Articole

Sprijină consumul responsabil – la nivel individual și la nivelul întregii societăți

/0 Comentarii/în /de /1.576 vizite

Sprijină consumul responsabil- la nivel individual și la nivelul întregii societăți

 

De ce e important

În acest moment, modul în care ne consumăm resursele are un impact puternic negativ asupra mediului, asupra sănătăţii noastre şi asupra vieţii generaţiilor viitoare.

Cerem aleşilor noştri:
1. să sprijine schimbarea către consumul resposabil – la nivel individual şi la nivelul întregii societăţi
2. să prezinte public măsurile clare, strategice pe care le au în vedere în acest sens, astfel încât:

- comportamentele responsabile şi sănătoase (consumul de produse locale, utilizarea transportului public, reciclarea, plantarea de copaci şi grădini urbane, utilizarea în comun a obiectelor de folosinţă îndelungată etc.) să fie accesibile tuturor şi să necesite efort minim, şi pentru persoanele cu resurse limitate;
- bunurile produse pe scară largă să fie realizate responsabil şi cu impact minim asupra sănătăţii noastre (energie regenerabilă, infrastructură realizată economic, surse de apă administrate responsabil, exploatări netoxice, reutilizarea deşeurilor, administrarea sustenabilă a solurilor şi pădurilor etc.);
- risipa de resurse, poluarea şi producerea masivă de deşeuri să fie descurajate/ sancţionate la nivel individual şi mai ales la nivelul organizaţiilor, instituţiilor, companiilor;
- persoanele şi instituţiile, organizaţiile, companiile cu consum redus de resurse, cu producţie minimă de deşeuri sau implicate în reciclare intensivă să fie susţinute;
- educarea şi informarea în legătură cu beneficiile alegerilor responsabile, respectiv cu impactul negativ al anumitor comportamente de consum asupra sănătăţii şi asupra generaţiilor viitoare.

Avem nevoie de autorităţi publice care să ia fără amânare măsuri clare şi integrate pentru schimbarea comportamentelor de consum!
Avem nevoie de un mod de a utiliza resursele care să fie în echilibru cu planeta, care să ne asigure sănătatea şi să protejeze generaţiile viitoare!

Această petiţie a fost dezvoltată în cadrul proiectului „Come Together” al Asociaţiei Quantic, finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România.

Semnati aici: avaaz.org

Comisia Europeană: România nu își protejează cetățenii de poluare

/0 Comentarii/în /de /1.769 vizite

Comisia Europeană a lansat, joi, un infringement împotriva României, pe motiv că aceasta nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine, precizând că, potrivit rapoartelor, cetăţenii din unele zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi sunt expuşi continuu unor niveluri nesănătoase de poluare, transmite MEDIAFAX.

“România nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine (PM10). Aceste particule fine provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor şi pot cauza astm, afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar şi deces prematur”, se arată în comunicatul CE.

Comisia Europeană reaminteşte, că, în conformitate cu legislaţia UE, statele membre au obligaţia de a limita expunerea cetăţenilor la particulele de acest tip. Potrivit ultimelor rapoarte din 2012, “cetăţenii din anumite zone din Bucureşti, Braşov şi Iaşi au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007″, avertizează Comisia, apreciind că România nu a întreprins acţiunile necesare încă din 2007 pentru protejarea sănătăţii cetăţenilor.

Din acest motiv, Executivul european solicită României să ia măsuri “rapide şi eficiente” pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil.

Acţiunea lansată joi, care este din punct de vedere tehnic un aviz motivat suplimentar (infringement), urmează unei scrisori de punere în întârziere suplimentare transmisă în februarie 2013.
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro/

Greenpeace: În România încă există culturi ilegale de soia modificată genetic

/0 Comentarii/în /de /1.985 vizite

Comunicat de presă – septembrie 25, 2014

În urma unor investigații realizate de echipa Greenpeace România, reiese faptul că în România există culturi de soia modificată genetic, deși acest lucru este interzis în Uniunea Europeană, dar și în România, odată cu aderarea țării noastre la Uniunea Europeană în anul 2007.

Echipa Greenpeace a prelevat probe de soia în perioada august – septembrie 2014, din județul Botoșani în urma unor sesizări locale.

