Amendă record pentru contaminare ca urmare a fracturării în Pennsylvania. Pedepsirea vinovaților e, însă, departe
În statul Pennsylvania, care se laudă cu cea mai susținută activitate de fracturare hidraulică din SUA, în ciuda unui lobby foarte puternic, și datorită distrugerii masive și incontenstabile, autoritățile de mediu, până de curând total depășite de situație (și mai ales forțate să fie așa), au început să își facă datoria. Extem de timid și, din păcate pentru mediu, extrem de târziu, întrucât consecințele sunt iremediabile. “Remedierea” de care vorbesc autoritățile se face doar pe hârtie, iar cuantumul amenzilor este ridicol. Pentru a ilustra cum este aplicată politica de protecția mediului în cazul fracturării hidraulice, vă prezentăm un caz extrem de interesant, care, deși a ănregistrat cea mai mare amendă acordată unei firme care fracturează în statul Pennsylvania, prezintă destule elemente care ridică foarte multe semne de întrebare.
Din publicația Marcellus Monitor, aflăm faptul că Range Ressources, una din cele mai importante companii care face fracturare hidraulică în Pennsylvania, al cărui nume apare frecvent și în filmul Gasland, este amendată cu 4,15 milioane de dolari, ceea ce repreintă cea mai mare amendă aplicată unei companii din domeniul fracturării Concomitent cu această amendă, Departamentul de Protecția Mediului (DEP) din PA hidraulice din statul PA decide și închiderea a cinci iazuri de decantare în sistem centralizat a lichidelor de circulație inversă (flowback), datorită scurgerilor (deloc accidentale) care au avut loc de la acestea, care au afectat apa și solul. De asemenea, DEP PA a recomandat atingerea noilor standarde de siguranță în privința iazurilor de decantare, în curs de elaborare de către DEP, la alte două iazuri ale Range Ressources. În același timp, DEP încearcă să minimizeze impactul acestor scurgeri, subliniind că nu a avut loc contaminarea apei potabile.
Din recomandările pentru cele două iazuri care au nevoie de un upgrade, reținem folosirea unei geomembrane electroconducătoare care va permite “mai buna identificare a scurgerilor”. Despre faptul că mult din acest lichid de flowback depozitat în aceste iazuri se evaporă în atmosferă, substanțele rămânând în suspensie, până la următoarele precipitații, nu aflăm nimic din evaluarea superficială a DEP.
Ca și cum ar avea de-a face cu un elev care își face conștiincios temele, atunci când doamna îl trage de urechi, comunicatul de presă al DEP ne anunță că Range va investiga și remedia integral orice contaminare a pânzei freatice cauzată de operațiunile anterioare la iazurile în cauză. Tot ca pe un elev cuminte, DEP așteaptă Range Ressources la raport trimestrial, pentru a afla cum merge închiderea/remedierea iazurilor în cauză.
De asemenea, ordinul DEP mai prescrie Range Ressources să înceapă investigarea imediată a apei și a solului în fiecare din cele 7 iazuri vizate, pentru a determina “ce impact, dacă e cazul a existat ca urmare a operării iazurilor de către Range Ressources. Comunicatul conchide, împaciutor, că dacă se va constata vreo contaminare -adică constatarea o face tot Range Ressources!!! – companiei i se va solicita să o remedieze. Adică compania se va autosesiza! Asta se numește, în SUA, protecția mediului!
Este evident că proverbul cu lupul paznic la oi se potrivește de minune în cazul aplicării reglementărilor de mediu în SUA și a principiului “poluatorul plătește“. Cum este evident și faptul că range Ressources nu va plăti nimic, nu va remedia nimic, câtă vreme nu există presiune pentru ca lucrurile să se schimbe.
N.B: Cele mai multe sonde și instalații conexe rămân, însă, neinvestigate, nesupervizate, necuantificate/necartate. Unul din motive îl reprezintă și scăderea capacității administrative a instituțiilor de protecția mediului, care au suferit reduceri masive de personal, de 50% din personal, odată cu bula gazelor de șist în statul Pennsylvania. De asemenea, concomitent cu capacitatea instituțională, a scăzut și rezistența angajaților DEP la presiunile enorme venite de la cel mai înalt nivel, în sensul aplicării legislației de protecția mediului în vigoare, și așa extrem de slabă și de slăbită.
Îndrăznim să facem un exercițiu de imaginație și să transferăm această poveste pe meleagurile noastre? Cam care credeți că ar fi amenda, în caz că ar fi? Cam câte cazuri de poluare ar fi trecute cu vederea, mușamalizate exemplar?
Pentru a evita să ajungem în situația în care au ajuns cei din statul Pennsylvania, este nevoie să ne trezim înainte ca fracturarea hidraulică să ia amploare în România și în Europa. După aceea, va fi mult prea târziu. Odată instalați, nu vor mai putea fi stopați.
foto www.infocivic.ro
articol preluat de pe http://farafracturare.ro