Articole

(video) Ibuprofen: Risc cardiovascular sporit în cazul unei doze prea mari (EMA)

Anca Crupariu, despre avertismentele privind excesul de ibuprofen

sursa – https://www.youtube.com

Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES FOTO
Articol – AGERPRES/(AS — editor: Mihaela Nicolaescu)

Ibuprofenul, unul din medicamentele cel mai frecvent utilizate împotriva durerii și inflamațiilor, sporește ușor riscul unui infarct sau accident vascular cerebral în cazul unei doze prea mari, informează luni Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) cu sediu la Londra, citată de AFP

Într-o nouă evaluare publicată luni, agenția subliniază că riscul cardiovascular crescut nu afectează decât pacienții care depășesc o doză de ibuprofen mai mare de 2.400 de mg pe zi.

Nu a fost observat niciun risc la persoanele care au luat mai puțin de 1.200 de mg pe zi, ceea ce înseamnă majoritatea pacienților. Doza obișnuită la un adult este de între 200 — 400 mg de trei ori pe zi.

Ibuprofenul este un medicament comercializat din anii 60 sub diferite denumiri, precum Advil sau Nurofen.

Unele forme, în special cele de 200 mg, sunt la vânzare liberă în mai multe țări europene.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Operația cezariană trebuie să fie efectuată numai din motive medicale (OMS)

Foto: (c) Sorin LUPȘA / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(AS — autor. Lelia Bretan, editor: Cristina Mac)

Operația cezariană trebuie efectuată numai atunci când este ‘necesară din punct de vedere medical’, a susținut vineri Organizația Mondială a Sănătății (OMS), regretând faptul că se recurge prea des la această intervenție.

‘În multe din țările în curs de dezvoltare și dezvoltate există o adevărată epidemie de cezariene, chiar și atunci când nu sunt necesare din punct de vedere medical’, a spus dr Marleen Temmerman, director în cadrul OMS, transmite AFP. În multe state, această ‘epidemie’ se explică prin voința medicilor de a-și simplifica viața, cezarienele putând fi planificate, a adăugat Temmerman, cu ocazia publicării noilor recomandări ale OMS.

Este prima oară când agenția ONU recomandă clar ca recurgerea la cezariană să fie limitată doar la motive medicale, arată dr Metin Gulmezoglu de la OMS. Până în prezent, organizația a spus doar că ‘rata ideală de cezariană’ este cuprinsă între 10% și 15% din nașteri, limite stabilite de experți în 1985. De atunci, nașterea prin cezariană s-a răspândit mult atât în țările dezvoltate, cât și în cele în curs de dezvoltare.

Rata operațiilor cezariene a atins 23% din numărul nașterilor în Europa, 35,6% în cele două Americi și 24,1% în regiunea Pacificului de Vest, potrivit celor mai recente cifre ale OMS (din 2008). Numai Africa (3,8%) și Asia de Sud-Est (8,8%) par ocolite de acest fenomen.

În unele țări a apărut o adevărată ‘cultură a cezarienei’, ca în Brazilia, unde aproape jumătate dintre bebeluși se nasc prin cezariană, această țară fiind numărul unu în lume în domeniu, a adăugat Temmerman.

OMS a realizat noi studii, în încercarea de a determina o rată optimă a cezarienelor, dar nu a reușit deocamdată. Cercetările au demonstrat că rate mai mari de 10% nu duc la scăderea ratei mortalității materne și neonatale.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Experiențe din pragul morții: Ce se întâmplă cu creierul și cu inima chiar înainte de deces

foto si articol – independent.md

În clipele dinaintea morții creierul îndeplinește un rol mai important decât inima, conform rezultatelor unui nou studiu care pune sub semnul întrebării practica medicală actuală și a fost publicat în ultimul număr al revistei Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), transmite Live Science.

Conform teoriei medicale actuale, în momentele dinaintea morții inima ar juca rolul principal. Încetarea bătăilor inimii duce la oprirea circulației sangvine, iar creierul și celelalte organe mor în succesiune rapidă, în lipsa oxigenului. Acest nou studiu contrazice această teorie.

O echipă de cercetători a desfășurat un experiment pe cobai, în care au urmărit activitatea cardiacă și pe cea cerebrală în momentele dinaintea morții rozătoarelor din cauza lipsei de oxigen. Ei au descoperit că, în acele momente, creierul transmite o furtună de semnale chimice spre inimă. După ce au blocat transmiterea acestor semnale de la creier spre inimă, cercetătorii au observat că șoarecii au supraviețuit un timp mai îndelungat.

