de trup Arhive - Pagina 2 din 5

Articole

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea IV-a – Nutrienţii şi substanţele bioactive prezente în seminţele de cânepă)

5 mai 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.862 vizite

foto – amarihuana.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea III-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15230

Nutrienţii şi substanţele bioactive prezente în seminţele de cânepă

Seminţele de cânepă sunt apreciate ca aliment de origine vegetală bogat în proteine, aminoacizi esenţiali şi acizi graşi nesaturaţi Omega-3 şi Omega-6, din care cauză sunt mult mai valoroase decât seminţele de in, dovleac, susan sau soia.

Ele au un conţinut ridicat de proteine (25%) de înaltă calitate biologică (cu rol dinamic în metabolism) şi uşor digerabile, peste 30% lipide, o cantitate apreciabilă de fibre vegetale, antioxidanţi, vitamine, săruri minerale etc.

Uleiul din seminţe conţine toţi aminoacizii esenţiali care împreună cu acizii graşi nesaturaţi omega-3 şi omega-6 şi fibre sunt responsabili pentru acţiunea de îmbunătăţire şi normalizare a funcţiilor organismului uman.

Trebuie reţinut că, deşi există numeroase alte alimente care conţin aceeaşi nutrienţi, totuşi în cânepă ei se găsesc într-o formă cu biodisponibilitatea cea mai ridicată pentru organism.

De asemenea, în proporţie de 92% fibrele din seminţele de cânepă asigură menţinerea florei intestinale normale, contribuie la combaterea constipaţiei şi la curăţarea tractului intestinal de metale grele şi toxine.

În seminţele de cânepă sunt prezente microelemente potasiu, magneziu, fier, zinc, calciu, sulf, fosfor etc.; mai conţin şi alţi nutrienţi precum lecitină şi colină, inozitol şi fitosteroli.

Seminţele de cânepă conţin şi vitaminele A, D, complexul B, acidul folic, dar şi o cantitate însemnată de vitamina E în 5 forme: alfa-tocoferol, beta-tocoferol, gamma-tocoferol, delta-tocoferol şi alfa-tocotrienol, cu acţiune antioxidantă crescută, protejând celulele umane de efectele negative ale radicalilor liberi superoxidici.

Poate cea mai interesantă şi importantă activitate a vitaminei E este aceea de a acţiona ca un agent anticanceros, în special la nivelul colonului, putând inhiba peroxidarea lipidelor şi împiedica formarea de produşi mutagenici la nivelul mucoasei intestinale.

În concluzie, cânepa este o sursă vegetală care asigură o nutriţie echilibrată de proteine şi lipide, cu acizi graşi nesaturaţi, cu toţi aminoacizii esenţiali într-un raport favorabil digestiei, pentru stimularea funcţiilor sistemului nervos şi menţinerea sănătăţii creierului, pentru îmbunătăţirea şi întreţinerea memoriei la toate vârstele, pentru sănătatea şi frumuseţea pielii etc.

Inexplicabilă atitudinea unor autorităţi care ne-au privat de o sursă de sănătate.

Efectele benefice ale seminţelor şi a uleiului de cânepă (Cannabini oleum)

Cu aproximativ 3.000 ani î.e.n. seminţele de cânepă erau folosite pentru combaterea inflamaţiilor de la nivelul pielii şi recunoscute ca aliment cu proprietăţi tonice, regenerative, laxative, diuretice, cu efect favorabil în eliminarea limbricilor la nou-născuţi şi la animale.

Uleiul de cânepă, ca aliment-medicament se obţine prin presarea la rece a seminţelor de Cannabis sativa – cânepa utilă cultivată pentru seminţe şi fibre.

De asemenea, este singurul ulei vegetal comestibil care conţine şi acid gamma-linolenic, benefic în tratamentul tulburărilor premenstruale şi ale menopauzei.

