Articole

Solstiţiul

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă

foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro
articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro

 

În astronomie, se numesc solstiții cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui și de axa de rotație a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variația acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotație a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În jurul datei de 21 iunie (cel mai adesea), sau 22 iunie, în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, adică începutul verii astronomice; în preajma acestei date, la trecerea meridianului, Soarele se ridică deasupra orizontului la unghiul maxim, iar intervalul diurn are durata maximă. Simultan, în emisfera sudică are loc solstițiul de iarnă, adică începutul iernii astronomice, când înălțimea Soarelui deasupra orizontului și intervalul diurn sunt minime (la sud de cercul polar de sud soarele nu răsare și se află la unghiul maxim sub orizont).

În jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstițiul de iarnă în emisfera nordică și solstițiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale solstițiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci când în emisfera nordică are loc solstițiul de vară, mișcarea aparentă a Soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică și, simetric, când are loc solstițiul de vară în emisfera sudică traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.

Schemă care indică orientarea aproximativă a Pământului în raport cu Soarele la solstițiul din iunie (stânga), echinocțiul din septembrie (jos), solstițiul din decembrie (dreapta) și echinocțiul din martie (sus) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Schemă care indică orientarea aproximativă a Pământului în raport cu Soarele la solstițiul din iunie (stânga), echinocțiul din septembrie (jos), solstițiul din decembrie (dreapta) și echinocțiul din martie (sus) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Etimologie

Substantivul românesc solstițiu are etimologie dublă: latinescul solstitium, „solstițiu” și franțuzescul solstice. Substantivul latin solstitium este format din cuvântul latin sol, solis, solem: „Soare” și stitium, derivat al verbului sisto, sistere, stiti, statum: „a opri”, „a face să stea”, „a rămâne constant”, „a se menține”. Substantivul francez solstice este un împrumut din limba latină: solstitium, „solstițiu”. Spre deosebire de celelalte zile din an, când unghiul făcut de Soare cu orizontul la trecerea meridianului se schimbă semnificativ, de la o zi la alta, la solstiții acest unghi devine câteva zile staționar, din cauza inversării sensului său de variație.

Termenul latin solstitium era deja utilizat la sfârșitul Republicii Romane; în secolul I î.Hr., Plinius cel Bătrân îl folosește în mai multe rânduri în cunoscuta sa lucrare Istorie Naturală, în același sens cu cel actual. De asemenea, din punctul de vederea astronomic modern, este perioada în care declinația Soarelui pare constantă, iar mișcarea sa aparentă spre nord sau spre sud pe sfera cerească pare să se oprească înainte de a-și schimba direcția.

 

Date

Calendarul gregorian

În calendarul gregorian, datele solstițiilor variază în funcție de ani (tabelul alăturat le rezumă pentru anii apropiați). Trebuie să se țină cont de faptele următoare:

- Orbita terestră nu este deloc circulară, iar viteza Pământului pe orbită depinde, prin urmare, de poziția sa (A doua lege a lui Kepler). În consecință, anotimpurile au o durată inegală:

a) primăvara boreală (toamna australă), de la echinocțiul din martie până la solstițiul din iunie: 92,7 zile;

b) vara boreală (iarna australă), de la solstițiul din iunie până la echinocțiul din septembrie: 93.7 zile;

c) toamna boreală (primăvara australă), de la echinocțiul din septembrie până la solstițiul din decembrie: 89.9 de zile;

d) iarna boreală (vara australă), de la solstițiul din decembrie până la echinocțiul din martie: 89.0 de zile.

- Anul civil standard nu este decât de 365 de zile; anul tropic este de circa 365,2422 de zile. Prin urmare, solstițiile se produc cam cu șase ore mai târziu, în fiecare an. Anii bisecți permit readucerea la locul lor a solstițiilor, la fiecare patru ani.

- Acest decalaj bisect compensează cu ușurință prea marea diferență dintre anul civil și anul tropic. În 70 de ani, se ajunge ca solstițiile să se producă cu o zi mai devreme (care este problema calendarului iulian). Acest punct este parțial compensat prin absența anului bisect în anii divizibili prin 100 (dar nu prin 400).

 

Solstițiul de vară 

Solstițiul de vară se produce în general la 21 iunie. S-a produs la 20 iunie în 2008 precum și în 2012 și 2016, ceea ce nu s-a mai întâmplat din 1896; solstițiul din iunie se va produce din nou la 20 iunie în 2020, 2024, … S-a produs la 22 iunie în 1975 și va cădea din nou la această dată la începutul secolului al XXIII-lea în 2203, 2207, 2211 și 2215, apoi în 2302. Solstițiul din iunie va cădea, în mod excepțional, la 19 iunie în 2488 și va fi pentru prima oară de la crearea calendarului gregorian.
cititi mai mult despre Solstițiul de vară pe www.astro-urseanu.ro

Iluminarea planetei la solstițiul de vară - foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

Iluminarea planetei la solstițiul de vară – foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

Tradiţia şi superstiţiile privind solstiţiul de vară au rădăcini străvechi, fiindcă cea mai lungă zi a anului a fost considerată punct de balanţă, de răscruce, de schimbare, o zi a absolutului, înscrisă sub semnul focului, care este simbolul soarelui.

Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebrează, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. Încinşi cu brâuri de pelin, oamenii se rotesc în jurul focului, apoi aruncă aceste brâuri ca să ardă odată cu toate posibilele necazuri care ar fi să vină. Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. La început, serbarea coincidea cu data solstiţiului, adică 21 iunie. Mai târziu, ceremonialul fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul.

În timp, Noaptea de Sânziene – cum este denumită în folclorul românesc – a devenit o serbare populară, cu caracter tradiţional, ce se desfăşoară diferit în funcţie de ţara respectivă şi chiar de regiunea respectivă. Pentru ţărani, această zi este foarte importantă pentru prognoza vremii. În credinţa populară, se crede că, dacă plouă de Sf. Ioan Botezătorul (Sânziene) sau după, este de rău augur deoarece următoarele 40 de zile va ploua neîncetat, deci recolta de grâu, alune de pădure şi salată va fi distrusă, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, în volumul “Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român” (2000).