10 din 10 probe testate – provenind din județul Botoșani – au ieșit pozitiv pentru organisme modificate genetic. Rezultatul testelor a fost atestat și de un laborator acreditat din Viena, Austria[1]. În alte județe nu au fost identificate cazuri de cultivare ilegală a organismelor modificate genetic interzise.

Greenpeace a contactat și autoritățile cu atribuții de verificare în domeniu – Comisariatele Județene ale Gărzii Naționale de Mediu și Direcțiile Agricole Județene, pentru a afla informații în legătură cu controalele efectuate, cu sesizările primite, cazurile de cultivare ilegală a OMG-urilor și măsurile luate în aceste cazuri.

Greenpeace_soia_3_res
parte dintre răspunsurile primite de la autorități, însă, reiese că până în prezent nu a fost realizată nicio monitorizare pentru a identifica eventualele cazuri de cultivare ilegală a OMG-urilor interzise sau cele de contaminare în urma cultivării porumbului modificat genetic MON810, ori în urma cultivării soiei modificate genetic în mod legal (pre-2007) și ilegal (post-2007). De asemenea, în doar câteva locuri s-au efectuat controale ca urmare a sesizărilor primite și s-au aplicat sancțiuni la identificarea unor cazuri de cultivare ilegală împreună cu dispoziții de a distruge culturile respective, dar nu întotdeauna a fost și verificată distrugerea lor. Din unele scrisori a reieșit chiar faptul că autoritățile cu responsabilități de monitorizare și control nu dispun de mijloacele necesare pentru a-și îndeplini atribuțiile, în speță de echipamente adecvate pentru testare și de laboratoare[2].

Alexandru Riza, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România, declară:

„Având în vedere gravitatea situației și faptul că autoritățile sunt incapabile să monitorizeze și să țină sub control cultivarea organismelor modificate genetic, în acord cu legislația națională și cea comunitară, Greenpeace solicită Guvernului Român să dispună următoarele:

Inspectarea de urgență a locațiilor în care au fost descoperite culturi de soia modificată genetic și distrugerea acestora pentru a evita contaminarea;
Inspectarea de urgență a cel puțin 10% dintre culturile de soia din județul Botoșani, pentru a identifica alte eventuale cazuri de cultivare ilegală (având în vedere că 100% din pobele prelevate de Greenpeace din acest județ au ieșit pozitive);
Măsuri prin care să se asigure excluderea posibilității ca firmele care contractează și achiziționează soia de la fermierii din Botoșani să cumpere soia modificată genetic;

Greenpeace_soia_1_res

Dotarea autorităților responsabile cu monitorizarea și controlul în ceea ce privește organismele modificate genetic cu echipamente adecvate și eficiente și, de asemenea, cu laboratoare în care să fie posibilă testarea pentru OMG-uri, cel puțin la nivel regional;
O mai bună instruire a personalului reprezentant al acestor autorități;
Înăsprirea sancțiunilor pentru fermierii care cultivă ilegal soia modificată genetic;

Instituirea unui moratoriu în ceea ce privește cultivarea și importul de organisme modificate genetic, cel puțin până când autoritățile române se vor dovedi capabile de a realiza o monitorizare activă și de a ține sub control strict cultivarea și importul acestora.”
Despre organisme modificate genetic în Europa

În 1998 au fost introduse primele culturi de plante modificate genetic în România și anume soia modificată genetică produsă de compania Monsanto.

Odată cu intrarea României in Uniunea Europeană, în 2007, cultivarea de soia modificată genetic a fost interzisă în România, pentru a se alinia la reglementările UE.

În prezent, singurele plante modificate genetic autorizată pentru cultivare în Europa și în România este porumbul MON810 și cartoful Amflora de la BASF.

Mai multe țări europene, printre care și Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria și Polonia au interzis cultivarea de organisme modificate genetic.

Programul Danube Soy, o șansă pentru cultivatorii de soia convențională din România

Greenpeace_soia_2_res

În februarie 2013, Romania a semnat Declarația pentru soia nemodificată genetic, care presupune implicarea într-un proiect de sprijin pentru cultivatorii de soia nemodificată genetic din bazinul Dunării. România se alătură astfel țărilor riverane Dunării care au semnat deja declarația: Austria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Serbia, Ungaria, Slovenia, Elveția și regiunea Bavariei.