Dacă un proces similar se întâmplă și în cazul oamenilor, ar fi posibilă creșterea șanselor de supraviețuire ale unui pacient prin stoparea semnalelor transmise de creier spre inimă, conform studiului publicat de PNAS.

„În mod natural, oamenii s-au concentrat asupra inimii, gândindu-se că, dacă salvează inima, vor salva și creierul”, a susținut co-autoarea acestui studiu, Jimo Borjigin, neurolog la Școala de Medicină din cadrul Universității din Michigan. Echipa ei a descoperit ceva surprinzător: „Trebuie oprită comunicarea chimică dintre creier și inimă pentru a putea salva inima”, a subliniat ea, adăugând că această descoperire „este contrară aproape oricărei practici medicale de urgență”.

În fiecare an, peste 400.000 de americani suferă stop cardiac. Chiar dacă primesc tratament medical imediat, rata de supraviețuire este de aproximativ 10%, conform American Heart Association.

Atunci când o persoană suferă un stop cardiac, își pierde cunoștința și nu mai prezintă semne vitale, dar creierul continuă să fie activ. Într-un studiu anterior, publicat de PNAS în 2013, Borjigin și colegii săi a descoperit că în timp ce inima moare, este inundată de semnale transmise de creier, probabil într-o încercare disperată de a o salva. Această furtună de semnale chimice ar putea fi responsabilă pentru experiențele relatate de unii oameni care și-au revenit din moarte clinică, conform lui Borjigin.

În noul studiu, cercetătorii au indus starea de stop cardiac unor șoareci, fie după ce i-au introdus într-un mediu bogat în dioxid de carbon, or administrându-le o injecție letală. Oamenii de știință au studiat activitatea cerebrală a animalelor prin intermediul electroencefalografiei și respectiv activitatea cardiacă prin intermediul ecocardiografiei, în momentele dinaintea morții. Echipa a examinat și substanțele chimice prezente în inima și creierul rozătoarelor. S-a remarcat inițial că rata bătăilor inimii șoarecilor a scăzut rapid, dar apoi, imediat, activitatea lor cerebrală a devenit puternic sincronizată cu activitatea cardiacă. Echipa de cercetători a folosit o nouă tehnică pe care a dezvoltat-o pentru a măsura rata cardiacă, bătaie cu bătaie.

În timp ce creierul și inima rozătoarelor erau sincronizate, oamenii de știință au observat sinteza a peste o duzină de substanțe neurochimice, așa cum este dopamina, care produce o senzație de plăcere, și noradrenalina, un neurotransmițător al sistemului nervos simpatic, care produce senzația de alertă. Această furtună chimică declanșată de creier atunci când inima se oprește ar putea fi explicația pentru care oamenii care și-au revenit din moarte clinică au povestit că au trecut prin niște experiențe „mai reale decât realitatea”.

cititi mai mult pe http://independent.md/experiente-din-pragul-mortii-ce-se-intampla-cu-creierul-si-cu-inima-chiar-inainte-de-moarte/#.VSaiYvmsXuM

SĂRBĂTORI ȘI TRADIȚII POPULARE: Copturi pascale

Foto: (c) Mihaela LETA / Arhiva AGERPRES
Articol: AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)

Pentru creștini, pasca este cea mai importantă coptură rituală a Paștilor. Caracterul ritual al pascăi este subliniat de data prescrisă de tradiție când trebuie pregătită, în joia sau sâmbăta din Săptămâna Mare, se arată în volumul ”Sărbători și Obiceiuri Românești”, semnat de Ion Ghinoiu.

Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânză de vaci, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit.

Pasca și cozonacii se mai pot prepara și în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paști, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite.

Pască a fost numită la început pâinea sfințită care se împarte în biserică după slujba Învierii.

În noapte Sfintelor Paști, este obiceiul să se sfințească pâine numită Paști, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, pe care credincioșii o consumă după slujbă.

Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără știrea lor. Întrebându-L pe Hristos când vor fi Paștile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii, au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

OMS: Peste 200 de boli pot fi transmise prin alimente, unele foarte grave pot duce la deces

foto – Mediafax
articol – Elvira Gheorghita – Mediafax

Peste 200 de boli pot fi transmise prin alimente, iar unele foarte grave pot duce la deces, cele mai multe suferinţe fiind cauzate de bacterii şi virusuri, dar şi de substanţe chimice folosite în procesul de preparare a alimentelor, a declarat marţi reprezentantul OMS România, Victor Olsavszky.

