Articole

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România… sau OPTAR

1476467_726534004086740_3477800129172345749_nVom încerca să explicăm puţin numele pe care, după îndelungi căutări, l-am ales a ne reprezenta oficial acţiunile.

De ce “Organizaţie“?

Pentru că suntem un grup ce doreşte să promoveze educaţia ecologică, implicarea socială şi dezvoltarea culturală .

De ce “pentru“?

Deoarece vom fi întotdeauna “pentru” dezvoltarea societăţii. Dorim să elaborăm şi să promovăm proiecte, dorim să încurajăm iniţiative, dorim să realizăm parteneriate.

De ce “Promovarea“?

Pentru că fiecare este dator să arate lumii tot ceea ce cunoaşte a fi nou, bun şi frumos. Pentru că fiecare dintre noi, prin acţiunile proprii, poate aduce un plus de “mai bine”.

De ce “Transportului“?

Suntem într-o continuă mişcare iar fuga sau simplul mers nu ne pot ajuta întotdeauna.

Toţi “trebuie să fim undeva” într-un anumit moment. Întotdeauna vom căuta mijlocul cel mai rapid şi/sau cel mai puţin costisitor din punct de vedere financiar pentru a ne duce “acolo”. Cei care “nu trebuie” vor găsi întotdeauna un pretext pentru a se deplasa spre “undeva”. Aceştia vor lua în considerare aspectul de confort al mijlocului de transport.

De ce “Alternativ“?

După cum spuneam mai sus, există câţiva parametri esenţiali pe care omul îi ia în considerare când trebuie să folosească un mijloc de transport: rapiditatea, costul şi confortul. În condiţiile actuale ale evoluţiei mondiale se manifestă din ce în ce mai puteric un alt parametru, cel ecologic.

Putem spune ca a existat o perioadă în dezvoltarea societăţii, în care omul a încurajat creşterea consumului de carburant fosil (benzină, motorină) pentru obţinerea unor venituri financiare.

Deşi timid, tindem către o nouă perioadă în care se încurajează protejarea mediului în care trăim şi implicit a noastră prin promovarea altor tipuri de energie ca mod de propulsie al mijloacelor de transport.

Dorim să încurajăm, să susţinem şi să promovăm utilizarea mijloace de transport cu sisteme electrice de propulsie (tramvai, troleibuz, tren, metrou), mijloace de transport care folosesc energii regenerabile (energia solară, hidrogen, combustibili rezultaţi din procesul de fermentare a biomasei) şi mijloace de transport ce folosesc energia umană (bicicletă, role, trotinetă, tricicletă etc).

De ce “în România” ?

Deoarece aici trăim. Mai bine sau mai puţin bine, în bunăstare sau sărăcie, cu grijile şi nevoile noastre, suntem aici şi dorim să pătrundem în viaţa şi sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră: fraţi, prieteni, vecini, prietenii prietenilor vecinii vecinilor.

Concluzie:

Dorim să ne implicăm şi să schimbăm, prin atitudinea de astăzi, cursul zilei de mâine.

Echipa Optar.RO
articol preluat de pe http://optar.ro

WWF în România

202173_10151173111882298_1302545025_o_432917

 Misiune

O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/

Descrierea companiei

Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Informaţii generale
Natura e ceea ce nu ne-a lipsit niciodata in Romania si e cam singura garantie pentru un viitor sustenabil.Cu toate acestea, suntem departe de a avea o intelegere profunda a problemelor de mediu pe care lumea si tara noastra, implicit, le traverseaza in momentul de fata.

Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s Vezi mai mult

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţară: la Braşov şi la Baia Mare.În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.
WWF-România
Str. Ioan Caragea Vodă, nr. 26,
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
WWF- România- filiala Braşov
Strada Lungă nr.175,
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
WWF-România- filiala Baia Mare
Bd. Unirii, Bl.12A, ap.86, 430272
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Echipa noastră este formată din 50 de specialiști care activează în 5 departamente:
Păduri şi arii protejateApe dulciEconomie verdeComunicare şi marketing

Financiar- administrativ

Lucrăm prin:

Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.

Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.

Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.

Află care sunt principalele realizări ale WWF în România.

Vrei sa fii voluntar pentru WWF?

articol preluat de pe http://wwf.ro/

Astazi, populatia planetei a epuizat toate resursele naturale pentru 2014

In 2000 se întâmpla pe 1 octombrie, acum, în mai puțin de opt luni. Este vorba despre Earth Overshoot Day – ziua în care populația de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an de zile. Folosim mai mult decât avem, mai mult decât ne poate oferi natura, așa că pentru tot restul anului 2014, consumăm de la natură „pe datorie” bunurile și serviciile de care avem nevoie ca să supraviețuim.

Dacă ar fi să facem o paralelă, ne putem imagina că am moștenit un capital, dar în loc să cheltuim dobânda pe care o obținem în fiecare an pentru fondurile pe care le avem în cont, noi cheltuim dobânda și o parte din fonduri. Astfel, de la an la an capitalul e mai mic, dobânda la fel, iar noi cheltuim mai mult și lăsăm în urmă mai puțin pentru generațiile viitoare.

Epuizarea acestui capital de resurse naturale și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze. Impactul consumului excesiv se vede deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice.

Natura este fundamentul pentru bunăstarea și prosperitatea noastră, dar folosinm mult prea mult din resursele finite ale planetei, a declarat Marco Lambertini, Director General al WWF Internațional. Pentru un viitor sănătos și strălucit pentru copiii noștri, trebuie să păstrăm capitalul natural care ne-a mai rămas – și să ne îngrijim mai mult de aceasta planeta prețioasă pe care o numim acasă.