 

Programul Danube Soya a fost înființat pentru a promova și răspândi cultivarea, procesarea și comercializarea de soia nemodificată genetic, de calitate certificată, în bazinul Dunării. Obiectivul principal al proiectului este dezvoltarea și garantarea unei surse de proteine nemodificate genetic pentru Europa [3].

[1] Probele au fost testate la laboratorul Umweltbundesamt, Viena, Austria.

[2] Potrivit OUG 43/2007, Garda Națională de Mediu trebuie să elaboreze strategii, planuri de inspecție și control în locurile unde au existat sau există culturi modificate genetic. Planurile se revizuiesc și se implementează anual.

[3] Detalii aici http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/agricultura-sustenabila/activitati/romania-pentru-soia-non-omg/

articol preluat de pe http://www.greenpeace.org/romania/ro

Organizaţia pentru Promovarea Transportului Alternativ în România… sau OPTAR

/0 Comentarii/în /de /1.399 vizite

1476467_726534004086740_3477800129172345749_nVom încerca să explicăm puţin numele pe care, după îndelungi căutări, l-am ales a ne reprezenta oficial acţiunile.

De ce “Organizaţie“?

Pentru că suntem un grup ce doreşte să promoveze educaţia ecologică, implicarea socială şi dezvoltarea culturală .

De ce “pentru“?

Deoarece vom fi întotdeauna “pentru” dezvoltarea societăţii. Dorim să elaborăm şi să promovăm proiecte, dorim să încurajăm iniţiative, dorim să realizăm parteneriate.

De ce “Promovarea“?

Pentru că fiecare este dator să arate lumii tot ceea ce cunoaşte a fi nou, bun şi frumos. Pentru că fiecare dintre noi, prin acţiunile proprii, poate aduce un plus de “mai bine”.

De ce “Transportului“?

Suntem într-o continuă mişcare iar fuga sau simplul mers nu ne pot ajuta întotdeauna.

Toţi “trebuie să fim undeva” într-un anumit moment. Întotdeauna vom căuta mijlocul cel mai rapid şi/sau cel mai puţin costisitor din punct de vedere financiar pentru a ne duce “acolo”. Cei care “nu trebuie” vor găsi întotdeauna un pretext pentru a se deplasa spre “undeva”. Aceştia vor lua în considerare aspectul de confort al mijlocului de transport.

De ce “Alternativ“?

După cum spuneam mai sus, există câţiva parametri esenţiali pe care omul îi ia în considerare când trebuie să folosească un mijloc de transport: rapiditatea, costul şi confortul. În condiţiile actuale ale evoluţiei mondiale se manifestă din ce în ce mai puteric un alt parametru, cel ecologic.

Putem spune ca a existat o perioadă în dezvoltarea societăţii, în care omul a încurajat creşterea consumului de carburant fosil (benzină, motorină) pentru obţinerea unor venituri financiare.

Deşi timid, tindem către o nouă perioadă în care se încurajează protejarea mediului în care trăim şi implicit a noastră prin promovarea altor tipuri de energie ca mod de propulsie al mijloacelor de transport.

Dorim să încurajăm, să susţinem şi să promovăm utilizarea mijloace de transport cu sisteme electrice de propulsie (tramvai, troleibuz, tren, metrou), mijloace de transport care folosesc energii regenerabile (energia solară, hidrogen, combustibili rezultaţi din procesul de fermentare a biomasei) şi mijloace de transport ce folosesc energia umană (bicicletă, role, trotinetă, tricicletă etc).

De ce “în România” ?

Deoarece aici trăim. Mai bine sau mai puţin bine, în bunăstare sau sărăcie, cu grijile şi nevoile noastre, suntem aici şi dorim să pătrundem în viaţa şi sufletul fiecăruia dintre dumneavoastră: fraţi, prieteni, vecini, prietenii prietenilor vecinii vecinilor.

Concluzie:

Dorim să ne implicăm şi să schimbăm, prin atitudinea de astăzi, cursul zilei de mâine.

