor statelor dezvoltate vin inclusiv din rândurile partidelor de centru-stânga, și ele molipsite de aceeași viziune productivistă bazată pe mitul eternei creșteri. În Senatul SUA și în Parlamentul European, poți să prevezi din start ce poziție au politicienii legat de schimbările climatice (chiar dacă nu neapărat internalizată), în funcție de partidul din care provin. Conservatorii, fie ei republicani, din UKIP, laburiști, de la CDU, vor avea mereu o atitudine cât se poate de nuanțată despre schimbăprile climatice, și asta și datorită legăturilor indisolubile pe care le-au avut de-a lungul timpului cu industria petrolieră. În România, ca și în alte domenii, diferențele între partidele care aparțin, teoretic, unuia sau altui eșicher politic, pe subiectul schimbărilor climatice, sunt insesizabile. Motivul: practic subiectul acesta nu există pentru ei, iar apariția unui partid cu adevărat ecologist, care să umple vidul politic total, întârzie încă.

Cert este, însă, că, la nivel global, acțiunea climatică necesită nu doar o parte a eșicherului politic, și anume stânga, oricât de pervertită ar fi ea peste tot prin lume (cu mici excepții, care încă așteaptă să fie confirmate din punct de vedere al atitudinii legat de schimbările climatice). Este nevoie ca toată clasa politică la nivel global, de la stânga la dreapta, în măsura în care mai există ceva diferență ideologică, să conștientizeze această problemă crucială și mai ales să găsească soluții împreună. Deși, soluția, așa cum recunoaște și Naomi Klein în This Changes Everything, presupune însăși atacarea modelului economic actual și a credințelor ce stau la baza lui. Iar dreapta politică, vajnică apăratoare a capitalismului, nu poate accepta cu ușurință că modelul pe care l-a apărat cu destoinicie vreme de 200 de ani este unul care duce omenirea spre autodistrugere.

Miracole sunt posibile. S-o luăm, de exemplu, pe AngelaMerkel, exponentă de marcă a dreptei conservatoare europene, care are o poziție cât se poate de tranșantă vizavi de schimbprile climatice – nu însă și de soluții (urmează un nou articol pe care îl voi dedica politicii cu iz de fata morgana practicată în Germania, odată cu conversia energetică, care nu a mers, însă, până la rădăcina problemelor). Însă designul unei campanii de dreapta privind necesitatea luptei climatice este un subiect, care, momentan, mă depășește. Probabil că narativa cea mai eficientă care poate funcționa la nivelul publicului conservator este cea bazată pe valorile conservatoare: familie, patrimoniu local.

Într-o astfel de abordare, povestea schimbărilor climatice ar fi prezentată în cheia datoriei intergeneraționale a fiecăruia, de a nu lăsa copiilor o povară creată de acțiunile necugetate și iresponsabile ale generației noastre. Iar în locul abordării globale a problemei, focusul ar cădea, pentru conservatori, asupra conservării peisajului local, adică pe conservaționism (și aici iar remarc instrumentarul de dreapta al campaniei pentru salvarea Rosiei Montane, mult mai de dreapta, chiar dacă nu neapărat cu voia echipei de activiști, care s-a adresat unui public românesc care a fost socializat mai degrabă în valorile de dreapta, în ultimele decenii), în detrimentul abordării globaliste. Adică s-ar reduce, până la urmă, la abordarea de tip NIMBY (Not in my backyard – nu în curtea mea).

Pentru a funcționa și a produce efecte necesare, o asemenea logică ar trebui extinsă, totuși, la nivel global, ea necesitând, astfel, o opoziție vizavi de proiecte cu impact sever asupra mediului și schimbărilor climatice, peste tot în lume. Dacă fiecare loc din lume ar avea apărători ai locului, precum Eugen David (al cărui discurs, oricum l-ai percepe, nu se potrivește într-un discurs al stângii) chiar și fără perspectiva capabilă de proiecție globalistă și altruistă, a stângii, practic guvernele și companiile care au proiecte destructive pentru mediu și cu impact masiv asupra încălzirii globale, nu ar mai avea spațiu de manevră.

Cert e că viziunea de tip NIMBY nu poate produce schimbările dramatice necesare la nivel global, însă poate să mai închidă din portițele expansiunii productiviste a doctrinei neoliberale pe ici, pe colo. Deși pare un compromis dubios și fără multe șanse de reușită, un lucru este cert: atitudinile și predispozițiile (progresist versus conservator, altruist versus egoist) adânc înrădăcinate în oameni, care determină și propesiunea pentru a vota pentru stânga sau dreapta, sunt lucruri pe care orice discurs despre schimbările climatice, oricât ar fi de bine meșteșugit, nu le poate mătura peste noapte și că o singură narativă nu poate să împace și publicul de stânga, și pe cel de dreapta.

În căutarea unui răspuns pentru această criză de comunicare a subiectului extrem de grav al schimbărilor climtice, poate singurul cu adevărat important, dincolo de cel legat de război, recomand tuturor Naomi Klein, This Changes Everything. Capitalism versus Climate (Asta schimbă totul. Capitalism versus Climă) care ar trebui să devină biblia oricărui om de stânga în secolul 21 (care este, inevitabil, VERDE), așa cum până acum a fost, poate, Capitalul lui Marx.