Luna viitoare, WWF va lansa Living Planet Report 2014 (Raportul Planeta Vie), publicație bienală ce măsoară sănătatea planetei noastre și impactul activității umane. Deși tendințele arată în mod clar că cererile populației globale depășesc capacitatea planetei noastre de a ne susține, putem încă să acționăm îndrăzneț și să construim un viitor prosper bazat pe utilizarea durabilă a resurselor, a mai spus Lambertini.

Cum ne „reducem datoria”?
În 1961, anul în care a fost fondată organizația WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea țărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică și putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situație total opusă. Cum putem schimba această tendință negativă?

Alegând să ne „reducem datoria”, să consumăm cât mai puțin. Alegând energia din surse curate și regenerabile care ajută la reducerea emisiilor ce ne afectează grav clima, oceanele și calitatea aerului. Prin utilizarea puterii enorme pe care o avem ca și consumatori – alegerea produselor locale, ecologice și a celor recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru pește și fructe de mare.

Earth Overshoot Day este o inițiativă a organizației Global Footprint Network, partener WWF, o zi în care se trage un semnal de alarmă referitor la consumul excesiv. Mesajul se bazează pe baza date referitoare la amprenta ecologică – care arată volumul resurselor naturale, indicii demografici, cât de mult consumăm, cât de eficient producem și cine – ce și cât consumă.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv și apă pentru producerea bunurilor și resurselor consumate de populație și pentru neutralizarea emisiilor și deșeurilor. Amprenta ecologică ia în considerare și progresele tehnologice realizate pentru adresarea impactului negativ uman asupra planetei.

Consumul excesiv sau amprenta ecologică negativă înseamnă că avem nevoie de o planetă și jumătate pentru susținerea traiului nostru. Acest lucru este dat de explozia demografică și de consumul mare din țările dezvoltate. Creșterea nivelului de consum pe cap de locuitor în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare lasă un volum mai mic de resurse pentru ceilalți. Pe de altă parte, creșterea populației e un fenomen ce presupune să împărțim resursele finite pe care le avem cu mai mulți oameni – la nivel personal, acest lucru înseamnă că trebuie să ne schimbăm obiceiurile de consum.
Sursa: WWF România
articol preluat de pe http://totb.ro/

Rockefellerii vor investi peste 50 de miliarde de dolari in energia curata

Una dintre cele mai bogate si prospere familii din America, Rockefeller, care si-a facut averea din petrol, va reinvesti peste 50 de miliarde de dolari in energia curata.

Mostenitorii imperiului de afaceri vor vinde activele din domeniul combustibililor fosili si se vor alatura astfel unei coalitii de filantropi, formata din 650 de persoane si 180 de institutii.

Anuntul vine inainte de inceperea Summitului ONU pe tema schimbarilor climatice, care va avea loc astazi la New York. Aceasta este prima intrunire dedicata incalzirii globale de la conferinta de la Copenhaga din 2009. La reuniune, vor participa peste 120 de sefi de stat.
articol preluat de pe http://www.ecomagazin.ro

Amendă record pentru contaminare ca urmare a fracturării în Pennsylvania. Pedepsirea vinovaților e, însă, departe

În statul Pennsylvania, care se laudă cu cea mai susținută activitate de fracturare hidraulică din SUA, în ciuda unui lobby foarte puternic, și datorită distrugerii masive și incontenstabile, autoritățile de mediu, până de curând total depășite de situație (și mai ales forțate să fie așa), au început să își facă datoria. Extem de timid și, din păcate pentru mediu, extrem de târziu, întrucât consecințele sunt iremediabile. “Remedierea” de care vorbesc autoritățile se face doar pe hârtie, iar cuantumul amenzilor este ridicol.  Pentru a ilustra cum este aplicată politica de protecția mediului în cazul fracturării hidraulice, vă prezentăm un caz extrem de interesant, care, deși a ănregistrat cea mai mare amendă acordată unei firme care fracturează în statul Pennsylvania, prezintă destule elemente care ridică foarte multe semne de întrebare.

Din publicația Marcellus Monitor, aflăm faptul că Range Ressources, una din cele mai importante companii care face fracturare hidraulică în Pennsylvania, al cărui nume apare frecvent și în filmul Gasland, este amendată cu 4,15 milioane de dolari, ceea ce repreintă cea mai mare amendă aplicată unei companii din domeniul fracturării Concomitent cu această amendă, Departamentul de Protecția Mediului (DEP) din PA hidraulice din statul PA decide și închiderea a cinci iazuri de decantare în sistem centralizat a lichidelor de circulație inversă (flowback), datorită scurgerilor (deloc accidentale) care au avut loc de la acestea, care au afectat apa și solul. De asemenea, DEP PA a recomandat atingerea noilor standarde de siguranță în privința iazurilor de decantare, în curs de elaborare de către DEP, la alte două iazuri ale Range Ressources. În același timp, DEP încearcă să minimizeze impactul acestor scurgeri, subliniind că nu a avut loc contaminarea apei potabile.

Din recomandările pentru cele două iazuri care au nevoie de un upgrade, reținem folosirea unei geomembrane electroconducătoare care va permite “mai buna identificare a scurgerilor”. Despre faptul că mult din acest lichid de flowback depozitat în aceste iazuri se evaporă în atmosferă, substanțele rămânând în suspensie, până la următoarele precipitații, nu aflăm nimic din evaluarea superficială a DEP.

