Articole

Alexandru Cristian Surcel: Numirea șefilor din parchete

9 aprilie 2026

Autor: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

Numirea șefilor din parchete

Sincer, mă așteptam să se folosească de avizul negativ al CSM și de propriile declarații anterioare despre procurorul general și procurorii șefi în funcție ca să respingă o parte din propuneri. Nu mă așteptam să le respingă pe toate, e clar că el merge pe un anumit compromis cu PSD-ul, ca să mențină o guvernare stabilă până la parlamentarele din 2028. Însă faptul că a acceptat toate propunerile, mai puțin una și insistența lui că el are informații de 100 de ori mai exacte, lucru destul de logic pentru un șef al statului, mă face să mă întreb ce balauri ieșiseră la încălzire dacă această garnitură de candidați, era să scriu candidoze, ar fi fost respinsă.

Este nevoie totuși de o mai bună comunicare cu publicul și, mai ales, cu susținătorii, care în cazul actualului președinte sunt departe de masele fără multă gândire critică care au suflat vânt în pupa principalilor contracandidați la alegerile din noiembrie 2024 și mai 2025 ( Nicușor Dan nu a candidat în noiembrie 2024, dar a candidat Elena Lasconi cu același electorat). Nu ajunge de pe jilțul prezidențial sau de la poarta Palatului Cotroceni să fim asigurați că președintele, care are pe masă rapoartele serviciilor secrete, știe mai bine și nu e deloc de acord cu social media pe acest subiect și nici că a făcut zeci de ore de discuții de detaliu cu zeci de procurori. Ar trebui totuși oferite niște argumente cu mai mult conținut în susținerea tezei că broasca râioasă oferită de ministrul justiției Radu Marinescu trebuia înghițită vie, pe stomacul gol.

Președintele, ca și ceilalți politicieni care reprezintă cel puțin în teorie partea bună a istoriei, nu ar trebui să uite că trăim vremuri din ce în ce mai turbate (apropo, nici nu a început bine armistițiul din Golf, că Netanyahu și gașca de extremiști sioniști cu care guvernează Israelul l-a făcut țăndări, iar Strâmtoarea Hormuz e iar blocată). Și că recentele gesturi de tipul “să-i dăm Trump-ului ce este al Trump-ului” (că tot suntem în Săptămâna Mare) nu garantează că în 2030 nu vom avea la București un JD Vance plin de greutatea Americii care să facă campanie deșănțată vreunui CeGeu, Simion sau altui moroi din ăsta putinist. Meciurile electorale din 2028 și 2030 deja se joacă, iar noi avem nevoie ca de aer de reforme adevărate (actualele tăieri contabile și restructurări după ureche, fără audituri prealabile nu reprezintă așa ceva) și de consolidare democratică și instituțională. Întârzierea în continuare a reformelor și toleranța față de justiția lui Lia în asociere cu comunicarea deficitară ar putea demobiliza complet alegătorii care au salvat România în mai 2025 și ar putea aduce o victorie complet nemeritată unei opoziții “suveraniste”, care, cu un număr de notabile excepții, este ineptă și delirantă. Ceea ce, în plan mai larg, ar înseamna că ceea ce nu a reușit Iliescu în decembrie 1989, când a încercat să cheme Armata Roșie în “ajutor” și au mârâit armata română și revoluționarii de pe străzi, s-ar îndeplini acum, pe mâna “dreptei”.

Următorul meci se joacă la 20 aprilie. Dacă nu se amână iar. Oare va fi pe bune, sau va fi blat?

Conferința de presă susținută de Președintele României, Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni

(Cristian Vasilcoiu) Cele 6.500 de posturi noi în MAI, aprobate rapid în CSAT

foto: profit.ro
articol: Cristian Vasilcoiu – profit.ro

Cristian Vasilcoiu - foto: profit.ro

Cristian Vasilcoiu – foto: profit.ro

18 septembrie 2015

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat, chiar a  doua zi după Guvern, crearea a 6.485 de posturi noi în cadrul Ministerului Administrației și Internelor decizie motivată de criza refugiaților.

Ministerul Administrației și internelor primește 6.485 de posturi noi, după ce a invocat criza refugiaților. Și Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat solicitarea MAI, chiar a doua zi după ce Guvernul a făcut-o.

Surse din cadrul Ministerului Administrației și Internelor precizează, totuși, că asta nu înseamnă că cei 6.485 de oameni vor fi angajați imediat, ci, în situația în care va fi nevoie de personal, se vor face demersuri separate pentru bugetarea posturilor.