Sânzienele la Festivalul cetăților dacice Cricău 2013 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Sânzienele la Festivalul cetăților dacice Cricău 2013 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Solstițiul de iarnă

Solstițiul de iarnă are loc, în general, la 21 sau la 22 decembrie. A căzut la 23 decembrie în 1903 și va trebui să se aștepte începutul secolului al XXIV-lea pentru a-l vedea din nou producându-se la această dată. A căzut într-o zi de 20 decembrie de 10 ori la sfârșitul secolului al XVII-lea și va cădea din nou la acestă dată la sfârșitul secolului al XXI-lea și la sfârșitul secolului al XXV-lea.

În emisfera nordică, este momentul, în care perioada de timp iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, ca urmare, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.
cititi mai mult despre Solstițiul de iarnă pe www.astro-urseanu.ro

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă - foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

Iluminarea planetei la solstițiul de iarnă – foto preluat de pe www.astro-urseanu.ro

 

Datele solstițiilor în emisfera boreală
(Timp universal coordonat)
Anul Solstițiul
de vară
(iunie)
Solstițiul
de iarnă
(decembrie)
2000 21 iunie 01:48 21 decembrie 13:37
2001 21 iunie 07:38 21 decembrie 19:21
2002 21 iunie 13:24 22 decembrie 01:14
2003 21 iunie 19:10 22 decembrie 07:04
2004 21 iunie 00:57 21 decembrie 12:42
2005 21 iunie 06:46 21 decembrie 18:35
2006 21 iunie 12:26 22 decembrie 00:22
2007 21 iunie 18:06 22 decembrie 06:08
2008 20 iunie 23:59 21 decembrie 12:04
2009 21 iunie 05:45 21 decembrie 17:47
2010 21 iunie 11:28 21 decembrie 23:38
2011 21 iunie 17:16 22 decembrie 05:30
2012 20 iunie 23:09 21 decembrie 11:11
2013 21 iunie 05:04 21 decembrie 17:11
2014 21 iunie 10:51 21 decembrie 23:03
2015 21 iunie 16:38 22 decembrie 04:48
2016 20 iunie 22:34 21 decembrie 10:44
2017 21 iunie 04:24 21 decembrie 16:28
2018 21 iunie 10:07 21 decembrie 22:22
2019 21 iunie 15:54 22 decembrie 04:19
2020 20 iunie 21:43 21 decembrie 10:02
2021 21 iunie 03:31 21 decembrie 15:59
2022 21 iunie 09:14 21 decembrie 21:48
2023 21 iunie 14:58 22 decembrie 03:27
2024 20 iunie 20:51 21 decembrie 09:20
2025 21 iunie 02:42 21 decembrie 15:03
2026 21 iunie 08:24 21 decembrie 20:50
2027 21 iunie 14:11 22 decembrie 02:42
2028 20 iunie 20:02 21 decembrie 08:19
2029 21 iunie 01:48 21 decembrie 14:14
2030 21 iunie 07:31 21 decembrie 20:09

 

Ziua polară

”Miezul nopții” la Longyearbyen, la 16 iulie 2007 (78° N) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

”Miezul nopții” la Longyearbyen, la 16 iulie 2007 (78° N) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ziua polară (denumită și soarele de la miezul nopții, precum și nopțile albe) este o perioadă a anului în care Soarele nu apune, acest fenomen producându-se în jurul solstițiului de vară (iunie, în emisfera nordică și decembrie, în emisfera sudică) la latitudinile înalte situate dincolo de cercurile polare arctic și antarctic. Numărul de zile cu 24 de ore de lumină în timpul căruia are loc acest fenomen crește odată cu latitudinea. Atinge miniumul (o zi) la nivelul cercului polar, ~66° 34′ și maximul (șase luni) la pol (90°) și are loc vara (din martie până în septembrie, în emisfera nordică și din septembrie până în martie, în emisfera sudică). Astfel, în ziua solstițiului, la poli, Soarele rămâne, în mod constant vizibil la o înălțime de ceva mai mult de 23° pe bolta cerească.

Soarele la miezul nopții, la Capul Nord, la 17 iulie 2005 la 23 h 59 (71,1° N) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Soarele la miezul nopții, la Capul Nord, la 17 iulie 2005 la 23 h 59 (71,1° N) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro
cititi mai mult despre Solstiţiul si pe en.wikipedia.org

DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat. Legea merge la promulgare

DNA-ul Pădurilor a fost votat astăzi în Senat (16 iunie 2020)

foto preluat de pe www.facebook.com/USRNational
articol preluat de pe www.usr.ro

Uniunea Salvați România - USR - foto preluat de pe facebook.com

Uniunea Salvați România – USR – foto preluat de pe facebook.com

16 iunie 2020

 

USR scrie istorie în Parlament: A fost votat DNA-ul Pădurilor. Legea merge la promulgare

Proiectul de lege al USR de înființare a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu – DIIM (DNA-ul Pădurilor) a fost votat în Senat cu 119 voturi pentru, niciun vot împotrivă și 11 abțineri și va merge la președintele Klaus Iohannis pentru promulgare. S-au abținut la acest vot senatorii UDMR, care de-a lungul timpului au încercat să vâneze pădurile statului și au profitat în urma defrișărilor.

Uniunea Salvați România transmite că votarea proiectului de lege înseamnă un moment istoric pentru combaterea infracționalităților de mediu din țara noastră. Prin înființarea DNA-ului Pădurilor Parlamentul arată că protejarea mediului devine o prioritate pentru România.

Sunt Președinte al Comisiei pentru Mediu și mare parte dintre semnalele pe care le-am primit în ultimii ani fac trimitere directă la infracționalitate de tip mafiot din domeniul mediului. Mafia din domeniul mediului din România este un lucru cert, reliefat în cifre – 20 de milioane de metri cubi ce dispar din pădurile României, 25.000 de morți anual din cauza poluării, infringement pe deșeuri care ne va costa sute de milioane de euro anual, gropi de gunoi care sunt adevărate bombe ecologice, albii ale răurilor distruse de balastiere ilegale. Ce a făcut statul român împotriva acestei mafii până acum? Aproape nimic – doar câteva dosare pe infracționalitate forestieră, cu un volum total departe de dimensiunea prejudiciului și ZERO dosare pe restul infracțiunilor de mediu. Din aceste motive am inițiat înființarea DIIM și mă bucur că, începând de astăzi, mafia mediului are ca adversar o instituție specializată, cu personal pregătit corespunzător”, transmite senatorul USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu, inițiator al proiectului de lege.