Ca și cum ar avea de-a face cu un elev care își face conștiincios temele, atunci când doamna îl trage de urechi, comunicatul de presă al DEP ne anunță că Range va investiga și remedia integral orice contaminare a pânzei freatice cauzată de operațiunile anterioare la iazurile în cauză. Tot ca pe un elev cuminte, DEP așteaptă Range Ressources la raport trimestrial, pentru a afla cum merge închiderea/remedierea iazurilor în cauză.

De asemenea, ordinul DEP mai prescrie Range Ressources să înceapă investigarea imediată a apei și a solului în fiecare din cele 7 iazuri vizate, pentru a determina “ce impact, dacă e cazul a existat ca urmare a operării iazurilor de către Range Ressources.  Comunicatul conchide, împaciutor, că dacă se va constata vreo contaminare -adică constatarea o face tot Range Ressources!!! – companiei i se va solicita să o remedieze. Adică compania se va autosesiza! Asta se numește, în SUA, protecția mediului!

Este evident că proverbul cu lupul paznic la oi se potrivește de minune în cazul aplicării reglementărilor de mediu în SUA și a principiului “poluatorul plătește“. Cum este evident și faptul că range Ressources nu va plăti nimic, nu va remedia nimic, câtă vreme nu există presiune pentru ca lucrurile să se schimbe.

N.B: Cele mai multe sonde și instalații conexe rămân, însă, neinvestigate, nesupervizate, necuantificate/necartate. Unul din motive îl reprezintă și scăderea capacității administrative a instituțiilor de protecția mediului, care au suferit reduceri masive de personal, de 50% din personal, odată cu bula gazelor de șist în statul Pennsylvania. De asemenea, concomitent cu capacitatea instituțională, a scăzut și rezistența angajaților DEP la presiunile enorme venite de la cel mai înalt nivel, în sensul aplicării legislației de protecția mediului în vigoare, și așa extrem de slabă și de slăbită. 

Îndrăznim să facem un exercițiu de imaginație și să transferăm această poveste pe meleagurile noastre? Cam care credeți că ar fi amenda, în caz că ar fi? Cam câte cazuri de poluare ar fi trecute cu vederea, mușamalizate exemplar?

Pentru a evita să ajungem în situația în care au ajuns cei din statul Pennsylvania, este nevoie să ne trezim înainte ca fracturarea hidraulică să ia amploare în România și în Europa. După aceea, va fi mult prea târziu. Odată instalați, nu vor mai putea fi stopați.

foto www.infocivic.ro

articol preluat de pe http://farafracturare.ro

Strategia “solara” a miliardarului Elon Musk, model pentru investitii record

Multe fonduri se arata tot mai mult interesate de investitiile in energia solara, urmand modelul companiei SolarCity detinuta de miliardarul Elon Musk, care vinde energie, nu panouri.

In prezent, proiectele rezidentiale si comerciale din productia de energie solara se ridica la cinci miliarde de dolari, in crestere fata de 2013, cand valoarea acestora, conform firmei de cercetare Mercom Capital Group, era de 3,3 miliarde de dolari, spun cei de la Bloomberg.

Fondurile se arata interesate de companii ca Sungevity si Sunrun, ceea ce reprezinta o schimbare fata de boom-ul din 2008, cand principala atractie era productia de panouri solare, unde s-au investit 4,97 miliarde de dolari.

“Intrebarile din urma cu cativa ani – ‘va straluci soarele suficient pentru a produce cantitatea de energie pe care am estimat-o?’ sau ‘ce se intampla daca panourile solare nu functioneaza?’ – nu mai sunt puse”, a spus Tom Athan, managing partner la Altus Power America Management.

Energia de pe acoperis

SolarCity a transformat industria, oferind investitorilor o modalitate de a profita de costurile in scadere ale panourilor solare. De multe ori, compania din San Mateo, California, instaleaza panouri solare pe acoperisul caselor si cladirilor comerciale prin leasing, ajutand proprietarii sa-si reduca facturile de energie electrica.

Actiunile SolarCity, unde Musk este presedinte si principal actionar, au crescut de peste opt ori din decembrie 2012, cand a fost cotata la bursa, sustinuta de cererea puternica venita din partea celor care doreau sa-si produca energia electrica necesara. Performantele acestei companii le-au depasit pe cele ale mult mai cunoscutei companii detinuta de Musk, Tesla Motors.

“Am stiut de la inceput ca, pentru a mentine calitatea si a face fata cererii, trebuie sa construim propria infrastructura”, a spus Lyndon Rive, directorul executiv si cofondatorul SolarCity. “Competitorii nostrii abia acum si-au dat seama”.

Fondurile de capital privat au investit, in prima parte a anului, 2,4 miliarde de dolari in centrale electrice solare amplasate pe acoperisurile cladirilor, iar totalul ar putea ajunge la cinci miliarde pana la finele anului, estimeaza Mercom.

Investitii rentabile

“Sunt castiguri bune, avand in vedere numarul mic de moduri prin care investitorii pot obtine randamente bune fara riscuri mari”, a spus Cynthia Ringo, managing partner la DBL Investors.

In portofoliul investitiilor din domeniu al celor de la DBL sunt incluse Brightsource Energy, compania care a dezvoltat in sudul Californiei cea mai mare centrala energetica ce are la baza puterea termala a soarelui, si SolarCity, devenita cea mai mare companie solara din sectorul rezidential, unde a instalat circa o terime din sisteme.

Vanzarile de energie electrica aduc un venit stabil si predictibil, in general garantat de contracte pe termen lung. Fondurile de capital sunt increzatoare in companiile specializate in sistemele solare instalate pe acoperisuri. Sunrun a primit 150 de milioane de dolari in al doilea trimestru, Sunnova Energy – 145 de milioane de dolari, iar 70 de milioane de dolari au fost investite in Sungevity – iar cea mai mare parte a investitiilor a provenit de la fondurile private de capital.