Prin conţinutul ridicat în acizi graşi omega-3, seminţele şi uleiul de cânepă constituie alimente valoroase din punct de vedere nutriţional în perioada de sarcină şi de alăptare. În acest fel, se poate preveni deficitul de omega-3 la făt şi nou-născut în dezvoltarea şi maturarea creierului, dezvoltarea retinei şi îmbunătăţirea funcţiei vizuale la copii (din perioada prenatală şi până în primii ani de viaţă), contribuie la dezvoltatea armonioasă a sistemului osos, la stoparea apariţiei rahitismului, dar şi la o bună dezvoltare a sistemului imunitar.

sfarsitul partii a IV-a
partea a V-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15977

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea III-a)

2 mai 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/2.101 vizite

foto – curiosidades.batanga.com
articol – din revista Revista HOFIGAL – Natura si Sanatate Nr. 41, numarul 41 din 16 12, 2013
autor – Ing. Ştefan Manea Director General S.C. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S.A.

partea II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045

Ce trebuie să ştim despre cânepă

Cânepa este o plantă anuală, ierboasă, cu tulpina dreaptă, ramificată în partea superioară, înaltă de 1-5 m, cu grosimi variabile (0,5-6,0 cm) în funcţie de soi şi desimea de semănat. Ajunge la maturitate într-un timp scurt (3-4 luni), perioadă în care consumă dioxid de carbon – 1 ha de cânepă echivalează cu 3,5 ha de pădure (privind consumul de CO2 şi creştere concentraţiei din oxigen în aer).

Cultivarea ei pentru seminţe şi fibre conduce la obţinerea unei proteine vegetale superioare, benefică pentru păstrarea sănătăţii şi la confecţionarea de ţesături pentru îmbrăcăminte nonalergică şi sănătoasă, materiale de construcţie, hârtie, surse regenerabile de energie, îngrăşământ natural, aer şi pământ nepoluat.

Uleiul de cânepă tratează toate tipurile de alergii.

Variabilitatea speciei de cânepă

Cannabis sativa – cânepa pentru „seminţe şi fibre” are mai puţin de 0,2%, de obicei 0,03% THC şi un conţinut redus în CBD, fiind considerată o plantă medicinală extraordinară datorită proprietăţilor sale deosebite pentru menţinerea stării de sănătate.

Încă din timpuri străvechi, Cannabis sativa a fost unica sursă de ulei vegetal comestibil în multe zone ale Asiei, iar în Europa secolului XV seminţele au constituit o sursă de hrană pentru populaţia săracă.

Cânepa a salvat multe vieţi omeneşti în perioadele de foamete din China, Europa şi Australia de la sfârşitul celui de al II-lea război mondial.

Aici, mai trebuie subliniată şi o altă calitate importantă a plantei, mai puţin cunoscută, aceea de utilizare a fibrelor pentru fonoizolarea locuinţelor, barieră de masă termică, absorbant al dioxidului de carbon, materie biodegradabilă, antimucegai, utile pentru confecţionarea de îmbrăcăminte nonalergică şi termică, hârtie reciclabilă şi durabilă

Cânepa – o plantă a viitorului

Cannabis sativa este cânepa comestibilă – plantă şi produs medicinal, fără efecte adverse în timp.
În fitoterapie, poate fi considerată ca un aliment important în hrana omului, mai ales datorită conţinutului bogat în fitonutrienţi şi substanţe biologic active pe care îl oferă organismului uman.

Cânepa ca plantă aliment-medicament poate fi folosită în medicina complementară sub formă de suplimente alimentare cu valoare nutriţională remarcabilă.

Consumarea uleiului din seminţe de cânepă (Cannabini oleum), obţinut prin presare la rece, este o sursă directă de acizi graşi esenţiali Omega-3 şi Omega-6 într-un raport optim echilibrat (1:3) care poate să susţină funcţionarea normală a fiecărei celule din organismul uman(de la făt până la adultul de orice vârstă), prin efecte benefice într-o gamă largă de boli şi dezechilibre.

De asemenea, seminţele de cânepă sunt ideale şi pentru vegetarieni, deoarece proteina vegetală conţinută poate înlocui cu succes lipsa de proteine animale din hrana acestora, ele fiind şi un aliment cu gust delicios de miez de nucă, cu aromă specială.

sfarsitul partii III-a
partea a-IV-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15527

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea II-a)

30 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/2.152 vizite

partea I-a https://www.unitischimbam.ro/?p=14693

În 1985, FDA (Food and Drug Administration) a aprobat utilizarea şi în SUA a unor produse farmaceutice denumite comercial Marinol, Sativex etc. pe bază de derivaţi canabinoizi sintetici, ca agenţi farmacologici utili, cu rol analgezic.