Proiectul USR de înființare a unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, “DNA-ul pădurilor”, ar urma să fie o structură specializată de parchet, pe modelul DIICOT, care să aibă în competență investigarea infracțiunilor de mediu, și a cărei activitate va fi prezentată Parlamentului, periodic, prin rapoarte.

Înființarea DNA-ul Pădurilor nu reprezintă un cost – așa cum au susținut unii critici – ci o investiție într-un astfel de viitor sănătos. Studiile validate științific ne arată că nu mai putem ignora distrugerile de mediu și efectele lor devastatoare asupra calității vieții umane, dar și asupra economiei. Una dintre cauzele principale ale apariției pandemiei de COVID 19, cu care luptăm în aceste zile, este asociată direct de către cercetători cu distrugerea biodiversității.”, declară senatorul USR Mihai Goțiu, membru în Comisia pentru ape, păduri, pescuit și fond cinegetic, inițiator al legii.

Amintim că și Consiliul Uniunii Europene a recomandat țării noastre, prin Raportul pentru România al Grupului de lucru privind chestiuni generale, inclusiv evaluare (GENVAL), înființarea unei structuri speciale de magistrați profesionalizați în domeniul combaterii infracțiunilor împotriva mediului.

Infracțiunile de mediu ne revoltă atunci când devin știri de ultimă oră, dar mult prea rar corelăm aceste fapte cu repercusiunile directe asupra vieții și sănătății noastre. Dar atunci când media de vârstă tindă să scadă sau copiii dezvoltă unele afecțiuni atipice, ar trebui să ne amintim că tăierile ilegale de copaci, poluarea mediului și afacerile cu deșeuri prost gestionate produc profit cu un preț mult prea mare: viața noastră”, a declarat senatorul USR George Dircă, unul dintre inițiatorii legii.

Anual, dispar peste 20 milioane de metri cubi de lemn din țara noastră. Volumul de lemn recoltat fără acte din păduri s-a dublat între 2014 și 2018, dar numărul dosarelor penale legate de aceste infracțiuni trimise în instanță s-a redus cu aproape 50% între 2016 și 2019.

Propunerea legislativă a fost depusă în data de 9 martie 2020 în Parlament și a fost inițiată de parlamentarii USR din Comisiile pentru Mediu și Juridice: Stelian Ion, Silviu Dehelean, Daniel Popescu, Cornel Zainea, George Dircă, Mihai Goțiu și Allen Coliban.

articol preluat de pe www.usr.ro

cititi si Senatul a adoptat proiectul de înfiinţare a ‘DNA-ului Pădurilor’

Ziua mondială a oceanelor (ONU)

Ziua mondială a oceanelor (ONU)

foto preluat de pe www.facebook.com/WorldOceansDay
articole preluate de pe: www.agerpres.roro.wikipedia.org

 

Sărbătorită în fiecare an la 8 iunie, Ziua mondială a oceanelor are rolul de a reaminti importanţa pe care o au oceanele în ce priveşte influenţa asupra planetei şi a speciei umane. Tema pentru 2020, dedicată acestei zile, este “Innovation for a Sustainable Ocean“, potrivit www.un.org.

Ziua mondială a oceanelor a fost instituită la 8 iunie 1992, cu prilejul summitului Naţiunilor Unite de la Rio de Janeiro. În baza rezoluţiei adoptate de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008, Ziua mondială a oceanelor a fost recunoscută oficial de Organizaţia Naţiunilor Unite, urmând a fi sărbătorită în fiecare an la data de 8 iunie.

Oceanele reprezintă fundamentul vieţii pe Pământ, ele facilitând legătura între oameni de pe întregul mapamond, indiferent unde locuiesc. De asemenea, generează cea mai mare parte a oxigenului pe care îl inspirăm, absorb o mare parte din emisiile de dioxid de carbon, asigură hrană şi nutrienţi şi reglează clima.

Ziua mondială a oceanelor este în fiecare an o ocazie de a onora produsele pe care oceanul le oferă economiei mondiale, ca de exemplu peștele și, de asemenea, posibilitatea de a-l naviga și amintește de fiecare dată situația precară în care se află Oceanul Planetar care, în urma poluării intensive a apei, a pierdut pe parcursul istoriei zeci de specii de animale și plante acvatice.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro; ro.wikipedia.orgen.wikipedia.org; unworldoceansday.org

Protocolul de la Kyoto (11 decembrie 1997)

Protocolul de la Kyoto (11 decembrie 1997)

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul. Protocolul a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări. A fost semnat la data de 11 decembrie 1997 si a intrat în vigoare la data de 16 februarie 2005.

 

Termeni ai acordului

Acordul prevede, pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 8% în perioada 2008-2012 în comparație cu cele din 1990.

Pentru a intra în vigoare, Protocolul de la Kyoto trebuia să fie ratificat de cel puțin 55 de națiuni (condiție deja îndeplinită), care să producă 55% din emisiile globale de dioxid de carbon. Această ultimă condiție a fost indeplinită în octombrie 2004 prin ratificarea de către Rusia a protocolului.

 

Țări participante

După Conferința de la Marrakech (noiembrie 2001), a șaptea conferință a părților semnatare, 40 de țări au ratificat Protocului de la Kyoto.

În octombrie 2004, Rusia, responsabilă pentru 17,4% din emisiile de gaze de seră, a ratificat acordul, lucru care a dus la îndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea în vigoare a protocolului. În noiembrie 2004 țările participante erau în număr de 127 inclusiv Canada, China, India, Japonia, Noua Zeelandă, Rusia, cei 25 de membri ai Uniunii Europene împreună cu România și Bulgaria, precum și Republica Moldova.

 

Țări neparticipante

Printre țările care nu au ratificat Protocolul de la Kyotol se află și Statele Unite, responsabile pentru mai mult de 40% din totalul emisiilor de gaze de seră (anunț făcut în martie 2001).