Echipa Optar.RO
articol preluat de pe http://optar.ro

WWF în România

/0 Comentarii/în /de /1.603 vizite

202173_10151173111882298_1302545025_o_432917

 Misiune

O lume în care oamenii sǎ trǎiascǎ fericiţi şi sǎnǎtoși, în limitele resurselor naturale ale pământului, respectând spaţiul naturii sǎlbatice. http://wwf.ro/ //www.adoptaunurs.ro/

Descrierea companiei

Fondată în 1961, WWF (World Wide Fund for Nature) este una dintre cele mai mari şi eficiente organizaţii internaţionale independente care derulează proiecte pentru conservarea naturii. WWF are aproximativ 5 milioane de susţinători în toată lumea şi o reţea activă în peste 100 de ţari.

Organizaţia este aproape unică prin faptul că îşi face simţită prezenţa de la nivel local până la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka în pădurile tropicale din Africa centrală şi, în acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Informaţii generale
Natura e ceea ce nu ne-a lipsit niciodata in Romania si e cam singura garantie pentru un viitor sustenabil.Cu toate acestea, suntem departe de a avea o intelegere profunda a problemelor de mediu pe care lumea si tara noastra, implicit, le traverseaza in momentul de fata.

Fiecare dintre noi consuma mai mult decat partea cuvenita din resursele planetei si produce mai multe deseuri decat poate s… Vezi mai mult

În România, WWF lucrează din anul 2006 pentru protejarea mediului sălbatic din Munții Carpați și din lungul Dunării: arii protejate, păduri, urși bruni, Delta Dunării, sturioni. La toate acestea se adaugă stimularea tranziției spre economia verde și un program de educație de mediu adresat tinerilor.
Organizaţia are sediul în Bucureşti şi două filiale în ţară: la Braşov şi la Baia Mare.În 2011 WWF România a derulat campania Salvați Pădurile Virgine, alături de peste 100.000 de aliați care au semnat petiția pentru protejarea integrală a acestor păduri. În 2012 a fost emis ordinul de ministru care definește clar criteriile de identificare a pădurilor virgine și care conferă pădurilor virgine identificate statutul de păduri strict protejate. Solidaritatea românilor în acest demers a fost cu adevărat exemplară.În anul 2007, WWF a creat Earth Hour (Ora Pământului), un eveniment global din ce în ce mai apreciat, care din 2009 se sărbătorește și în România.
WWF-România
Str. Ioan Caragea Vodă, nr. 26,
Corp A, sector 1, cod 010537, BucureştiTel: +4021 317 49 96
Fax: +4021 317 49 97email: office@wwfdcp.ro
WWF- România- filiala Braşov
Strada Lungă nr.175,
cod 500051, Braşov, RomâniaTel.:+40 368 462 564
Fax:+40 368 462 564
WWF-România- filiala Baia Mare
Bd. Unirii, Bl.12A, ap.86, 430272
Baia Mare, Maramures.Tel: +40 262 224 035
Fax: +40 262 224 035
Echipa noastră este formată din 50 de specialiști care activează în 5 departamente:
Păduri şi arii protejateApe dulciEconomie verdeComunicare şi marketing

Financiar- administrativ

Lucrăm prin:

Proiecte Model: WWF utilizează abordări inovatoare în teren, pentru a produce rezultate palpabile, vizibile şi măsurabile.

Lobby şi advocacy: WWF convinge factorii de decizie locali, naţionali şi internaţionali să creeze strategii şi legislaţii care să sprijine conservarea naturii şi dezvoltarea durabilă.

Parteneriate: WWF acţionează, de multe ori, în parteneriat cu autorităţi locale şi naţionale, ONG-uri şi companii.

Conştientizare: Printr-o gamă largă de activităţi de comunicare, WWF determină sensibilizarea factorilor de interes, inclusiv a publicului larg, şi înţelegerea de către aceştia a problemelor de mediu existente.

Crearea capacităţii instituţionale: WWF sprijină formarea de noi abilităţi şi furnizarea de noi cunoştinţe la nivelul guvernelor, ONG-urilor şi a altor factori de interes din întreaga regiune.

Află care sunt principalele realizări ale WWF în România.