Iar ritmul nu s-a incetinit in acest trimestru: Astrum Solar, din Maryland, care instaleaza panorui solare in cartierele rezidentiale, a primit 100 de milioane de dolari in iunie, iar Sunnova, inca 110 milioane de dolari in august.

Strategia de investitii a evoluat sustinuta de companiile care dezvoltau noi tehnologii, a apreciat Victor Flat, seful unui centru de cercetari al University of North Carolina.

“Primele investitii au fost in productie si in ideea ca unele companii s-ar putea sa aiba succes”, a spus el. “Acum, se investeste in fluxul de venituri”. Unele companii din acest sector isi infiinteaza unitati separate, cunoscute sub denumirea de “yieldcos”, prin care detin si opereaza centrale electrice, unde se genereaza si capital pentru noi proiecte.

Investitiile in producatorii de panouri fotovoltaice au apartinut mai mult firmelor de capital de risc in boom-ul investitional ce a atins un maxim in 2008, cand aproximativ 5 miliarde dolari au fost “pompate” in aceasta industrie, potrivit Bloomberg New Energy Finance. Printre acesti investitori s-au numarat Kleiner Perkins Caufield & Byers, VantagePoint Venture Partners, Firelake Capital Management, Madrone Partners si Rockport Capital Partners.

Falimente solare

De astfel de investitii au beneficiat si companiile Evergreen Solar, care a intrat in faliment in 2011, si Miasole, care a inapoiat investitorilor putin din banii investiti. Competitorii chinezi, cum ar fi Suntech Power Holdings si Yingli Green Energy Holding, si-au marit capacitaile de productie si au redus preturile, ceea ce a condus la reducerea ratei profitului in aceasta industrie.

“Ceea ce nu am putut prezice si nu am putut aborda a fost impactul crizei economice si impactul asupra ecosistemului de finantare asociate cu investitiile chineze in aceasta industrie”, a declarat Martin Lagod, director general la Firelake, firma care a investit in trecut in Miasole, iar in prezent in Sungevity.

Poate cel mai cunoscut faliment din industrie este cel al Solyndra, din 2011, care a intervenit dupa ce compania a primit peste 1,2 miliarde de dolari prin finantare privata si 535 de milioane de dolari dintr-un imprumut garantat de stat.

“Este putin vid lasat de firmele de capital de risc, ca urmare supracapacitatii chineze”, a declarat Michael Morosi, analist la Jetstream Capital, care a investit circa 70 milioane de dolari in Sungevity. “Acest pas inapoi a deschis noi oportunitati pentru alti investitori.”

Unele firme de capital de risc din Silicon Valley sunt reticente sa reinvesteasca in energia solara.

“Desi suntem investitori in Sunrun, energia solara nu este un domeniu de maxim interes pentru noi”, a declarat Andrew Kovacs de la Sequoia Capital, care nu a dezvaluit strategia companiei din segmentul fotovoltaic.

“Tehnologia fotovoltaica este destul de dinamica”, a declarat Raj Prabhu, director executiv al Mercom Capital din Austin, Texas. “Totul pare sa graviteze in jurul dezvoltarii instalatiilor si proiectelor, deoarece aici sunt banii. Aceasta va fi directia in urmatorii ani”.
articol preluat de pe http://www.business24.ro

Greenpeace România

Greenpeace în România

Din anul 2007, Greenpeace este prezentă şi în România. Pentru a-şi păstra independenţa, Greenpeace nu acceptă donaţii de la guverne sau companii, ci se bazează doar pe contribuţii de la persoane fizice, milioane de susţinători din toată lumea.
În România, organizația Greenpeace derulează următoarele campanii:

Schimbări climatice, Protecția Pădurilor, Energie nucleară, Mări și Oceane, Agricultură sustenabilă, Substanțe toxice, Roșia Montană, Gazele de șist

Biroul Greenpeace din România face parte din Greenpeace Europa Centrală și de Est, regiune coordonată de Greenpeace Austria. De aici provin și majoritatea fondurilor destinate activității din România, care se axează, în consecință, pe campaniile internaționale, și mai puțin pe probleme locale.

În România, Greenpeace primește fonduri prin sistemul de donații on-line, pe www.greenpeace.ro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venit și din achiziționarea de produse din Greenpeace Shop.

Misiune

Greenpeace este o organizaţie internaţională independentă care foloseşte confruntarea creativă, non-violentă pentru a expune probleme de mediu globale şi pentru a forţa adoptarea unor soluţii care sunt esenţiale pentru un viitor verde şi paşnic. Scopul Greenpeace este de a asigura capacitatea planetei Pământ de a perpetua viaţa în toată diversitatea ei.
Principiile și valorile de bază ale Greenpeace se reflectă în toată munca noastră de campanie, în toată lumea. Acestea sunt:

- Facem cunoscute problemele de mediu într-un mod pașnic, non-violent;

- Folosim confruntarea non-violentă pentru a crește nivelul și calitatea dezbaterilor publice;

- În expunerea amenințărilor la adresa mediului înconjurător și în găsirea soluțiilor nu avem aliați sau adversari permanenți;

- Ne asigurăm independența financiară față de interesele politice sau comerciale;

- Căutăm soluții și promovăm dezbaterile deschise, informate, despre alegerile societății cu privire la mediul înconjurător.

În dezvoltarea strategiilor și politicilor de campanii avem grijă ca acestea săreflecte respectul nostru fundamental pentru principiile democratice și să găsească soluții care să promoveze echitatea socială globală.