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Protocolul de la Kyoto si pe en.wikipedia.org

Global Climate Strike (20-27 septembrie 2019)

Global Climate Strike (20-27 septembrie 2019)

foto preluat de pe www.facebook.com

 

Sute de mii de oameni din toată lumea au protestat solicitând măsuri concrete împotriva încălzirii globale

Sute de mii de oameni, din toată lumea şi din toate categoriile sociale şi profesionale, au ieşit vineri în stradă pentru a le solicita liderilor politici care vor participa la un summit ONU pe tema climei să ia de urgenţă măsuri concrete pentru a împiedica o “catastrofă de mediu”, transmite Reuters.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Postările de pe reţelele de socializare au arătat grupuri de manifestanţi, de la câţiva copii de şcoală primară din Abuja, Nigeria şi până la zeci de mii de oameni care au ieşit în stradă în oraşe ca Hamburg (Germania) sau Melbourne (Australia).

Greta Thunberg, activista suedeză în vârstă de 16 ani care a inspirat această mişcare de protest, a remarcat într-un mesaj pe Twitter “uriaşa mulţime” adunată în Sydney şi şi-a exprimat speranţa că la fel de mulţi oameni se vor aduna în toate aproape 150 de ţări care participă la această acţiune comună de protest.

Viitorul nostru se află pe umerii voştri” se putea citi pe un banner întins deasupra unei străzi de protestatarii din Berlin.

Oceanele noastre se ridică, la fel şi noi” a fost un slogan popular scris pe mai multe pancarte, printre care şi cea purtată de un elev în uniformă la Melbourne şi o alta purtată de o fată cu chipul ascuns de o mască, din Kolkata, în estul Indiei.

Protestatarii au solicitat guvernelor să ia măsuri imediate pentru a limita efectele negative ale încălzirii climatice provocate de om.

Punctul culminant al acestor proteste este New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU.

Danielle Porepilliasana, o elevă de liceu din Sydney, a avut un mesaj dur pentru politicieni, în special pentru ministrul australian de finanţe, Mathias Cormann, care a susţinut joi, în parlament, că elevii ar trebui să rămână în clase. “Liderii politici din toate colţurile lumii ne spun că elevii trebuie să stea la şcoală şi să-şi vadă de lecţii. Măcar o dată aş vrea să-i văd şi pe ei că îşi fac treaba în parlamente“.

 

Strategii de limitare a schimbărilor climatice

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

cititi mai mult pe: www.agerpres.ro

 

 

Climate Strike Romania

Cerem declararea stării de urgență climatică

Iar tu poți contribui prin mobilizarea comunității din care faci parte.

Săptămâna 20-27 septembrie este săptămâna climei. La New York se discută criza climatică în care ne aflăm. La nivel mondial au loc manifestații pe durata întregii săptămâni pentru a convinge Națiunile Unite să declare stare de urgență climatică.

De ce este important să se declare stare de urgență climatică? Pentru că în momentul în care apare o stare de urgență, se alocă resurse și fonduri pentru a acționa în acea direcție.

Sea Bee Sebastian Petras ne-a scris pe pagină exprimându-și dorința de a implementa aceste mișcări stabilite de Fridays For Future International în școala în care învață copilul său. Iar noi ne-am gândit că oricine poate iniția aceste mișcări.

Împreună cu Fridays For Future Romania vă propunem o serie de mișcări care se vor desfășura în școli. Aceste mișcări pot fi organizate de către copii, părinți, bunici sau profesori.

Campania va debuta cu un protest în București ( https://www.facebook.com/events/433049400756277/?ti=cl ) și se va încheia cu o plantare de copaci pe Valea Jiului, în apropierea minei Petrila.

Vă punem la dispoziție:

1. Agenda activităților:
2. Documentele necesare pentru a obține autorizație din școli;
3. Documentele pe care trebuie să le completeze părinții;
4. Întreaga rețea de oameni la care avem acces;
5. Suntem aici pentru a vă ajuta și pentru a vă răspunde la întrebări.

Dacă doriți să implementați mișcarea în școala în care învață copilul dumneavoastră, sau dacă sunteți profesor / profesoară și doriți să vă alăturați campaniei, scrieți-ne la adresa climatestrikeromania@gmail.com și noi vă trimitem pașii pe care trebuie să-i urmați.

În București, Brașov, Bacău, Baia Mare, Craiova și Constanța deja se mobilizează oameni.

Dacă nu suntem dispuși să facem astăzi ceva, va veni o zi în care nimic din ce am face nu va mai conta.

Împreună suntem mai vocali!

Muzică: Fridays for Future Vienna
Edit: Gabriel Jerom Nicoară

#CeremDeclarareaStăriiDeUrgențăClimatică

#StrikeWeekForEarth #ClimateStrike #ClimateWeek

 

Eveniment Global Climate Strike București

✊ Declarăm stare de urgență climatică! ✊

Pe 20 septembrie la ora 16:00 vă așteptăm în fața Bibliotecii Naționale a României ( vis-a-vis de Tribunal), București, pentru a participa la cea mai mare Grevă Climatică de până acum. Ne propunem un marș până la Ministerul Mediului, un minister pasiv în fața problemelor de mediu care pun în pericol viitorul nostru ca specie. Aduceți-vă prietenii, părinții și bunicii, pe orișicine vrea să lupte pentru viitorul său. Prezența noastră în spațiul public este vitală pentru a ne face mesajul auzit. Trebuie să ne implicăm în protejarea planetei, a casei noastre. Cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai vocali!

Schimbările climatice și încălzirea globală sunt adevăruri demonstrate științific, ce trebuie să fie urgent tratate ca atare! Fenomene meteo extreme, topirea ghețarilor și diminuarea biodiversității sunt printre efectele deja vizibile ale acestei crize. Și tot ce va urma ne va afecta pe toți, fără excepție, dacă nu redresăm situația.

Între 20-27 septembrie, liderii tuturor țărilor se adună la New York cu ocazia Climate Action Summit 2019 să discute măsurile care ar trebui să fie luate pentru a evita colapsul ecologic. Greta Thunberg, inițiatoarea mișcărilor Fridays for Future, va participa și ea, adresându-și mesajul mobilizator către lideri și către întreaga lume, fiind susținută de vocile tuturor oamenilor care protestează în această perioadă pentru aceeași cauză în diferite orașe ale lumii.