Vrei sa fii voluntar pentru WWF?

articol preluat de pe http://wwf.ro/

Astazi, populatia planetei a epuizat toate resursele naturale pentru 2014

/0 Comentarii/în /de /1.321 vizite

In 2000 se întâmpla pe 1 octombrie, acum, în mai puțin de opt luni. Este vorba despre Earth Overshoot Day – ziua în care populația de pe întreg Pământul a epuizat toate resursele naturale pe care planeta le poate genera într-un an de zile. Folosim mai mult decât avem, mai mult decât ne poate oferi natura, așa că pentru tot restul anului 2014, consumăm de la natură „pe datorie” bunurile și serviciile de care avem nevoie ca să supraviețuim.

Dacă ar fi să facem o paralelă, ne putem imagina că am moștenit un capital, dar în loc să cheltuim dobânda pe care o obținem în fiecare an pentru fondurile pe care le avem în cont, noi cheltuim dobânda și o parte din fonduri. Astfel, de la an la an capitalul e mai mic, dobânda la fel, iar noi cheltuim mai mult și lăsăm în urmă mai puțin pentru generațiile viitoare.

Epuizarea acestui capital de resurse naturale și acumularea de deșeuri și emisii, în special cele de dioxid de carbon, pot continua pe o durată limitată până când ecosistemele încep să se degradeze și, în final, să colapseze. Impactul consumului excesiv se vede deja, în diverse fenomene: lipsa apei, deșertificarea, eroziunea solului, scăderea productivității solurilor, defrișările și fenomenele negative cauzate de dispariția pădurilor, dispariția speciilor, colapsul unor stocuri de pește și schimbările climatice.

Natura este fundamentul pentru bunăstarea și prosperitatea noastră, dar folosinm mult prea mult din resursele finite ale planetei, a declarat Marco Lambertini, Director General al WWF Internațional. Pentru un viitor sănătos și strălucit pentru copiii noștri, trebuie să păstrăm capitalul natural care ne-a mai rămas – și să ne îngrijim mai mult de aceasta planeta prețioasă pe care o numim acasă.

Luna viitoare, WWF va lansa Living Planet Report 2014 (Raportul Planeta Vie), publicație bienală ce măsoară sănătatea planetei noastre și impactul activității umane. Deși tendințele arată în mod clar că cererile populației globale depășesc capacitatea planetei noastre de a ne susține, putem încă să acționăm îndrăzneț și să construim un viitor prosper bazat pe utilizarea durabilă a resurselor, a mai spus Lambertini.

Cum ne „reducem datoria”?
În 1961, anul în care a fost fondată organizația WWF, oamenii utilizau doar două treimi din resursele naturale, iar majoritatea țărilor încă aveau rezerve ecologice. Amprenta noastră ecologică era mai mică și putea fi suportată. În ziua de azi, ne aflăm într-o situație total opusă. Cum putem schimba această tendință negativă?

Alegând să ne „reducem datoria”, să consumăm cât mai puțin. Alegând energia din surse curate și regenerabile care ajută la reducerea emisiilor ce ne afectează grav clima, oceanele și calitatea aerului. Prin utilizarea puterii enorme pe care o avem ca și consumatori – alegerea produselor locale, ecologice și a celor recunoscute oficial ca produse prietenoase cu mediul, prin certificări precum FSC (Forest Stewardship Council) pentru produsele din lemn sau MSC (Marine Stewardship Council) pentru pește și fructe de mare.

Earth Overshoot Day este o inițiativă a organizației Global Footprint Network, partener WWF, o zi în care se trage un semnal de alarmă referitor la consumul excesiv. Mesajul se bazează pe baza date referitoare la amprenta ecologică – care arată volumul resurselor naturale, indicii demografici, cât de mult consumăm, cât de eficient producem și cine – ce și cât consumă.

Amprenta ecologică (Ecological Footprint) măsoară necesarul de sol productiv și apă pentru producerea bunurilor și resurselor consumate de populație și pentru neutralizarea emisiilor și deșeurilor. Amprenta ecologică ia în considerare și progresele tehnologice realizate pentru adresarea impactului negativ uman asupra planetei.