În Manualul firmei Merck, ediţia 1987 se relevă că „utilizarea cânepei (Cannabis sativa) nu conduce la dereglări de personalitate şi disfuncţii sociale, iar interdicţiile sunt nefundamentate ştiinţific”.

La ora actuală, utilizarea în scop terapeutic a cânepei este permisă în mai multe ţări europene (Austria, Olanda, Germania, Elveţia, Belgia), Israel şi 16 state din SUA, iar numărul studiilor ştiinţifice în acest domeniu este de ordinul miilor, majoritatea elaborate în ultimii 25 de ani.

În spaţiul românesc, folosirea cânepei (Cannabis sativa) a început cu fumegaţiile pe pietre încinse, utilizarea fibrelor pentru textile, construcţii şi alte întrebuinţări (atestate de Herodot la sciţi şi traci). De asemenea, o serie de documente atestă utilizarea ei pe vremea lui Alexandru Lăpuşneanu la apoteca din Bistriţa, cultivarea de către călugării mânăstirilor din zona Iaşului din timpul lui Vasile Lupu şi folosirea domestică largă până la începutul secolului XX.

Tradiţia cultivării şi prelucrării cânepei a fost continuată în secolul XX, astfel că România s-a situat pe primul loc în Europa şi al patrulea în lume până în anul 1989. Din păcate, în anul 2010 abia mai existau câteva culturi de cânepă în România – una dintre marile greşeli făcute după 1989.

Pe meleagurile ţării noastre, totuşi, cânepă (Cannabis sativa L.) a fost cultivată din cele mai vechi timpuri ca plantă textilă, dar şi ca plantă oleaginoasă, pentru că uleiul obţinut din seminţe se folosea în alimentaţie înainte de apariţia uleiului de floarea soarelui, fiind numit şi „grăsimea care slăbeşte”.

În medicina populară românească seminţele de cânepă au fost folosite pentru uz extern (lapte obţinut din amestecarea energică a seminţelor pisate cu apă caldă) în tratarea rănilor (acţiune antibacteriană) şi, pentru uz intern, în ameliorarea durerilor reumatice, în tratarea bolilor venerice, congestiei pulmonare, vărsături, otrăvire, tuse, hemoroizi, paraziţi intestinali (limbrici).
Frunzele de cânepă erau utilizate pentru proprietăţile ei analgezice şi antispasmodice în epilepsie, gută, reumatism.

Se poate remarca că, pe teritoriul României cânepa a fost cultivată întotdeauna pentru obţinerea de fibre şi seminţe şi n-a fost utilizată nici măcar accidental pentru prepararea de droguri.

Cu toate acestea, majoritatea oamenilor nu ştiu că există soiuri de cânepă (cu un conţinut foarte redus de THC) care pot fi extrem de utile în alimentaţie, fiind mai mult decât benefice pentru sănătatea omului, dacă sunt folosite conform recomandărilor propuse de producătorii autorizaţi.

sfarsitul partii II-a
partea a-III-a – https://www.unitischimbam.ro/?p=15230

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

(video) Dezbatere: Tot mai mulţi părinţi refuză vaccinarea bebeluşilor. M. Sănătăţii vrea reguli obligatorii

28 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.282 vizite

articol – stiri.tvr.ro

În România, rata vaccinării în rândul copiilor a scăzut sub 90%, iar în zona Moldovei, de exemplu, scade cu câteva procente în fiecare an. Mulţi bebeluşi părăsesc maternităţile fără să fie imunizaţi, pentru că părinţii sunt reticenţi în privinţa vaccinurilor. Ministerul Sănătăţii pregăteşte o lege care să-i oblige pe părinţi să fie de acord cu vaccinarea. În caz contrar, riscă amenzi sau chiar închisoarea! Subiectul a fost dezbătut la Ora de ştiri de jurnalistul Mihai Rădulescu şi invitaţii săi: jurnalistul Hotnews.ro Vlad Mixich şi medicul Mircea Puşcaşu.

Ana a născut la maternitatea “Cuza Vodă” din Iaşi, în urmă cu două zile. Deşi medicii i-au recomandat să-şi imunizeze băieţelul, a refuzat vaccinarea.