Împreună suntem mai vocali! ✊

#GlobalClimateStrike#UnițipentruClimă! #FridaysforFuture#UrgențăClimatică

cititi mai mult pe www.facebook.com; globalclimatestrike.net; www.theguardian.com; www.schoolstrike4climate.com

USR trage un semnal de alarmă: toate gropile de gunoi din București sunt în afara legii

USR trage un semnal de alarmă: toate gropile de gunoi din București sunt în afara legii

foto: agerpres.ro
articol preluat de pe www.usr.ro

8 noiembrie 2017

Uniunea Salvați România - foto: ro.wikipedia.org

Uniunea Salvați România – foto: ro.wikipedia.org

 

Toate cele trei gropi de gunoi unde ajung deșeurile din București au rămas fără autorizație de mediu. Dacă gropile Vidra și Glina erau deja în afara legii, săptămâna trecută a expirat autorizația de mediu și pentru depozitul Iridex care deservește zona de nord a Capitalei. USR trage un semnal de alarmă cu privire la situația dezastruoasă a managementului deșeurilor în București, dar și la nivel național, și solicită Primăriei Municipiului București să adopte un plan coerent de gestionare a deșeurilor.

Responsabilitatea managementului deșeurilor Capitalei revine Primăriei București și primăriilor de sector. Faptul că niciunul dintre cele trei depozite de deșeuri nu mai are autorizație este un lucru grav. Grave sunt și perspectivele pe termen mediu, întrucât ne apropiem de atingerea capacității unora dintre aceste depozite. În loc de soluții reale, în sensul colectării selective, al dezvoltării capacităților de sortare și al planificării responsabile a viitoarelor depozite (cu amplasamente, dimensiuni și tehnologii care să nu mai constituie un pericol pentru sănătatea populației), singurele acțiuni concrete sunt în sfera investiției masive în incinerare. Incinerarea nu este o soluție universală pentru problema deșeurilor, întrucât la ardere ar trebui să ajungă doar o mică fracție din întregul lanț al gunoaielor, eforturile trebuind îndreptate înspre cei 3 R: Reducere-Recuperare-Reciclare”, spune senatorul USR Allen Coliban.

Peste 550.000 de tone de deșeuri ajung într-un an în cele trei depozite din București, iar rata de reciclare a României este de sub 10%. În lipsa unor sisteme funcționale de colectare selectivă și reciclare, gropile de gunoi se umplu cu rapiditate și sunt sursa multor probleme de sănătate și mediu. În ritmul actual de aruncare la groapă, Iridex estimează că în patru ani va închide deja cele două celule care funcționează în prezent.

Parlamentarii USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru Mediu din Senat, și Cornel Zainea, deputat, membru al Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, au vizitat, luna trecută, depozitul de deșeuri Iridex care deservește zona de nord a Capitalei în cadrul anchetei parlamentare care își propune să identifice neregulile sistemului de management al deșeurilor și să realizeze un ghid de bune practici pentru autoritățile locale. Vizita vine și în urma mai multor sesizări primite de la locuitorii din zonă referitoare la poluarea aerului.

Cetățenii sesizează depășiri de hidrogen sulfurat de cinci ani de zile în zonele adiacente gropilor de gunoi. Cu toate acestea, gropile actuale sunt reautorizate an de an, iar primăriile nu au început proiectarea altor CMID-uri, în zone unde nu ar fi afectată calitatea vieții locuitorilor”, spune, la rândul său, deputatul USR Cornel Zainea.

Guvernul a amânat, prin OUG 48/2017, implementarea cu doi ani a taxei la groapă, o măsură esențială pentru prevenție în managementul de deșeuri, încurajând astfel depozitarea la groapă în detrimentul colectării selective și reciclării. Gândită să înceapă în acest an, taxa era 80 de lei/tonă și urma să crească la 120 de lei/tonă anul viitor.

Gropile de gunoi sunt un pericol pentru sănătate și pentru mediu. Un raport recent al Agenției pentru Protecția Mediului București arăta că emisiile de hidrogen sulfurat depășesc limita admisă în mai multe puncte din zona de influență a gropii de gunoi Iridex. Mai multe detalii, aici.

USR solicită Agenției pentru Protecția Mediului, precum și Gărzii de Mediu să pună la dispoziția cetățenilor informații referitoare la stadiul gropilor de gunoi din București din punct de vedere al respectării normelor de mediu și de sănătate publică. De asemenea, facem apel la Primăria Generală să adopte măsuri urgente de îmbunătățire a gestionării deșeurilor în Capitală prin implementarea unui sistem eficient de colectare și reciclare.

articol preluat de pe www.usr.ro

(Cosmin Zaharia) UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP

foto: green-report.ro
articol: Cosmin Zaharia - green-report.ro

9 noiembrie 2015

Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP - foto: green-report.ro

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro

Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.

Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.

„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.

Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.

În același timp, Comisia Europeană prezintă, de asemenea, primul raport amănunțit de acest gen cu privire la cea mai recentă rundă de negocieri privind TTIP, care a avut loc în octombrie. Raportul sintetizează discuțiile purtate cu privire la toate cele trei domenii ale acordului, și anume accesul la piață, aspectele legate de reglementare și normele

Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:

Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;

Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;

Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;

Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.

cititi mai mult pe: green-report.ro

(Magda Manea) “Wear Blue, Tell Two!”, pe 8 iunie, de Ziua Mondială a Oceanelor

foto – stiri.tvr.ro (facebook)
articol – Magda Manea – stiri.tvr.ro

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Oamenii de pe toată planeta sărbătoresc şi manifestă respect faţă de oceane, cele care formează o reţea prin care noi toţi suntem interconectaţi. Acest eveniment a fost recunoscut oficial de Naţiunile Unite pe 8 iunie 2008, şi în fiecare an se desfăşoară sub teme diferite.

Inima Planetei  - foto - stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

Inima Planetei – foto – stiri.tvr.ro (worldoceansday.org)

În 2015, tema este “Healthy oceans, healthy planet”.

Oceanul este inima planetei şi aşa cum inima pompează sângele în tot corpul uman, aşa şi oceanele fac legătura între toţi oamenii planetei, indiferent unde se află.

Oceanul reglementează clima, hrănește milioane de oameni în fiecare an, produce oxigen, este casa a nenumărate specii de vieţuitoare, oferă medicamente importante, și mult mai mult de atât! În scopul de a asigura sănătatea și siguranța comunităților noastre și a generațiilor viitoare, este imperativ să avem grijă de ocean, pentru că şi el are grijă de noi.