Consumul excesiv sau amprenta ecologică negativă înseamnă că avem nevoie de o planetă și jumătate pentru susținerea traiului nostru. Acest lucru este dat de explozia demografică și de consumul mare din țările dezvoltate. Creșterea nivelului de consum pe cap de locuitor în țările dezvoltate și în cele în curs de dezvoltare lasă un volum mai mic de resurse pentru ceilalți. Pe de altă parte, creșterea populației e un fenomen ce presupune să împărțim resursele finite pe care le avem cu mai mulți oameni – la nivel personal, acest lucru înseamnă că trebuie să ne schimbăm obiceiurile de consum.
Sursa: WWF România
articol preluat de pe http://totb.ro/

Rockefellerii vor investi peste 50 de miliarde de dolari in energia curata

/0 Comentarii/în /de /1.485 vizite

Una dintre cele mai bogate si prospere familii din America, Rockefeller, care si-a facut averea din petrol, va reinvesti peste 50 de miliarde de dolari in energia curata.

Mostenitorii imperiului de afaceri vor vinde activele din domeniul combustibililor fosili si se vor alatura astfel unei coalitii de filantropi, formata din 650 de persoane si 180 de institutii.

Anuntul vine inainte de inceperea Summitului ONU pe tema schimbarilor climatice, care va avea loc astazi la New York. Aceasta este prima intrunire dedicata incalzirii globale de la conferinta de la Copenhaga din 2009. La reuniune, vor participa peste 120 de sefi de stat.
articol preluat de pe http://www.ecomagazin.ro

Amendă record pentru contaminare ca urmare a fracturării în Pennsylvania. Pedepsirea vinovaților e, însă, departe

/0 Comentarii/în /de /1.360 vizite

În statul Pennsylvania, care se laudă cu cea mai susținută activitate de fracturare hidraulică din SUA, în ciuda unui lobby foarte puternic, și datorită distrugerii masive și incontenstabile, autoritățile de mediu, până de curând total depășite de situație (și mai ales forțate să fie așa), au început să își facă datoria. Extem de timid și, din păcate pentru mediu, extrem de târziu, întrucât consecințele sunt iremediabile. “Remedierea” de care vorbesc autoritățile se face doar pe hârtie, iar cuantumul amenzilor este ridicol.  Pentru a ilustra cum este aplicată politica de protecția mediului în cazul fracturării hidraulice, vă prezentăm un caz extrem de interesant, care, deși a ănregistrat cea mai mare amendă acordată unei firme care fracturează în statul Pennsylvania, prezintă destule elemente care ridică foarte multe semne de întrebare.

Din publicația Marcellus Monitor, aflăm faptul că Range Ressources, una din cele mai importante companii care face fracturare hidraulică în Pennsylvania, al cărui nume apare frecvent și în filmul Gasland, este amendată cu 4,15 milioane de dolari, ceea ce repreintă cea mai mare amendă aplicată unei companii din domeniul fracturării Concomitent cu această amendă, Departamentul de Protecția Mediului (DEP) din PA hidraulice din statul PA decide și închiderea a cinci iazuri de decantare în sistem centralizat a lichidelor de circulație inversă (flowback), datorită scurgerilor (deloc accidentale) care au avut loc de la acestea, care au afectat apa și solul. De asemenea, DEP PA a recomandat atingerea noilor standarde de siguranță în privința iazurilor de decantare, în curs de elaborare de către DEP, la alte două iazuri ale Range Ressources. În același timp, DEP încearcă să minimizeze impactul acestor scurgeri, subliniind că nu a avut loc contaminarea apei potabile.

Din recomandările pentru cele două iazuri care au nevoie de un upgrade, reținem folosirea unei geomembrane electroconducătoare care va permite “mai buna identificare a scurgerilor”. Despre faptul că mult din acest lichid de flowback depozitat în aceste iazuri se evaporă în atmosferă, substanțele rămânând în suspensie, până la următoarele precipitații, nu aflăm nimic din evaluarea superficială a DEP.

Ca și cum ar avea de-a face cu un elev care își face conștiincios temele, atunci când doamna îl trage de urechi, comunicatul de presă al DEP ne anunță că Range va investiga și remedia integral orice contaminare a pânzei freatice cauzată de operațiunile anterioare la iazurile în cauză. Tot ca pe un elev cuminte, DEP așteaptă Range Ressources la raport trimestrial, pentru a afla cum merge închiderea/remedierea iazurilor în cauză.

De asemenea, ordinul DEP mai prescrie Range Ressources să înceapă investigarea imediată a apei și a solului în fiecare din cele 7 iazuri vizate, pentru a determina “ce impact, dacă e cazul a existat ca urmare a operării iazurilor de către Range Ressources.  Comunicatul conchide, împaciutor, că dacă se va constata vreo contaminare -adică constatarea o face tot Range Ressources!!! – companiei i se va solicita să o remedieze. Adică compania se va autosesiza! Asta se numește, în SUA, protecția mediului!