Pentru cei care nu își pot procura cartea, The Guardian, singurul cotidian mainstream din Europa și din lume care pare să înțeleagă gravitatea și urgența subiectului, publică, zi de zi, capitole din cartea lui Naomi Klein. Aici este primul articol, care vă va duce către toate celelalte articole publicate. Vă recomand asta în așteptarea unei traduceri a cărții ei în limba română, care sper să vină în timp util, alimentând, în sfârșit, începerea unei discuții atât de necesare pe acest subiect și în România.

articol preluat de pe http://activista.ro

(Cosmin Ruscior) Anul 2014, cel mai fierbinte din istorie

foto captura video – rfi.ro
articol – Cosmin Ruscior – rfi.ro

articol preluat de pe http://www.rfi.ro/

Plan de mobilitate urbană durabilă în București

Primesc pe mail o invitație de la Marian Ivan, OPTAR și CBB, cei care au organizat cele mai mari marșuri de protest ale bicicliștilor din București, invitație la o discuție legată de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă în București. Voi nu știu dacă știți ce e, dar mie nu-mi sună decât a document stufos, făcut de ochii Uniunii Europene, pe bani foarte mulți, dar care nu e luat în considerare la planificarea lucrărilor de infrastructură din capitală. Sincer va zic cムm-am dus la întalnire cu oarecare neîncredere, dar deschisă să aflu despre ce e vorba și bucuroasă să-i văd la față pe cei mai aprigi bicicliști pe care îi urmăresc online, aka Ariel, Turific, Mircea (cycling romania), Doru Mitrana (maimultverde) adevărații velo-prieteni, business pe bicicletă și mulți alții.

Proiectul e unul măreț, dragi bicicliste, pentru că nu s-a mai realizat astfel de document până acum. E un ghid de bune practici și măsuri necesare pentru a realiza în București un sistem de transport durabil, prietenos cu mediul, centrat pe oameni, nu pe mașini, conform standardelor UE. Include ORICE tip de mobilitate, adică pietoni, bicicliști, transport public (metrou, tramvai, troleu, autobuze etc), de marfă, autoturisme, poate și automobile electrice, dar și parcări, spații publice pietonale și falicitati pentru persoane cu dizabilități. Adică un grup de experți va analiză toate tipurile de trafic din București, densitatea populației, necesiatile fiecărui grup, cu ce călătorește fiecare, pe ce distanțe, apoi se introduc datele într-un soft deștept și apoi se vor face simulări menite să împace și capra și varza.

În plus, până în iunie vor avea consultări publice, se va strânge feedback de la cetățeni prin intermediul unor întâlniri consultative cu reprezentanți ai grupurilor de interese, asociații, ong-uri sau simpli participanți la trafic, prin chestionare și va fi inițiat un forum pe care oricine poate dezbate temele propuse de experți. Începând cu luna iulie, oamenii se pun pe scris mega-documentul numit Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), moment în care nu se mai primește feedback. Cam din scurt, nu credeți? Ridicăm din sprânceană întrebându-ne logic, cum este posibil o astfel de analiză a tuturor factorilor, congruența tuturor instituțiilor implicate (ratb, metrou, alpab, mediu, administrația străzilor, poliție și câte și mai câte) plus consultări publice, în numai 3-4 luni. Citiți articolul bine documentat al Portocalei Mecanice, să vedeți că termenul recomantad de UE pentru astfel de documente este de 2 ani.

guidelines

(foto: ELTIS)

Fiind un proiect finanțat de BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare), termenele sunt foarte fixe și oamenii, prin vocea managerului de proiect Aura Răducu au ca principiu de bază calitatea lucrului bine făcut, adică vor respecta standardele europene și modelele de succes din alte orașe ce au deja acest plan și-l implementează. Vă întrebați probabil, ca și noi, cei de la întâlnirea respectivă, ce se întâmplă cu prea minunatul document la care contribuim cu toții și e în folosul tuturor, evident. Ei bine, el nu reprezintă o constrângere pentru primăria locală să aplice ce scrie acolo, nu vă așteptați ca de la sfârșitul lui 2015, data preconizată pentru finalizarea PMUD, Oprescu sau cine o mai fi la primărie, să înceapă să schimbe fața Bucureștiului după plan. Însă, e foarte posibil ca orice proiect viitor, făcut cu bani europeni, să fie condiționat de respectarea planului.

Nu vreau să mă enervez mai mult și să rămân blocată în acest NU care-mi stă în minte: la noi nu se poate, n-o să meargă, iar bani publici aruncați. Așa că aleg să cred în proiect și să ofer tot feedbackul de care sunt capabilă, pentru că cred în spiritul civic ce a reușit să schimbe foarte multe în România în ultimii ani în zona ecologiei, urbanismului și cel mai de interes pentru noi – a ciclismului urban, prin vocea puternic oponentă a asociației OPTAR și a bicicliștilor ce o susțin.

Vă spun doar că vor urma statusuri pe FB și articole, vă vom cere să completați chestionare, să vă implicați!

Documente utile:

Materialul prezentat în timpul întâlnirii: http://issuu.com/marianivan/docs/planuri_de_mobilitate_urbana_durabi/0

Ghidul de realizare al unui PMUD: http://www.eltis.org/sites/eltis/files/BUMP_Guidelines_RO.pdf

Probikeaddiction articol : http://www.probikeaddiction.ro/index.php/blog/125-ce-este-un-plan-de-mobilitate-urbana-durabila

articol preluat de pe http://blog.skirtbike.ro/

foto coperta Optar.ro