Sănătate tuturor depinde de un ocean curat şi productiv. Sub tema “oceane sănătoase, planetă sănătoasă”, toţi sunt încurajaţi să se concentreze asupra propriilor acțiuni.

Nuclear Science and Ocean Acidification

“Trebuie să ne asigurăm că oceanele continuă să îndeplinească nevoile noastre, fără a le compromite pe cele ale generațiilor viitoare. Ele reglează climatul planetei și sunt o sursă importantă de nutriție. Suprafața lor asigură comerțul mondial, în timp ce adâncimile lor deține soluții actuale și viitoare la nevoile energetice ale omenirii.“ este mesajul secretarului general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon

Şi ca toate acestea să se poată întmpla, îndemnul la nivel mondial este “Wear Blue, Tell Two!” – să purtăm, pe 8 iunie, cel puţin un articol vestimentar albastru şi să anunţăm măcar două persoane ce sărbătorim.

De ce sărbătorim oceanele

Să nu uităm că, în fiecare zi, luăm contact cu o părticică din ocean;

Să nu uităm că oceanele sunt plămânii planetei, cei care dau cea mai mare parte din oxigenul pe care îl respirăm;

Pentru conştientizarea impactului pe care acţiunile noastre îl are asupra oceanelor;

Pentru a dezvolta o mişcare de sprijinire a vieţii acvatice;

Pentru a mobilize populaţia într-un proiect de gestionare durabilă a Oceanului Mondial.

Sunt o sursă importantă de hrană şi medicamente.

World Oceans Day 2015

Oceanele în cifre

Oceanele acoperă trei sferturi din suprafaţa Pământului, reprezintă 97% din apa Pământului, și 99% din spațiul de locuit de pe planeta, ca volum;

Peste trei miliarde de oameni depind de biodiversitatea marină și a coastelor;

La nivel global, valoarea de piață a resurselor și industriilor marine și costiere este estimată la 3.000 de miliarde de dolari pe an sau aproximativ 5 la sută din PIB-ul mondial;

Oceanele conțin aproape 200.000 de specii identificate, dar numărul real se ridică la milioane;

Oceanele absorb 30% din bioxidul de carbon produs de oameni;

Oceanele sunt cea mai mare sursă de proteine, cu mai mult de 2,6 miliarde de oameni depinzând de ocean, ca principală sursă de proteine;

Fiinţele marine deserves, direct sau indirect, peste 200 de milioane de oameni;

Subvențiile pentru pescuit contribuie la epuizarea rapidă a multor specii de pești și împiedică eforturile de a reglementa domeniul piscicol, ducând la pierderea a 50 de miliarde de dolari anual în SUA.

40% din oceanele lumii sunt puternic afectate de activitățile umane, inclusiv poluarea, pescuitul necontrolat și pierderea habitatelor costiere.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

(Mircea Vintilescu) Lăcomia, hoția și prostia, nouă ne aduce săracia, iar politicienilor pușcaria

Tăieri ilegale în Rezervația Naturală Râul Tur

Mircea Vintilescu - foto - facebook.com

Mircea Vintilescu – foto – facebook.com

articol – Mircea Vintilescu

Probabil că ar trebui ca noi toți să începem să scandăm zilnic lozinca:
ANALFABEȚILOR POLITICI, LĂCOMIA, HOȚIA ȘI PROSTIA NOUĂ NE ADUCE SĂRĂCIA, IAR VOUĂ PUȘCĂRIA!

Acest slogan izvorât dintr-o mare întristare a mea față de reacțiile nesemnificative ale societății civile care nu conștientizează dezastrul la care ne expun politicienii noștri cu aprobarea noului cod silvic în varianta propusă de PSD.

Ca să fiu bine înțeles am să prezint un exemplu de caz tipic, pentru o situație care poate fi frecvent întâlnită în teritoriu.

Să presupunem că ne aflăm într-o zonă de deal, pe un versant bine împădurit care are pante cuprinse între 15 și 35 grade. Suprafața acestui versant poate fi de de 250 ha, din care 100 ha în proprietăți particulare dar fărâmițate, fiecare parcelă fiind mai mică de 10 ha, iar restul de 150 ha fiind constituite din proprietăți mai mari de 10 ha, prevăzute cu amenajamente silvice.

Dacă eu, proprietar privat, dețin numai o parcelă de 9,50 ha situată la partea superioară a versantului, iar din lipsa unor resurse financiare necesare pentru îngrijirea sănătății accept o ofertă avantajoasă de a vinde întreaga masă lemnoasă prin tăieri la ras a pădurii (peste 50.000 de arbori), fără a mai investi nimic din suma de bani obținută pentru a realiza amenajamentele silvice necesare, lucrări de defrișare care se pot finaliza în maxim 5 zile, iată cam ce se poate întâmpla:

Un prim răspuns pe care îl vor da samsarii silvici este că nu se va întâmpla mai nimic, întrucât pădurea se va autoregenera, adică va crește singură în circa 10-20 de ani pe propriile cioatele lăsate în pământ, din care vor crește lăstarii viitorului codru. Această abureală pe care o vor vehicula și autoritățile de resort este total falsă și vine să ascundă adevăratul dezastru care îi paște nu numai pe proprietarii din zonă, ci pe noi toți cetățenii acestei țări.

În realitate, la locul de defrișare se procedează și la o prelucrare primară a bușteanului prin decuparea crengilor aferente coroanei, crengi care împreună cu frunzișul aferent rămân pe locul defrișat, fiind depozitate peste stratul de litieră (frunziș și bucăți de crengi aflate în diferite stadii de putrefacție), strat care s-a format în mod natural în timp, având rolul de a proteja solul care este în plin proces de formare și dezvoltare.

Resturile arboricole rămase la sol (crengi, frunze, cioate etc.) intră chiar în primul an sub acțiunea ciupercilor, fungilor, sporilor, bacteriilor, virușilor și a altor categorii de vietăți, generând un amplu proces de putrefacție din care rezultă o bogată floră și faună microbiană sau pluri celulară ce se răspândește natural în mediul aerian învecinat, contribuind la îmbolnăvirea și apoi uscarea în masă a arborilor aflați în vecinătatea parcelei defrișate.