“Bolile pot fi cauzate de bacterii, de virusuri, de germeni patogeni, dar şi de substanţe chimice, care pot scăpa în procesul tehnologic şi contaminează alimentele. De aici necesitatea de a controla strict procesul tehnologic în tot lanţul alimentar”, a spus Victor Olsavszky, cu ocazia Zile Mondiale a Sănătăţii, care în acest an are ca temă siguranţa alimentară.

Reprezentantul OMS România a precizat că sunt şi virusuri şi bacterii bune, care sunt folosite la prepararea alimentelor.

“Dacă ne întoarcem la patogeni, bacterii sau virusuri, pot fi cei de care avem nevoie, care sunt folosiţi la prepararea unor alimente, dar şi o altă categorie, care nu au ce căuta în alimente. Salmonella se găseşte în principal în ouă, adică oul este calea de transmitere. Există reguli foarte stricte în ceea ce priveşte trasabilitatea, adică ştim exact de unde vine un ou, când ajunge pe raft. Există programe clare de testare în ferme, astfel că am reuşit reducerea cu peste 50 la sută a salmonellozelor transmise prin ouă”, a mai spus Olsavszky.

Simptomele bolii sunt, ca la orice boală infecţioasă pe tractul digestiv, greţuri, vărsături, dureri de stomac, diaree şi stare generală alterată. Unele forme ale bolii trec fără tratament, doar cu echilibrarea hidrică, altele necesită tratament, internare în spital, în timp ce formele grave por duce chiar la deces.

Victor Olsavszky a preciza că au fost 55 de cazuri de deces din caua contaminării unor alimente cu Escherichia coli (E.coli). El a subliniat că oamenii trebuie să cumpere alimente din magazine autorizate, şi de pe stradă, pentru a evita îmbolnăvirile.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, a prezentat situaţia evoluţiei bolilor care pot avea legătură cu siguranţa alimentaţiei.

Potrivit INSP, una dintre suferinţele frecvent întâlnite este boala diareică acută. Astfel, numai în perioda iunie-octombrie 2013 au fost raportate 38.723 de internări cu diagnosticul de boală diareică acută. Cele mai multe cazuri au fost la grupa de vârstă unu-patru ani.

O altă boală care ţine de igiena alimentară este trichineloza. Rata incidenţei anuale a trichinelozei a fost, în 2013, de 0,94 la suta de mii de locuitori, în scădere cu 9,5 la sută faţă de incidenţa din 2012.

Deşi există o tendinţă descendentă a incidenţei cazurilor înregistrate în ultimii zece ani, România are cele mai multe cazuri de trichineloză înregistrate în Europa, ceea ce ridică grave semne de întrebare asupra aplicării măsurilor de prevenire, de educare a populaţiei şi de control, se mai arată în raportulul INSP.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/social/oms-peste-200-de-boli-pot-fi-transmise-prin-alimente-unele-foarte-grave-pot-duce-la-deces-14111360

(video) Reţetă tradiţională pentru masa de Paşte din Botiza (@Exclusiv în România)

foto – captura video – youtube.com
articol – youtube.com

În Sâmbăta Paştelui, de la ora 18:00, pe TVR1, Cristian Tabăra şi echipa sa vă invită în Maramureş

Descoperim aici Biserica din Deal din Ieud, aflată în patrimoniul mondial UNESCO, un meştesug vechi păstrat în sat – prelucratul cânepei. Moş Pupăză, meşter renumit în zonă vorbeşte despre secretul porţilor maramureşene, vedem cum se ţes covoare şi pregătim masa de Paşte, în stil tradiţional, la Botiza.

articol preluat de pe https://www.youtube.com

Cum ne afectează consumul exagerat de zahăr organismul

foto si articol – independent.md

Consumat cu moderație, zahărul (în stare naturală) este esențial pentru un organism sănătos, dar în exces acesta poate dăuna sănătății, începând cu inima și terminând cu viața sexuală. Chiar dacă kilogramele în plus sau problemele cu dinții par consecințele evidente ale consumului ridicat de zahăr, există multe alte efecte „ascunse” care ne afectează sănătatea.