Este evident că proverbul cu lupul paznic la oi se potrivește de minune în cazul aplicării reglementărilor de mediu în SUA și a principiului “poluatorul plătește“. Cum este evident și faptul că range Ressources nu va plăti nimic, nu va remedia nimic, câtă vreme nu există presiune pentru ca lucrurile să se schimbe.

N.B: Cele mai multe sonde și instalații conexe rămân, însă, neinvestigate, nesupervizate, necuantificate/necartate. Unul din motive îl reprezintă și scăderea capacității administrative a instituțiilor de protecția mediului, care au suferit reduceri masive de personal, de 50% din personal, odată cu bula gazelor de șist în statul Pennsylvania. De asemenea, concomitent cu capacitatea instituțională, a scăzut și rezistența angajaților DEP la presiunile enorme venite de la cel mai înalt nivel, în sensul aplicării legislației de protecția mediului în vigoare, și așa extrem de slabă și de slăbită. 

Îndrăznim să facem un exercițiu de imaginație și să transferăm această poveste pe meleagurile noastre? Cam care credeți că ar fi amenda, în caz că ar fi? Cam câte cazuri de poluare ar fi trecute cu vederea, mușamalizate exemplar?

Pentru a evita să ajungem în situația în care au ajuns cei din statul Pennsylvania, este nevoie să ne trezim înainte ca fracturarea hidraulică să ia amploare în România și în Europa. După aceea, va fi mult prea târziu. Odată instalați, nu vor mai putea fi stopați.

foto www.infocivic.ro

articol preluat de pe http://farafracturare.ro

Strategia “solara” a miliardarului Elon Musk, model pentru investitii record

/0 Comentarii/în /de /1.281 vizite

Multe fonduri se arata tot mai mult interesate de investitiile in energia solara, urmand modelul companiei SolarCity detinuta de miliardarul Elon Musk, care vinde energie, nu panouri.

In prezent, proiectele rezidentiale si comerciale din productia de energie solara se ridica la cinci miliarde de dolari, in crestere fata de 2013, cand valoarea acestora, conform firmei de cercetare Mercom Capital Group, era de 3,3 miliarde de dolari, spun cei de la Bloomberg.

Fondurile se arata interesate de companii ca Sungevity si Sunrun, ceea ce reprezinta o schimbare fata de boom-ul din 2008, cand principala atractie era productia de panouri solare, unde s-au investit 4,97 miliarde de dolari.

“Intrebarile din urma cu cativa ani – ‘va straluci soarele suficient pentru a produce cantitatea de energie pe care am estimat-o?’ sau ‘ce se intampla daca panourile solare nu functioneaza?’ – nu mai sunt puse”, a spus Tom Athan, managing partner la Altus Power America Management.

Energia de pe acoperis

SolarCity a transformat industria, oferind investitorilor o modalitate de a profita de costurile in scadere ale panourilor solare. De multe ori, compania din San Mateo, California, instaleaza panouri solare pe acoperisul caselor si cladirilor comerciale prin leasing, ajutand proprietarii sa-si reduca facturile de energie electrica.

Actiunile SolarCity, unde Musk este presedinte si principal actionar, au crescut de peste opt ori din decembrie 2012, cand a fost cotata la bursa, sustinuta de cererea puternica venita din partea celor care doreau sa-si produca energia electrica necesara. Performantele acestei companii le-au depasit pe cele ale mult mai cunoscutei companii detinuta de Musk, Tesla Motors.

“Am stiut de la inceput ca, pentru a mentine calitatea si a face fata cererii, trebuie sa construim propria infrastructura”, a spus Lyndon Rive, directorul executiv si cofondatorul SolarCity. “Competitorii nostrii abia acum si-au dat seama”.

Fondurile de capital privat au investit, in prima parte a anului, 2,4 miliarde de dolari in centrale electrice solare amplasate pe acoperisurile cladirilor, iar totalul ar putea ajunge la cinci miliarde pana la finele anului, estimeaza Mercom.