Iată cum de aici rezultă o primă consecință negativă care conduce la nerespectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător și mai ales la asigurarea și respectarea bunei vecinătăți, sarcini care potrivit legii revin proprietarului (conform prevederilor din Constituția României), iar proprietarul (adică eu), mă situez în afara legii și devin contravenient conform prevederilor din Legea protecției mediului și a gospodăririi apelor.

Întreaga gamă de precipitații care se produc în zona respectivă, începând chiar cu anul următor, nu numai că accelerează procesul de descompunere al resturilor arboricole rămase la sol, dar asigură și antrenarea lor pe suprafețele de teren împădurit aflate în aval de parcela supusă defrișării la ras.

Fără protecția arboricolă inițială, atât stratul de litieră, cât și solul din zona cioatelor aflate în putrefacție este erodat și transportat în zonele situate în aval, proces în urma căruia se degradează sau chiar se distruge în întregime stratul arbustifer și erbaceu din zonele împădurite învecinate, accelerând procesul de declanșare a unor eroziuni profunde pe toată suprafața versantului de deal.

Concomitent, în raza fiecărui ciot de arbore, încep să se formeze în sol mici depresiuni ce se vor uni printr-un sistem de rigole pe care se va asigura scurgerea apelor meteorice. Rigolele se vor dezvolta în sistem regresiv, transformându-se în ravene și apoi în organisme torențiale. Toate acestea vor determina producerea unor eroziuni ample și profunde nu numai la nivelul solului, dar și a versantului pe care îl va fragmenta intens.

Materialul sedimentar rezultat din eroziunea litierei, a solului și a litologiei versantului va fi transportat de apele de șiroire în zona aval, depunându-se la baza versantului sub forma unor conuri de dejecție ce vor acoperii mari suprafețe de teren fertil, teren care se va argiliza și se va transforma treptat în teren neproductiv.

În această situație se accentuează excesiv consecință negativă de nerespectare a bunei vecinătăți de către proprietarul parcelei defrișate la ras, acesta situându-se cauzal în afara legii prin deteriorarea terenurilor riverane, devenind un contravenient mult mai consistent prin prisma prevederilor mai multor acte legislative. Este bine de știut că acest proces agresiv de eroziuni care a fost declanșat, cu greu și mai ales cu costuri foarte mari mai poate fi combătut.

Dezvoltarea organismelor torențiale determină ca fragmentarea reliefului să ia amploare, ajungând până la formele extreme ale alunecărilor în masă ale terenului. În această situație, zonele forestiere situate în aval de zona defrișată la ras, vor suferi mari pierderi de masă lemnoasă, procesul de dezvoltare biologică al arborilor se va diminua, iar treptat, numeroase parcele arboricole se vor transforma în masă lemnoasă degenerată sau chiar uscături, fără nici o valoare economică.

În această fază, cel mai mare risc îl reprezintă creșterea de 3 până la 5 ori a valorii coeficientului scurgerii apelor de suprafață de pe versanți, cu generarea unor unde de viitură în râuri deosebit de ample. Acest fenomen se asociază și cu acumularea de material sedimentar în albia râurilor, fapt care va genera o colmatare a secțiunii de scurgere a apei și va genera o amplificare a intensității de manifestare a inundațiilor în zone care nu au nimic a face cu arealul forestier descris anterior.

Aceste amplificări ale undelor de viitură pe majoritatea organismelor hidrografice vor genera revărsări catastrofale de ape din albiile râurilor, afectând nu numai bonitatea terenurilor agricole, dar și a zonelor de intravilan ale localităților, respectiv case, obiective economice și social-culturale, bunuri materiale ale comunităților umane, animalele din gospodăriile individuale, dar mai ales viața și sănătatea oamenilor. Aceste viituri catastrofale se vor manifesta la ploi care în situații anterioare dacă se produceau la valori de 15-20 l/mp nu generau mai nimic în albiile râurilor. Acum, la aceste precipitații este de așteptat să se producă aceste fenomene distructive la care se mai asociază și inundarea a numeroase drumuri, avarierea sau distrugerea totală de poduri și podețe, liniile electrice aeriene etc.

La refacerea chiar și parțială a acestor degradări produse de inundații, se va apela la fondurile bugetului de stat, adică la banii pe care noi contribuabilii îi asigurăm cu regularitate din taxele și impozitele pe care le plătim lunar.

Pornind numai de la acest sumar exemplu de caz privind impactul generat de neasigurarea amenajamentelor silvice chiar și pe suprafețele forestiere mai mici de 10 ha, putem constata, fără mare greutate că actuala clasă politică prin analfabetismul de care dă dovadă, prin orgoliile prostești pe care le manifestă, prin acțiunile de sfidare a interesului cetățeanului, emit și promulgă legi cu caracter anticonstituțional și chiar distructive la nivelul dezvoltării tuturor comunităților umane de pe teritoriul Românie.

Trebuie să amintesc că acest nou cod silvic încalcă prevederile a cel puțin trei articole din legea fundamentală a țării, respectiv din Constituția României, respectiv,

art. 35. cu alin (1) ”Dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”, (2). ”Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept” și (3). ”Persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja și a ameliora mediul înconjurător”,

apoi Dreptul de proprietate privată prin

art. 44. (7). ”Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului”

și prevederile

art. 135. (2). ”Statul trebuie să asigure: … e) refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic”.

Societatea civilă trebuie să se întrebe foarte serios cum poate sta cineva în Parlamentul României și să-și mai exercite dreptul de demnitar când el nu cunoaște sau încalcă cu bună știință prevederile din Constituția României. Iată de ce consider că suntem total îndreptățiți să cerem Președintelui României să nu promulge această lege, să o trimită spre analiză la Curtea Constituțională pentru a constata neconstituționalitatea acestui nou cod silvic.

Totodată, pentru că s-a constat că acești indivizi analfabeți politic, dar cu rang de demnitari nesocotesc permanent interesul cetățeanului dar și al legilor fundamentale și organice ale țării, cred că a venit momentul ca acum, cu ocazia comemorării zilei protecției mediului înconjurător, să cerem demiterea tuturor parlamentarilor și organizarea de alegeri anticipate.

Solicit toate aceste demersuri pe care trebuie să le ducă la bun sfârșit societate civilă, pentru că se vede clar, că acești demnitari nu mai au respect nici față de lege, nici față de electorat, iar de pușcărie nici nu se mai sinchisesc, pentru că ei știu clar că mai devreme sau mai târziu tot acolo vor ajunge în urma furăciunilor repetate pe care le-au făcut de-a lungul timpului.