Inima
Într-un studiu publicat în 2013 în revista Journal of the American Heart Association, cercetătorii au descoperit că un consum mare de zahăr „stresează inima” și îi afectează funcționarea normală.

Creierul
Un studiu din 2002 realizat de cercetătorii de la Universitatea din California a asociat, în mod îngrijorător, consumul excesiv de zahăr cu sănătatea creierului. Studiul a descoperit că dietele bogate în zahăr afectează plasticitatea neuronală și comportamentele asociate cu substanța chimică cunoscută ca „factor neurotrofic derivat”. Această duce la scăderea abilității de a forma amintiri noi în mod eficient.

Rinichi
Rinichii joacă un rol important în filtrarea sângelui, ceea ce înseamnă că un nivel ridicat de zahăr în sânge pot îngreuna sarcina acestora. Potrivit American Diabetes Association, funcționarea îngreunată a rinichilor duce la apariția bolilor la nivelul acestui organ.

Sănătatea sexuală
Deoarece o dietă bogată în zahăr poate afecta fluxul sanguin, un consum exagerat este asociat cu disfuncția erectilă la bărbați. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Johns Hopkins a descoperit că un anumit tip de zahăr interferează cu șirul de procese chimice necesare pentru producerea și susținerea unei erecții.

Articulații
Artrita este termenul folosit pentru descrierea diferitelor tipuri de dureri articulare. Potrivit unui studiu publicat în revista American Journal of Clinical Nutrition, consumul exagerat de zahăr crește inflamația și provoacă durerile articulare.

Piele
Dr. Nicholas Perricone, dermatolog și nutriționist, a explicat că un consum excesiv de zahăr cauzează „o explozie de inflamaţie” în organism. Aceeași inflamație care cauzează durerile articulare poate afecta pielea, accelerând procesul de îmbătrânire și apariția ridurilor sau a pungilor de sub ochi.

Ficat
Ficatul nu este imun la efectele consumului exagerat de zahăr. Dietele bogate în zahăr conduc la acumularea de grăsime în ficat, care în unele cazuri, cauzează inflamarea acestuia. Netratată, această problemă poate avea asupra ficatului același efect pe care îl are consumul de alcool.

articol preluat de pe http://independent.md/

Pâinea viitorului, făcută din cânepă – invenţia de milioane a unui tânăr din Cluj. Beneficiile extraordinare pentru sănătate ale produsului medaliat cu aur

foto. – adevarul.ro
articol – Florina Pop – adevarul.ro

Iulian Rusu, un masterand din Cluj, a creat un nou tip de pâine, făcută cu făină din cânepă, care are nenumărate beneficii pentru sănătate. Alimentul a câştigat medalia de aur la un salon internaţional de inventică.

Ce ar trebui să mâncăm ca să fim sănătoşi? Cât de bună pentru organism este pâinea? La aceste întrebări a găsit răspuns un masterand din Cluj: a inventat o pâine din făină de cânepă. Împreună cu două profesoare ale sale, Iulian Rusu (24 de ani) a creat un nou tip de pâine care are o mulţime de beneficii pentru corpul uman şi care a fost şi recunoscută printr-o medalie de aur la Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii „Pro Invent“, de săptămâna trecută, de la Cluj.

Pâinea este produsă din „Cannabis sativa“, pe care o cultivau bunicii noştri pentru ţesături

Lumea când aude de cânepă se gândeşte direct la drog. Există două tipuri de cânepă: Cannabis indica, cânepa indiană, din care se fac droguri şi Cannabis sativa folosită în partea industrială şi alimentară”, subliniază masterandul

De unde i-a venit ideea

Într-unul dintre laboratoarele Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) miroase, încă de la intrare, a pâine scoasă din cuptor. E ora 10.00, iar Iulian Rusu, „tatăl“ pâinii cu cânepă, a venit devreme să frământe aluatul şi să pună minunea maronie la copt.

„Acum doi ani căutam o temă pentru licenţă. Profesorul Marcel Duda, din cadrul Facultăţii de Agricultură, coordona atunci un doctorat legat de producerea seminţelor de cânepă şi, din discuţie în discuţie, mi-a spus câteva lucruri interesante despre seminţele de cânepă. De acolo mi-a venit ideea să fac pâine şi cu făină de cânepă. Apoi am vorbit cu doamna inginer Crina Mureşan şi am stabilit să facem un produs nou, de panificaţie, care nu este pe piaţă“, povesteşte masterandul.