Greenpeace nu acceptă şi nu solicită fonduri de la guverne, companii sau partide politice. Greenpeace nu caută şi nu acceptă donaţii care ar putea compromite independenţa, scopurile, obiectivele sau integritatea organizaţiei. Greenpeace se bazează pe donaţiile voluntare ale suporterilor individuali şi pe sprijinul fundaţiilor.

Principiile Greenpeace sunt: non-violenţa, independenţa politică şi prezenţa internaţională. Dezvăluind ameninţările la adresa mediului şi încercând să găsească soluţii, Greenpeace nu are aliaţi sau duşmani permanenţi.

Istoria Greenpeace

În 1971, motivaţi de viziunea lor despre o lume verde şi paşnică, un mic grup de activişti a plecat din Vancouver, Canada şi a navigat cu o barcă de pescuit spre Amchitka, unde guvernul american realiza teste nucleare subterane. Aceşti activişti, fondatorii Greenpeace, au dovedit că părerea unui grup de indivizi contează mult şi poate aduce o schimbare.
Misiunea lor a fost să fie martorii testărilor nucleare subterane americane din Amchitka, o insulă mică în vestul coastei peninsulei Alaska, una dintre cele mai active zone din punct de vedere seismic. Amchitka era refugiul a 3.000 de lutri marini, specie pe cale de dispariţie. De asemenea, insula mai adăpostea şi alte specii, printre care vulturi pleşuvi şi şoimi călători.

Deşi vechea barcă de pescuit, Phyllis Cormack, a fost interceptată înainte de a ajunge în Amchitka, călătoria a generat un val de interes din partea publicului. SUA au detonat bomba, dar vocea raţiunii s-a făcut auzită. Testele nucleare în Amchitka au fost încheiate în acelaşi an, iar insula a fost declarată mai târziu sanctuar al păsărilor.

Cu sediul principal în Amsterdam, Olanda, Greenpeace are peste 2,8 milioane de susţinători în toată lumea şi birouri în 41 de ţãri.

Această tradiţie, de a fi “martor” la evenimente într-un mod non-violent, continuă şi astăzi, iar navele Greenpeace sunt o parte importantă a campaniilor organizaţiei. Nava simbol a Greenpeace, Rainbow Warrior, şi-a luat numele de la o veche legendă a tribului indian Cree. Aceasta vorbea despre o vreme când lăcomia oamenilor va face ca planeta pe care trăim să se îmbolnăvească. Atunci, un trib cunoscut sub numele de “Luptătorii Curcubeului” se vor mobiliza pentru a o salva. Mesajul care apare pe unul dintre cele mai lungi bannere realizate de Greenpeace rezumă foarte bine această legendă: „Doar când ultimul copac a fost tăiat, ultimul râu a fost otrăvit şi ultimul peşte prins, ne vom da seama că nu putem mânca bani”.
articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/

Soprana Diana Pop a protestat în pielea goală împotriva poluării lângă gardul unei fabrici din Timișoara

Soprana Diana Pap a găsit un mod original de a protesta împotriva poluării, la Timișoara, transmite dcnews.

Soprana Diana Pap apare dezbrăcată, lângă gardul fabricii Continental situată într-un cartier mărginaş din Timişoara, ea având o mască de gaze pe faţă şi ţinând în mână un trandafir roşu, în timp ce îşi acoperă pieptul cu cealaltă mână.

Fotografia postată de artistă pe Facebook a fost denumită “Artă urbană” şi a primit o serie de comentarii, unele de apreciere, altele de nedumerire.

Prin acest protest inedit, Diana Pap a dorit să tragă un semnal de alarmă privind poluarea din Timişoara generată de activitatea fabricii de anvelope.

Diana Pop nu este la primul protest de acest fel.  La începutul acestui an, aceasta  a ales o altă modalitate inedită de protest, de această dată faţă de mizeria de pe străzi. Ea şi-a dat jos pantalonii şi s-a aşezat pe un vas de WC aruncat în mijlocul unei străzi, iar apoi a postat fotografia pe Facebook.

Diana Pap are 42 de ani, este născută la Timişoara şi a absolvit Facultatea de Muzică a Universităţii de Vest din municipiu. A fost solistă principală a Operei din Timişoara şi a celei din Bucureşti, între anii 2002-2005, colaborator al Filarmonicii “Banatul” din Timişoara, dar şi profesor de canto la Universitatea Tibiscus din Timişoara. Genul acesta de protest e tipic țărilor din nordul Europei, dar și rusoaicelor care nu odată își exprimă nemulțumirea în costumul Evei

articol preluat de pe http://ampress.ro/stiri

Luncșoara arde! Sătenii s-au pus în calea camioanelor cu lemne pentru a opri exploatarea (VIDEO)


Sătenii din Luncşoara – mai precis membrii Composesoratului Urbarial – se luptă de ani întregi cu Cornel Gavrilă, fostul șef de cabinet al prefectului Gheorghe Pele, și „mână dreaptă” a primarului Sebișului, Gheorghe Feieș. Oamenii nu vor nici mai mult nici mai puțin decât ce-i al lor: pădurea. Aproape întreg satul este implicat în această complexă cauză, iar oamenii au ieșit de multe ori în stradă pentru a încerca să atragă atenţia asupra problemelor cu care se confruntă de ani de zile. Nu pare să-i audă nimeni și să ia decizii ferme (pe rol sunt mai multe procese, dar acestea durează ani întregi). În ultima vreme, lucrurile am putea spune că avansează într-un mod neplăcut, sătenii fiind siliți să iasă în mijlocul drumului și să oprească exploatarea lemnului din pădurea lor, de către firme prietene ale fostului președinte al Composesoratului, Cornel Gavrilă.