Din aceste considerente vă îndemn ca noi toți să FIM FERMI CU ACESTE CERINȚE.

articol preluat de pe https://www.facebook.com/mircea.vintilescu

Specialişti incomozi – ROMSILVA

SEMNATI PETITIA – PENTRU STOPAREA TĂIERILOR DE PĂDURI DIN PARCURI NAȚIONALE
http://www.agentgreen.ro/stop-taieri/

SEMNATI PETITIA – Salvează pădurea: ia drujba din mâna Holzindustrie Schweighofer!
http://de-clic.ro/salveaza-padurea-ia-drujba-din-mana-schweighofer-holzindustrie

(video) Protest împotriva defrişărilor abuzive: “Toate partidele ne taie pădurile”

foto (captura video) si articol – epochtimes.ro

Aproximativ 200 de persoane au protestat sâmbătă, în Piata Universitaţii, împotriva defrişărilor abuzive.

“Atunci când vine vorba de păduri, trebuie să ne gândim la comunităţle locale, la oamenii care sunt în jurul pădurilor şi atunci când facem o legislaţie pe ei tebuie să se concentreze foarte mult. Evident că trebuie să existe şi mecanisme de verificare şi control pe piaţa lemnului, dar acesta este principiul”, a declarat fostul europarlamentar Csibi Magor pentru Epoch Times.
vedeti video >>> http://epochtimes.ro/video/protest-impotriva-defrisarilor-abuzive-toate-partidele-ne-taie-padurile—599

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/


Opriţi defrişările! Proteste în mai multe oraşe din ţară 
articol – stiri.tvr.ro

Proteste în mai multe oraşe din ţară. Manifestanţii au ieşit, sâmbătă, în stradă pentru a cere oprirea defrişărilor şi crearea de zone protejate în care să nu se poata tăia copaci. 

La Braşov, protestatarii au venit în faţa Prefecturii cu simboluri tradiţionale, de la instrumente muzicale până la un steag dacic. Ei cer schimbarea conducerii Romsilva, precum ,i simplificarea și eficientizarea controalelor.

Manifestantii mai cer interzicerea tăierilor de arbori în parcurile naţionale şi instituirea de zone tampon în jurul ariilor naturale protejate.

Protestatarii spun că de Ziua Mediului, pe 5 iunie, vor organiza o manifestare de amploare pentru sensibilizarea autorităţilor.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară: “Uniţi salvăm pădurile!”

Protest impotriva defrisarilor abuzive - Bucuresti-Universitate - foto preluat de pe mediafax.ro

Protest impotriva defrisarilor abuzive – Bucuresti-Universitate – foto preluat de pe mediafax.ro

foto preluat de pe mediafax.ro
articol – Elvira Gheorghita – Mediafax

Aproximativ 200 de oameni, nemulţumiţi de defrişările ilegale, de legislaţia permisivă din acest domeniu, dar şi de faptul că “replantările sunt cel mult simbolice”, au protestat, sâmbătă, în centrul Capitalei, în zona fântânii de la Universitate.

Protestul a început la ora 17.00 şi s-a încheiat după circa două ore.

Persoanele prezente la manifest au venit cu pancarte pe care au scris: “Stop exportului de lemn”, “Nu corporaţia face legislaţia”, “Codul muncii, Codul silvic”, “Colonia România, raiul corporaţiilor prăduitoare”, “Dacă nu mă ajuţi, eu nu mai pot apăra pădurea dacilor”, “Dacii iubeau pădurea. Tu?”, “Cetăţeni în stradă, ultima baricadă”, “Păduri sau scursuri”, “Stopăm scursurile, salvăm pădurile”, “Stop defrişărilor, stop legislaţiei permisive”.

De asemenea, protestatarii au venit cu bannere mari, de culoare galbenă, pe care le-au pus pe asfalt. Ei au scris pe aceste bannere “Uniţi salvăm pădurile”, “Toate partidele ne taie pădurile”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Multe dintre sloganurile scandate de protestatari se regăseau şi pe pancartele cu care au venit la proteste. Ei au strigat, de exemplu: “Pădurea noastră nu e marfa voastră”, “Uniţi, salvăm pădurile”, “Vrem acţiuni, nu vrem minciuni”, “Pădurea noastră nu e marfa voastră”.

Protestatarii au semnalat că este nevoie de o legislaţie mai puţin permisivă în domeniul silvic, dar şi de sancţiuni mai drastice pentru cei care defrişează pădurile.

După aproximativ o oră de la începerea protestului, mai mulţi jandarmi au început să îi legitimeze pe cei prezenţi la miting, spunându-le că prezenţa lor în Piaţa Universităţii nu este autorizată şi că riscă să fie amendaţi.

Acest lucru i-a supărat pe protestatari, care au început să strige: “Jandarmeria apără hoţia”, “Ruşine, ruşine, nu intimidaţi, nu intimidaţi”.

Persoanele care aveau portavoce i-au îndemnat pe cei prezenţi, imediat după acest moment, să scrie pe pagina comunităţii “Uniţi, salvăm” dacă le vor fi aplicate amenzi, iar un “avocat se va ocupa de anularea amenzii’.

În acest context, jandarmii nu au mai încercat să îi legitimeze şi s-au retras, la o distanţă de cinci metri, în grupuri de câte şase.

Acţiunea s-a încheiat cu îndemnul de a rămane uniţi.

Proteste similare au fost în mai multe localităţi, printre care Braşov, Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova. De asemenea, iniţiatorii protestului suţin că astfel de acţiuni au avut loc şi la Madrid, Berlin, Londra şi Montreal.

Persoanele prezente la manifest au spus că vor continua acţiunile de protest până în 5 iunie, atunci când se celebrează Ziua Internaţională a Mediului.

De altfel, acesta este cel de-al doilea protest împotriva defrişărilor ilegale. La sfârşitul săptămânii trecute, peste 2.000 de oameni au protestat pe străzile din centrul Capitalei, mergând în marş spre sediul Guvernului, Palatul Cotroceni şi Ministerul Mediului.

Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă.

Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/


Nou miting impotriva defrisarilor

sursa – https://www.youtube.com