“Am hotărât împreună cu soţul meu să nu îl vaccinăm, din diverse motive. Am înţeles că pot apărea anumite boli pe parcursul evoluţiei şi am văzut foarte multe mămici care nu şi-au vaccinat copiii şi s-au dezvoltat foarte frumos şi nu au avut probleme de-a lungul vieţii”, spune ea.

Medicii de familie se lovesc tot mai des de refuzul părinţilor de a-şi imuniza copiii, chiar dacă îi avertizează că numeroase boli sunt ţinute sub control doar prin vaccinare.

“Dacă înainte o varicelă, vărsatul de vânt, era o boală normală, acum vedem această afecţiune la vârste din ce în ce mai mici şi cu complicaţii – cu meningită variceloasă, cu pneumonie variceloasă şi care, în consecinţă, dezvoltă sechele la aceşti copii”, argumentează medicul de familie Liana Barbacariu.

Potrivit Institutului Naţional de Sănătate Publică, rata imunizării în judeţele Moldovei a scăzut cu 3 procente faţă de anul trecut.

Cu secole în urmă, durata medie de viaţă a unei persoane era de aproximativ 40 de ani. Oamenii mureau din cauza unor boli pe care astăzi le ţinem sub control cu medicamente şi vaccinuri.

În Bucureşti, în 2014 a fost o scădere de 20% pentru două dintre cele mai sigure vaccinuri, subliniază jurnalistul Hotnews.ro, Vlad Mixich. Acest lucru nu este cauzat doar de fanatismul mişcării anti-vaccin, ci şi de o incompetenţă a statului de a pune la dispoziţia medicilor de familie vaccinurile necesare atunci când trebuie, subliniază Mixich.

La rândul său, medicul Mircea Puşcaşu, preşedintele asociaţiei “Bucovina profundă”, subliniază că vaccinul care ne fereşte de difterie, de exemplu, se adresează unei boli dispărute din România în 1986. Fiecare copil trebuie vaccinat de 5 ori – de 4 ori până la un an. “Vaccinăm fiecare copil născut în România pentru o boală dispărută acum 30 de ani (…) Acest vaccin este absolut inutil a fi recomandat tuturor copiilor”.

Împotriva tetanosului, o boală care nu este contagioasă – nu are rol în imunitatea publică – e absolut inutil să se facă 5 vaccinuri fiecărui copil, argumentează mai departe dr. Mircea Puşcaşu. Mai mult, în prospect se menţionează că acest vaccin poate produce autism, encefalopatie, boli autoimune.

În medie, efectele adverse la o vaccinare sunt de 1 la 1 milion, a replicat Vlad Mixich. Există, în plus, foarte multe studii care dovedesc eficienţa diverselor tipuri de vaccin.

Dezbaterea integrală, în secţiunea VIDEO

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Cânepa – plantă medicinală ideală pentru inimă şi creier (partea I-a)

27 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.974 vizite

În numeroase ţări, Cannabis sativa (Familia Cannabaceae) se cultivă în scop industrial şi alimentar şi, de-a lungul istoriei, părţi variate ale acestei plante au fost utilizate şi în scopuri medicinale.

Cânepa (Cannabis sativa L.) plantă medicinală, cunoscută, astăzi, ca un remediu terapeutic cu proprietăţi deosebite, este acceptată ca fiind una din primele plante cultivate de om. Descoperirile arheologice indică prezenţa ei în activitatea omului încă din perioada 8.000-6.000 î.e.n., iniţial pentru construcţii, îmbrăcăminte şi alimente, ulterior folosită pe larg şi în scopuri medicinale.

Prima atestare a utilizării cânepei, denumită canabis (etimologic, cuvântul îşi are originea de la sciţi şi traci, preluat apoi de grecii antici), este atribuită Chinei.

Chinezii utilizau fibrele plantei pentru fabricarea de diverse ţesături, funii şi hârtie, dar o foloseau şi ca plantă medicinală, cânepa fiind introdusă şi descrisă în lucrarea „Tratametul cu ierburi” – cea mai veche farmacopee chinezească Pen Tsao a împăratului Shennong (2737 î.e.n.), precum şi în alte documente în care fondatorul chirurgiei chineze Hua Tuo (140-208 e.n.) a subliniat rolul ei analgezic.