În ultimele săptămâni au avut loc și conflicte, din fericire nu violente, cu forțele de ordine, referindu-ne la Poliție și Jandarmerie, iar, din informațiile pe care le avem, lucrurile nu se vor opri aici, sătenii fiind deciși să nu mai lase pe nimeni să le exploateze pădurea până la încheierea proceselor aflate pe rol.

Mai jos puteți citi reclamația pe care președintele (liber) ales al oamenilor, Doru Vant (cel care l-a înlocuit pe Cornel Gavrilă), a depus-o la ITRSV Oradea, precum și mărturii video ale protestului care a avut loc la începutul săptămânii:

„Subsemnatul , Vant Doru Traian, domiciliat in loc.Halmagiu, str.Ciunganeasca, nr.19, jud.Arad, CNP.1760812024913, in calitate de parat in dosarul civil nr.565/238/2013 al Tribunalului Arad, in nume personal si in calitate de mandatar cu procura judiciara autentificata de BNP Poenar Viorica Maria sub nr.714 din 6 aprilie 2012, in care sunt imputernicit sa sustin si sa reprezint interesele bunicii mele, Vand Treja, in legatura cu Composesoratului Urbarial Luncsoara ”, va sesizez cu urmatoarele aspecte:

In succesiunea evenimentelor invederez postul de politie Halmagel asupra faptului ca la data de 17.04.2013 reclamanta SC. Vicar Forest SRL , cu sediul in localitatea Groseni nr.129, jud.Arad, inregistrata la Registrul Comertului sub numarul JO2/36/2004, cod fiscal RO16044518, reprezentata prin Faur Simion Petru, depune la instanta judecatoriei Gurahont o cerere de cheamare in judecata in contradictoriu cu parata Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara, cu sediul in sat.Luncsoara, nr.29,com.Halmagel, jud.Arad si paratul Hardut Florin, in calitate de responsabil fond forestier incadrul Ocolului Silvic “Codrii Iancului” Halmagiu, avand ca obiect obligatia de a face. La termenul de judecata din data de 27.06.2013 Judecatoria Gurahont, isi declina competenta materiala in favoarea tribunalului Arad.

La termenul din 26.09.2013, la instanta tribunalului Arad, reclamanta SC. Vicar Forest SRL formuleaza precizare de actiune prin care modifica cadrul procesual, in sensul ca, pe de o parte renunta la paratul Hardut Florin, iar pe de alta parte improcesarea pentru prima data un numar de 22 de persoane fizice, instanta Tribunalului Arad “Constată că reclamanta a modificat cererea de chemare în judecată (…)în sensul atragerii în proces, în solidar cu pârâta iniţială, a unui număr de 22 pârâţi persoane fizice”.

Prin Sentinta civila Nr.944/17 octombrie 2013, a Judecatoriei Gurahont, ramasa definitiva, instanta Judecatoriei Gurahont, ”Respinge cererea reclamantei SC Vicar Forest SRL , cu sediul in Groseni nr.129, jud.Arad impotriva paratei Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara, cu sediul in com. Halmagel, sat.Luncsoara, nr.29, jud.Arad, privind obligarea paratei pe cale de ordonanta presedintiala sa permita exploatarea de urgenta a masei lemnoase din partidele 1769 C, 1743 C si 1744 C Luncsoara”.

In motivarea respingerii sentintei, instanta retine faptul ca:

Din actiunea promovata de reclamanta impotriva Asociatiei Composesoratului Urbarial Luncsoara care formeaza obiectul dosarului nr.565/238/2013 aflat pe rolul Tribunalului Arad, instanta retine ca prin capatul 1 al cererii reclamanta solicita tomai obligarea paratei sa respecte obligatiile legale asumate prin prevederile art.21 al contractelor in sensul de ai asigura accesul permanent la locurile de exploatare a masei lemnoase”

”Raportat la acest capat de cerere instanta retine ca pronuntarea unei solutii favorabile reclamantei in cererea de ordonanta presedintiala ar echivala cu stabilirea unor masuri care vizeaza fondul actiunii in dosarul aratat , cu atat mai mult cu cat prin precizarea de actiune facuta in acest dosar reclamanta a solicitat Tribunalului Arad, disjungerea acestui capat de cerere si pronuntarea unei hotarari de expedient ca urmare a incheierii unui acord de mediere inre reclamanta si parata”.

Invederez ITRSV Oradea asupra faptului ca prin incheierea interlocutorie din 14 noiembrie 2013, pronuntata in dosarul civilnr.565/238/2013 instanta de fond a Tribunalului Arad a solutionat mai multe incidente procesuale ivite pe parcursul litigiului demarat ca urmare a introducerii de catre reclamanta SC. Vicar Forest SRL a cererii de chemare in judecata.

1. impotriva incheierii din 14 noiembrie 2013 pronuntata de Tribunalului Arad, care include si acordul de mediere dintre SC. Vicar Forest SRLsiAsociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara s-a declarat apel de catre Ioanes Simios si Vant Doru Traian, si

2. impotriva incheierii din 14 noiembrie 2013 pronuntata de Tribunalului Arad, care include si acordul de mediere dintre SC. Vicar Forest SRLsiAsociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara s-a declarat si recurs cu privire la formele procedurale privind consfintirea tranzactiei intervenita intre parti.