646x404 (1)
Pâine cu făină din cânepă şi de grâu, scoasă din cuptor FOTO: Florina Pop

Potrivit legii româneşti, în alimente nu se poate folosi un adaos mai mare de 20% de făină din cânepă. De aceea, Iulian a creat patru tipuri de pâine, în funcţie de proporţia de făină de cânepă pusă: 5%,10%, 15% şi 20%.

Formula magică este secretă

„Am stabilit de la început o anumită reţetă pe care să mergem“, explică tânărul. Aceasta e foarte asemănătoare cu reţeta clasică de pâine: făină de grâu, drojdie, apă, sare. La ea se adaugă făină de cânepă, în diferite proporţii, obţinută din seminţe de cânepă. După multe luni de experimente, prima versiune a pâinii cu făină de cânepă a creat-o ca produs finit al lucrării sale de licenţă.

300x194

”La Festivalul Alimentului de acum 2 ani, când am mers cu produsul sub formă de chifle din pâine cu cânepă, au venit profesori, studenţi. Mulţi au preferat chiflele cu 10% adaos de făină de cânepă. La lucrarea de licenţă am făcut o analiză senzorială şi am observat că studenţii au preferat pâinea cu 10% adaos. Au spus că le place foarte mult gustul. Şi la PROINVENT, anul acesta, tot cu pâine de 10% adaos am mers. Le-a plăcut. Unii m-au întrebat ce conţine. A fost cineva care mi-a zis că şi-a cumpărat făină de cânepă şi că vrea să-şi facă pâine din cânepă”, povesteşte Iulian.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/painea-viitorului-facuta-canepa-inventia-milioane-unui-tanar-cluj-beneficiile-extraordinare-sanatate-produsul-medaliat-aur-1_551bea00448e03c0fd1ddc0b/index.html

Farmacia verde: Vremea urzicilor!

foto si articol – formula-as.ro

- La început de primăvară, când organismul are nevoie de reîmprospătare mai mult ca oricând, urzicile fragede, culese de pe pământul reavăn-înmiresmat al lui Martie, sunt un adevărat medicament. Consumate crude, ele sunt un agent de curăţare pentru sistemul digestiv, sânge şi rinichi –

Când mergi, primăvara devreme, la cules de urzici, îţi trebuie un pic de răbdare şi de atenţie, ca să le distingi tulpiniţele fragede, ascunse sub frunzişul uscat al pădurii. Frigul le sperie. Abia când soarele începe să încălzească uşor pămân­tul, poporul cel numeros al urzicilor năvăleşte în lume, ocupând-o până la capătul orizontului. De la primele semne adevărate de primăvară, din rizomii întinşi ca o reţea uriaşă pe sub pământ, ies la iveală primele frunzuliţe de un verde deschis şi fraged, care se culeg împreună cu tulpina pe care cresc. O pungă mare de urzici este suficientă pentru o cură de o săptămână. Se ţine la frigider, fără a-şi pierde prospeţimea. Dar să vedem cum le putem folosi.

Un depozit de clorofilă

Urzica vie este printre plantele cele mai bogate în clorofilă, un agent de detoxifiere fenomenal, dar şi un foarte bun alcalinizant al sângelui, al urinei şi al altor fluide corporale. Apoi, urzica are în compoziţia sa cantităţi importante de potasiu, fier şi magneziu, fiind, aşadar, un remineralizant excelent. Foarte importante sunt şi substanţele volatile, ce dau aroma specifică urzicilor de primăvară, şi care au un foarte intens efect antibiotic şi diuretic. Nu trebuie uitat că în frunzele verzi şi înţepătoare există nu mai puţin de zece vita­mine, între care: B1 şi B2, care protejează sistemul nervos; vitamina C, care este antialergică şi imunosti­mulentă; vitamina A, care protejează ochii şi întăreşte membrana celulelor sănătoase. Cu un asemenea arse­nal vindecător, nici nu e de mirare că această plantă are o multitudine de recomandări terapeutice. Îna­inte de a vorbi despre ele, să aflăm cum se pot prepara.