La egipteni, utilizarea terapeutică a cânepei pentru tratarea unor afecţiuni era cunoscută încă din vremuri străvechi, deoarece este ilustrată în diferite papirusuri Ramesseum III (1700 î.e.n.), în inscripţii ale piramidelor din Memphis (2350 î.e.n.) şi prezentă în rămăşiţe vegetale găsite în diferite sarcofage (1350-1210 î.e.n.).

În secolele VIII-VII î.e.n. planta era cunoscută şi folosită în tratamentul unor boli şi de alte popoare, printre care asirienii şi perşii.

În epoca modernă, în 1839 medicul irlandez William O’Shaughnessy, după mai multe cercetări efectuate la Calcutta în India, a putut demonstra proprietăţile analgezice şi anticonvulsivante ale cânepei.

Primul studiu ştiinţific a fost realizat de Societatea Medicală din Ohio în 1860, iar raportul prezentat a scos în evidenţă o serie de efecte benefice ale cânepei în nevralgii, mialgii, dismenoree, convulsii, dureri reumatice, astm, psihoză postpartum, lipsa poftei de mâncare.

În 1890, neurologul american John Russell Reynolds publica în revista Lancet informaţii privind aplicaţiile medicale ale cânepei în insomnie, migrene, convulsii, stări depresive, dismenoree.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, în Europa şi SUA, în diverse laboratoare, se produceau în jur de 30 produse sub formă de extracte şi tincturi pe bază de cânepă pentru aplicaţii medicale în mai multe patologii.

Totuşi, din primele decenii ale secolului trecut, utilizarea cânepei devenea treptat mai puţin răspândită. Motive erau numeroase: apariţia şi dezvoltarea rapidă a preparatelor sintetice, standardizarea laborioasă şi costisitoare a extractelor de cânepă pentru uz uman, studii ştiinţifice insuficiente privind constituenţii chimici şi mecanismele lor de acţiune, folosirea din ce în ce mai largă a cânepei indiene (Cannabis indica) ca drog în multe ţări puternic dezvoltate.

Astfel, pe parcursul anilor ’50 în SUA, precum şi în alte ţări a fost interzisă folosirea cânepei, deoarece era considerată cel mai violent şi periculos drog pentru sănătatea omului.

Cu toate acestea, cercetarea cânepei (Cannabis sativa) a continuat intens în Anglia şi Canada, iar în Israel a fost descoperit constituentul principal- tetrahidrocanabinol (THC) şi mai târziu şi alţi componenţi farmacologici activi. În felul acesta, cercetări extensive ale literaturii medicale au putut releva potenţialul terapeutic al canabinoizilor, dar şi utilizările numeroase ale cânepei şi a derivaţilor ei sintetici.

sfarsitul partii I-a
partea a-II-a https://www.unitischimbam.ro/?p=15045

articol preluat de pe http://www.revistahofigal.ro/

Campanie UNICEF de vaccinare a 3 milioane de copii din țările africane afectate de Ebola

25 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.461 vizite

Foto: (c) Philimon Bulawayo / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS-autor: Cristina Mac, editor: Pepa Sița)

Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) a anunțat vineri, într-un comunicat de presă, desfășurarea unei campanii de vaccinare pentru trei milioane de copii din țările africane care au fost cel mai grav afectate de epidemia de Ebola, transmite EFE.

Cu ocazia Săptămânii Mondiale a Imunizării, care a început la 24 aprilie și se va încheia la 30 aprilie, în Guineea, Liberia și Sierra Leone va avea loc o amplă acțiune de vaccinare contra unor boli precum rujeola și poliomielita.

În timp ce se continuă eforturile pentru a reduce la zero cazurile de Ebola, este extrem de important să fie restabilite serviciile medicale de bază’, a declarat Manuel Fontaine, director regional al UNICEF pentru Africa Centrală și de Vest, subliniind că ‘intensificarea programelor de vaccinare, care au fost întrerupte din cauza epidemiei, va salva vieți’.

Actuala campanie de imunizare are loc în condițiile în care pericolul febrei hemoragice Ebola persistă și, prin urmare, cadrele medicale implicate trebuie să respecte cu strictețe o serie de măsuri de siguranță, purtând haine și mănuși de protecție și spălându-se cu regularitate pe mâini.