3. Prin incheierea din 23 ianuarie 214 Tribunalului Arad , constatand faptul ca s-a declarat apel “ …suspenda judecarea cauzei privind actiunea civila modificata exercitata de reclamanta SC Vicar Forest SRL Groseni, in contradictoriu cu Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara, SC Ocolul Silvic Codrii Iancului SRL Halmagiu, Mates David, Cristea Ionelut, Cotocea Ilie, Damian Nicolaie, Vand Gheorghe, Gancea Florin, Gancea Aurel, Vasii Miron, Cristea Ilie, Cotocea Constantin, Ioanes Ilie, Gavrila Roman, Cîra Florin, Stepan Teodor, Vasii Nelu, Ioanes David, Vasii Traian, Caliman Alin, Vant Doru Traian, Morcan Ioan, Bora Nicu Petru si Ioanas Simion, respectiv cu chematul in garantie si cererile de interventie in nume propriu formulate de intervenientii Vand Treja si Vasii Miron, avand ca obiect pretentii ”.

4. Prin Decizia civila nr.386/2014 pronuntata in dosarul civil nr.565/238/2013 a1 al Curtii de Apel Timisoara instanta respinge recursul delarat de Vant Doru Traian, retinand faptul ca : « Tribunalul a solutionat prin incheierea din 15 noiembrie 2013 o serie de exceptii si incidente procedurale, precum si a dispus in conditiile art.438 C.proc.civ. asupra tranzactiei intervenite intre SC VICAR FOREST SRL si parata Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara doar cu privire la petitul 1 al cererii de chemare in judecata, petit care se refera la obligarea acestei parate precum si a paratului Hardut Florin la respectarea obligatiilor legale asumate potrivit art.21 din contractele incheiate intre parti, in sensul asigurarii permiterii accesului reclamantei in partidele administrate de Ocolul Silvic ce sunt enumerate expres in cuprinsul actiunii introductive ».

5. La data de 11.07.2014 Ocolul Silvic Codrii Iancului din Halmagiu elibereaza autorizatia de exploatare nr.505475 privind exploatarea masei lemnoase din partida 445138 propietatea Comp. Luncsoara U.P. VII – Luncsoara ua.87 A , avand un volum brut de 1431 mc, pe o suprafata de 17,00 ha si un numar de 699 arbori marcati cu PP-AR-05-03, destinati productiei anului 2012, conform contractului de exploatare nr.1816 din 29.09.2011.

6. Conform art.21 din contractului de exploatare nr.1816 din 29.09.2011, obligatiile furnizorului sunt : « Sa asigure accesul permanent pe drumurile forestiere cu minim 10 zile inainte de autorizare si apoi pe toata perioada de livrare stabilita prin contract » .

7. Perioada de livrare stabilita prin capitolul IV pct.9 din contractul de exploatare nr.1816 din 29.09.2011, privind termenele si conditiile de exploatare si transport, specifica faptul ca : «Termenele de exploatare sunt de la 01.01.2012 la 15.04.2012 si de la, fiind stipulate in graficul de esalonare orice depasire a acestora fiind interzisa » .

8. Ori, cu toate ca prin Sentinta civila Nr.944/17 octombrie 2013, a Judecatoriei Gurahont, ramasa definitiva, instanta Judecatoriei Gurahont,”Respinge cererea reclamantei SC Vicar Forest SRL , privind (…) exploatarea de urgenta a masei lemnoase din partidele 1769 C, 1743 C si 1744 C Luncsoara”, aratand faptul ca :”(…)pronuntarea unei solutii favorabile reclamantei in cererea de ordonanta presedintiala ar echivala cu stabilirea unor masuri care vizeaza fondul actiunii in dosarul aratat”, – adica in dosarul dosarului nr.565/238/2013 aflat pe rolul Tribunalului Arad, cu termen de judecata la 11 septembrie 2014, – la data de 11.07.2014 Ocolul Silvic Codrii Iancului din Halmagiu elibereaza societatii respective autorizatia de exploatare cu toate ca Tribunalul Arad nu rezolvase fondul actiunii, situatie clarificata prin Decizia civila nr.493/03 iunie 2014, pronuntata in dosarul civil nr.531/59/2014 al Curtii de Apel Timisoara, in care se arata faptul ca : « Niciuna din dispozitiile cuprinse in incheierea primei instante nu rezolva fondul litigiului dintre parti, mai putin dispozitia privitoare la constatarea tranzactiei intervenita intre reclamanta Vicar Forest si parata initiala Asociatia Composesoratului Luncsoara care insa nu transeaza judiciar litigiul, in sensul stabilirii de partea cui atarna dreptul, ci constata doar o intelegere intervenita intre litigianti » .

► Asadar, atat Sentinta civila Nr.944/17 octombrie 2013, a Judecatoriei Gurahont, ramasa definitiva, cat si Decizia civila nr.493/03 iunie 2014, pronuntata in dosarul civil nr.531/59/2014 al Curtii de Apel Timisoara arata faptul ca”:

- fondul litigiului nu este solutionat,

- pana la slutionarea fondului litigiului nu se poate stabili de partea cui atarna dreptul, iarDecizia civila nr.493/03 iunie 2014 a Curtii de Apel Timisoara arata faptul ca:

- dispozitia privitoare la constatarea tranzactiei intervenita intre reclamanta Vicar Forest si parata initiala Asociatia Composesoratului Luncsoara care insa nu transeaza judiciar litigiul, in sensul stabilirii de partea cui atarna dreptul, ci constata doar o intelegere intervenita intre litigianti, adica respectarea obligatiilor legale asumate potrivit art.21 din contractele incheiate intre parti.