Remedii din urzici

Salata

Două mâini de frunze şi tulpini fragede se curăţă bine de frunzele uscate şi de alte impurităţi, care se stre­coară atunci când culegem urzica, iar apoi se clătesc bine în mai multe ape. După spălare, frunzele şi tulpinile se toacă fin pe o planşetă de lemn, se adaugă puţină sare şi se frământă bine, cu mâna pro­tejată de o mănuşă de cauciuc (pentru că şi atunci când e tânără, urzica înţeapă foarte tare). La tocătura obţi­nută se adaugă puţin suc de lămâie şi ulei de măsline, şi salata e gata. Pişcătura dispare. Salata de urzică se consumă de regulă dimineaţa, pe stomacul gol. Ca să fie efi­cientă, o cură trebuie să dureze minimum 7 zile. Li­mite pentru tratamentul cu urzică nu există. Cu cât cura de salată va fi mai lungă, cu atât efectele sale vor fi mai puternice.

Sucul de urzici

Beţi sucul de urzici imediat după preparare

În vasul mixerului electric se pune o mână de ur­zici proaspete, bine spălate şi curăţate, şi un pahar (200 ml) de apă plată sau apă de izvor. Se lasă la mala­xat circa 2 minute, după care se adaugă imediat 1-2 linguriţe de suc de lămâie, atât pentru gust, cât şi pen­tru prevenirea oxidării principiilor active. Sucul se bea nefiltrat, cât mai repede, ca să-şi păstreze maximul de proprietăţi curative.

cititi mai mult pe http://www.formula-as.ro/2015/1157/terapii-alternative-58/farmacia-verde-vremea-urzicilor-18921

26 martie 1953 – Cercetatorul american Jonas Salk a declarat, intr-o emisiune radio, descoperirea vaccinului anti-poliomielitic.

foto si articol - cersipamantromanesc.wordpress.com

La 26 martie 1953 – Cercetatorul american Jonas Salk a declarat, intr-o emisiune radio, descoperirea vaccinului anti-poliomielitic, anuntul in premiera fiind catalogat de maxima importanta pentru ca facea posibila salvarea a zeci de mii de bolnavi, indeosebi copii.

Poliomielita, cunoscuta si sub numele de ”paralizie infrantila”, este o afectiune cauzata de un virus, care poate determina paralizii grave, uneori ireversibile, ducand la invaliditati si care afecteaza mai ales copiii. In anii ’40-’50, epidemiile aparute au ucis mii de persoane, numai in 1952 peste 3.000 de oameni decedand din cauza acestei boli, iar alte 50.000 fiind afectate de virus.

Pentru ca virusul se transmitea cu usurinta, epidemiile de poliomielita erau ceva obisnuit in primele decenii ale secolului XX. De altfel, chiar presedintele american Franklin D. Roosevelt s-a imbolnavit de poliomielita, la varsta de 39 de ani paralizand partial din aceasta cauza. Ulterior, Roosevelt si-a transformat casa din Warm Springs, Georgia, intr/un centru de recuperare pentru bolnavii de poliomielita.

Procedura lui Jonas Salk, incercata pentru prima oara fara succes de catre americanul Maurice Brodie in anii ‘30, a constat in anihilarea mai multor tulpini de virusi, iar apoi in injectarea virusilor, deveniti benigni, in fluxul sanguin al unei persoane sanatoase. Sistemul imunitar al persoanei urma apoi sa creeze anticorpii meniti sa faca organismul imun la viitoarele expuneri la poliomielita.

Salk a facut primele incercari pe oameni asupra unor fosti pacienti, asupra sa si a familiei sale, iar in 26 martie 1953 si-a facut publica descoperirea la reteaua de radio CBS si doua zile mai tarziu intr-un articol al Jurnalului Asociatiei Medicale Americane.

Salk, nascut in New York in 1914 din parinti rusi si evrei, a inceput cercetarile pe vaccinul care provoaca poliomielita pe vremea cand era student la medicina, iar ulterior le-a continuat din pozitia de cercetator-sef al Laboratului Universitatii din Pittsburgh, in 1948 inregistrand primele succese.

In aprilie 1955, s-a anuntat ca vaccinul este eficient si sigur si a inceput o campanie nationala de inoculare, iar rezultatele s-au vazut imediat pentru ca numarul imbolnavirilor a scazut enorm. In 1962, a devenit disponibil un vaccin administrabil pe cale orala, realizat de cercetatorul american de origine poloneza Albert Sabin.

Acest fapt a facilitat foarte mult distributia vaccinului anti-poliomielita. Jonas Salk a fost rasplatit cu Medalia Libertatii, distinctie care i-a fost acordate de presedintele SUA in 1977. Cercetatorul american a incetat din viata in, 1995, in La Jolla, California.

articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com