Potrivit rapoartelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în aceste trei țări africane s-au înregistrat peste 26.000 de cazuri de Ebola și 10.000 de decese provocare de această boală.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Un pacient diagnosticat cu cancer sustine ca s-a vindecat cu ajutorul canabisului

23 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.791 vizite

foto – metro.co.uk
articol – totb.ro

Un pacient diagnosticat cu cancer susţine că s-a vindecat cu ajutorul canabisului
Medicii i-au spus lui David Hibbitt (un britanic de 33 de ani) că mai avea 18 luni de trăit, când a fost diagnosticat cu cancer. Bărbatul a urmat tratamente clasice, chimioterapie şi radioterapie, ba chiar a suferit o operaţie în martie 2013, dar toate s-au dovedit inutile – cancerul rămânea.

Epuizat după atâtea eşecuri, David s-a gândit să încerce şi ceva mai puţin neconvenţional. A cumpărat ulei de canabis de la un vânzător local, cu 50 de lire gramul şi a început să consume aşa ceva. “Prietenii mei îmi spuseseră despre beneficiile uleiului de canabis, dar nu i-am ascultat, la început. Nu am luat niciodată droguri”, a spus bărbatul. “Dar am simţit că mă ucide chimioterapia şi nu mai am nimic de pierdut. Nu puteam accepta că urma să mor”, mărturiseşte el. Aşa s-a apucat de cura cu canabis.

David Hibbitt
foto – metro.co.uk

Rezultatele au fost surprinzătoare, spune bărbatul: nu doar că s-a simţit mai bine, dar cancerul a intrat în remisie şi… a dispărut. Asta l-a convins să îşi oficializeze relaţia pe care o avea de şase ani cu iubita lui (cu care are şi un copil) şi speră să trăiască mulţi ani alături de familia sa. Cercetătorii britanici din domeniul cancerului spun că sunt conştienţi de faptul că există bolnavi de cancer care se apelează la extractul din canabis pentru tratament, dar că testele medicale nu au dovedit, până acum, fără tăgadă, că acest ulei este sigur şi eficient.

Sursa şi mai multe detalii: Metro UK

articol preluat de pe http://totb.ro/

SUA: Georgia legalizează folosirea canabisului în scopuri medicale

17 aprilie 2015/0 Comentarii/în De trup /de Uniti Schimbam/1.643 vizite

foto - comunitateaprocannabis.com
articol - AGERPRES/(AS-autor: Mihaela Nicolaescu, editor: Mariana Ionescu)

Georgia (sud-estul SUA) a devenit de joi al 24-lea stat american care legalizează canabisului în scopuri terapeutice după promulgarea unei legi în acest sens de guvernator, relatează AFP.

“Așteptarea se termină în sfârșit pentru pacienții în suferință”, a declarat guvernatorul Nathan Deal într-un comunicat, după ce a parafat textul aprobat de aleșii statului luna trecută.

Legea dezincriminează deținerea de canabis sub formă uleioasă, deoarece ea conține tetrahidrocanabinol (THC), o substanță care alină durerea în unele boli precum cancer, scleroza în plăci, Parkinson și epilepsia.

Legislația în materie de canabis este în schimbare rapidă în SUA, unde este considerat în continuare un drog ilegal de autoritățile federale, dar poate fi cumpărat legal în 24 de state în scopuri medicale, în timp ce în două state, Colorado și Washington, chiar și în scopuri recreative.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Nicolae Bănicioiu: Venim cu o lege pentru vaccinare

15 aprilie 2015/0 Comentarii/în De pe la noi /de Uniti Schimbam/1.175 vizite

foto – vaccinformatie.nl
articol – AGERPRES/(A, AS — autor: Livia Popescu, editor: Andreea Rotaru)

Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, a anunțat marți că ministerul pe care îl conduce pregătește un proiect de lege a vaccinării.

Întrebat, marți seară, într-o emisiune la B1 tv cum răspunde campaniei antivaccinare, Bănicioiu a răspuns: “Venim cu o lege pentru vaccinare”.

Președintele Societății Române de Microbiologie, prof. dr. Alexandru Rafila, a afirmat pe 21 martie că există riscul de izbucnire a unor epidemii, deoarece acoperirea vaccinală a scăzut.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/