Investitii rentabile

“Sunt castiguri bune, avand in vedere numarul mic de moduri prin care investitorii pot obtine randamente bune fara riscuri mari”, a spus Cynthia Ringo, managing partner la DBL Investors.

In portofoliul investitiilor din domeniu al celor de la DBL sunt incluse Brightsource Energy, compania care a dezvoltat in sudul Californiei cea mai mare centrala energetica ce are la baza puterea termala a soarelui, si SolarCity, devenita cea mai mare companie solara din sectorul rezidential, unde a instalat circa o terime din sisteme.

Vanzarile de energie electrica aduc un venit stabil si predictibil, in general garantat de contracte pe termen lung. Fondurile de capital sunt increzatoare in companiile specializate in sistemele solare instalate pe acoperisuri. Sunrun a primit 150 de milioane de dolari in al doilea trimestru, Sunnova Energy – 145 de milioane de dolari, iar 70 de milioane de dolari au fost investite in Sungevity – iar cea mai mare parte a investitiilor a provenit de la fondurile private de capital.

Iar ritmul nu s-a incetinit in acest trimestru: Astrum Solar, din Maryland, care instaleaza panorui solare in cartierele rezidentiale, a primit 100 de milioane de dolari in iunie, iar Sunnova, inca 110 milioane de dolari in august.

Strategia de investitii a evoluat sustinuta de companiile care dezvoltau noi tehnologii, a apreciat Victor Flat, seful unui centru de cercetari al University of North Carolina.

“Primele investitii au fost in productie si in ideea ca unele companii s-ar putea sa aiba succes”, a spus el. “Acum, se investeste in fluxul de venituri”. Unele companii din acest sector isi infiinteaza unitati separate, cunoscute sub denumirea de “yieldcos”, prin care detin si opereaza centrale electrice, unde se genereaza si capital pentru noi proiecte.

Investitiile in producatorii de panouri fotovoltaice au apartinut mai mult firmelor de capital de risc in boom-ul investitional ce a atins un maxim in 2008, cand aproximativ 5 miliarde dolari au fost “pompate” in aceasta industrie, potrivit Bloomberg New Energy Finance. Printre acesti investitori s-au numarat Kleiner Perkins Caufield & Byers, VantagePoint Venture Partners, Firelake Capital Management, Madrone Partners si Rockport Capital Partners.

Falimente solare

De astfel de investitii au beneficiat si companiile Evergreen Solar, care a intrat in faliment in 2011, si Miasole, care a inapoiat investitorilor putin din banii investiti. Competitorii chinezi, cum ar fi Suntech Power Holdings si Yingli Green Energy Holding, si-au marit capacitaile de productie si au redus preturile, ceea ce a condus la reducerea ratei profitului in aceasta industrie.

“Ceea ce nu am putut prezice si nu am putut aborda a fost impactul crizei economice si impactul asupra ecosistemului de finantare asociate cu investitiile chineze in aceasta industrie”, a declarat Martin Lagod, director general la Firelake, firma care a investit in trecut in Miasole, iar in prezent in Sungevity.

Poate cel mai cunoscut faliment din industrie este cel al Solyndra, din 2011, care a intervenit dupa ce compania a primit peste 1,2 miliarde de dolari prin finantare privata si 535 de milioane de dolari dintr-un imprumut garantat de stat.

“Este putin vid lasat de firmele de capital de risc, ca urmare supracapacitatii chineze”, a declarat Michael Morosi, analist la Jetstream Capital, care a investit circa 70 milioane de dolari in Sungevity. “Acest pas inapoi a deschis noi oportunitati pentru alti investitori.”

Unele firme de capital de risc din Silicon Valley sunt reticente sa reinvesteasca in energia solara.

“Desi suntem investitori in Sunrun, energia solara nu este un domeniu de maxim interes pentru noi”, a declarat Andrew Kovacs de la Sequoia Capital, care nu a dezvaluit strategia companiei din segmentul fotovoltaic.

“Tehnologia fotovoltaica este destul de dinamica”, a declarat Raj Prabhu, director executiv al Mercom Capital din Austin, Texas. “Totul pare sa graviteze in jurul dezvoltarii instalatiilor si proiectelor, deoarece aici sunt banii. Aceasta va fi directia in urmatorii ani”.
articol preluat de pe http://www.business24.ro