► De asemenea, in Sentinta civila Nr.944/17 octombrie 2013, a Judecatoriei Gurahont, ramasa definitiva, care priveste speta in cauza, se arata faptul ca: ”Mai mult, conform Ordinului MMP nr.1540/2011 este interzisa exploatarea in perioada de vara in sezonul de vegetatie intrucat se produc pagube in ce priveste regenerarea naturala” ; or, in conditiile mai sus mentionate, autorizatia de exploatare nr.505475 privind exploatarea masei lemnoase din partida 445138 propietatea Comp. Luncsoara U.P. VII – Luncsoara ua.87 A , avand un volum brut de 1431 mc, pe o suprafata de 17,00 ha si un numar de 699 arbori marcati cu PP-AR-05-03, destinati productiei anului 2012, conform contractului de exploatare nr.1816 din 29.09.2011 este ilegala.

In concluzie, in toate inscrisurile aratate – pe care le depunem in copie – se face trimitere la contractul/contractele existent/existenteintre SC. Vicar Forest SRL si Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara, contracte care au perioada de valabilitate expirata, neexistand o perioada de livrare, valabila, stabilita prin contract, asa cum prevede art.21 din contractele incheiate : « (…) si apoi pe toata perioada de livrare stabilita prin contract » , motiv pentru care solicitam postul ITRSV Oradea sa procedeze de urgenta la luarea masurilor legale in vederea stoparii taierilor ilegale si sesizarea organelor abilitate cu privire la aspectele relatate, cu precizarea ca SC Vicar Forest SRL , cu sediul in Groseni nr.129, jud.Arad, a procedat deja la exploatarea unei cantitati insemnate a masei lemnoase din Composesoratul Luncsoara.

De altfel, societatii comerciale Vicar Forest SRL i s-a mai interzis sa exploateze padurea composesoratului Luncsoara, conform notei de constatare din 09.05.2012, cand ITRSV Oradea a constatat ca se lucreaza in sezon de vegetatie, interzicand ”doborarea altor arbori in aceste doua parchete pana la 16.09.2012”, iar in anul 2014 de asemenea SC Vicar Forest SRL a incercat exploatarea masei lemnoase din Composesoratul Luncsoara in baza acelorasi contracte expirate insa datorita opozitiei locuitorilor satului Luncsoara acesta firma a renuntat; numai ca acum printr-o interpretare abuziva a deciziei civile nr.386/2014 pronuntata in dosarul civil nr.565/238/2013 a1 al Curtii de Apel Timisoara s-a eliberat autorizatie de exploatare fara a exista un contract in vigoare care sa permita eliberarea autorizatiei de exploatare.

Or, atat prin Incheierea din 14 noiembrie 2013 pronuntata de Tribunalului Arad, care include si acordul de mediere dintre SC. Vicar Forest SRLsiAsociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara cat si prin Decizia civila nr.386/2014 pronuntata in dosarul civil nr.565/238/2013 a1 al Curtii de Apel Timisoara s-a luat act de tranzactiei intervenite intre SC VICAR FOREST SRL si parata Asociatia Composesoratului Urbarial Luncsoara doar cu privire la petitul 1 al cererii de chemare injudecata, petit care se refera la obligarea acestei paratei precum si a paratului Hardut Florin la respectarea obligatiilor legale asumate potrivit art.21 din contractele incheiate intre parti, iar art.21 face trimitere la perioada de livrare stabilita prin contract , oridaca perioada de livrare si contractul sunt expirate, fara indoiala ca si actele subsecvente sunt nule.

De altfel, exista o hotarare din anul 2012 a membrilor composesori, in care aproape toti locuitorii satului Luncsoara au hotarat „sistarea tuturor lucrarilor din cadrul composesoratului pana la solutionarea litigiului in instanta”, hotarare neanulata dar care nu are relevanta asupra obiectului sesizarii, din moment ce SC VICAR FOREST SRL exploateaza fara sa existe un contract ci doar o autorizatie de exploatare eliberata dupa interpretarea personala de catre organele silvice a hotararilor judecatoresti. ► In alta ordine de idei, in data de 26.08.2014, subsemnatul impreuna cu reprezentantii politiei Halmagel si ai Ocolului Silvic Codrii Iancului din Halmagiu ne-am deplasat in zona Composesoratului Luncsoara, unde exploateaza SC. Vicar Forest SRL, constatandu-se un numar de 28 de arbori doborati din radacina de utilaje mecanice precum si doua cioate de 55-60 cm fiecare, fara ca lemnele respective sa fie marcate, fapt pentru care reprezentantii satenilor din satul Luncsoara au depus o sesizare scrisa catre politia Halmagel, urmand ca ITRSV Oradea sa procedeze la aplicarea sanctiunilor prevazute in Codul Silvic si a celorlalte norme care reglementeaza regimul silvic. Fac precizarea ca reprezentantii Ocolului Silvic privat din Halmagiu au sustinut la fata locului faptul ca acele lemne doborate si nemarcate nici nu trebuiau marcate si inventariate inainte de a fi doborate deoarece acest lucru se poate face mult mai tarziu.

Va rugam sa aveti in vedere incalcarea de catre SC. Vicar Forest SRL in complicitate cu reprezentantii Ocolului Silvic a reglementatrilor cuprinse in Ordinul 1540 din 03 iunie 2011, art.11 alin.2, art.13 lit.j ,t si u, urmand sa va punem la dispozitie si probe video in acest sens, precum si declaratii ale martorilor Gancea Florin si Cotocea Ilie”.

Alin Olteanu, 5 septembrie 2014, 12:40 PM
articol preluat de pe http://specialarad.ro/