“Este necesară dezvoltarea infrastructurii de cazare pentru preluarea refugiaților ce vor fi relocați și măsuri suplimentare de asigurare a climatului de ordine și siguranță publică, combatere a manifestărilor antisociale și prevenire a dezvoltării unor amenințări asimetrice generate de pătrunderea în țara noastră a unor elemente radicalizate sau cu convingeri teroriste, în special la nivelul județelor în care funcționează Centre de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil, al celor limitrofe acestora, precum și în județele de frontieră cu risc crescut”, se menționează în Nota de Fundamentare a Ministerului Administrației și Internelor.

articol preluat de pe http://www.profit.ro/

viewscnt

CSAT discută astăzi despre Strategia Națională de Apărare şi defrişări. Participă şi Victor Ponta

articol – stiri.tvr.ro

Consiliul Suprem de Apărare a Țării se întrunește marți, de la ora 15:00, la Palatul Cotroceni, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis, pe ordinea de zi figurând Strategia Națională de Apărare a Țării, impactul şi măsuri ferme de stopare a defrişărilor ilegale şi stadiul programului de înzestrare a Forţelor Aeriene cu avion multirol, potrivit Administraţiei Prezidenţiale. La şedinţă participă şi prim-ministrul Victor Ponta.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT mai sunt incluse tematici referitoare la: activitatea desfășurată de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale în anul 2014 și principalele obiective pentru anul 2015, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2016, proiectul Planului-cadru pentru continuarea procesului de restructurare și modernizare a Armatei României în anul 2015, programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2027 și în perspectivă, implementarea deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate și apărare comună, evoluțiile din Ucraina — impactul asupra regiunii extinse a Mării Negre, inclusiv conflicte prelungite.

De asemenea, vor fi discutate subiecte privind Republica Moldova în noua ecuație regională — opțiuni privind integrarea europeană versus orientare euroasiatică, demersuri pentru realizarea interconectării rețelelor electrice și de gaze naturale din România și Republica Moldova, managementul deșeurilor nucleare la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă.

Administrația Prezidențială precizează că pe timpul ședinței vor fi abordate și alte subiecte de interes pentru securitatea națională.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Primul referendum pe Facebook. Iohannis sondează dacă Procurorul General ar trebui sau nu să intre în CSAT

Gandul.info

În urma controverselor stârnite de propunerea sa făcută luni în faţa CSM, de a aduce Procurorul General la masa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, preşedintele Klaus Iohannis a lansat azi aceeaşi idee pe contul său de Facebook cerându-le celor care îl urmăresc să se pronunţe, ca la referendum, prin DA sau NU.

Klaus Iohannis pune reluarea discuţiei despre prezenţa Procurorului General în CSAT cu statut de membru permanent cu drept de vot în contextul ameninţărilor permanente asupra unui stat, pornind indirect de la exemplul atacului terorist de ieri de la Paris. „Nu numai terorismul, dar şi corupţia şi crima organizată reprezintă ameninţări la adresa securităţii naţionale a oricărui stat, iar procurorii se află în prima linie a luptei împotriva reţelelor ilegale de orice fel”, susţine preşedintele.

Cu acest argument lansează, neoficail, şi primul referendum online: „Am lansat recent o temă de dezbatere: ar trebui sau nu să participe şi procurorul general la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării?”, le cere el celor care îl urmăresc, în mare pare susţinători ai săi din campania electorală, să se pronunţe prin DA sau NU.

Pentru ca Procurorul Genreral să devină însă membru al CSAT este nevoie de modificarea legii, fie printr-un proiect legislativ, fie prin ordonanţă de urgenţă. Premierul Victor Ponta s-a declarat deja favorabil unei astfel de modificări, fără a vorbi însă de intenţia adoptării vreunei ordonanţe.

iohannis-fb

Sursa foto: Contul oficial de Facebook al Preşedintelui României

Sondajul pe Facebook vine la o zi după ce, în încercarea de a-şi justifica ideile lansate la CSM în discursul despre Justiţie şi criticate în spaţiul public, preşedintele a confundat cu uşurinţă membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării pe care îl conduce cu Sistemul Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului, aflat în coordonarea strategică a CSAT şi în coordonarea tehnică a SRI.

Eroarea a apărut în discursul său în timpul unui interviu acordat „Adevărul LIVE” în care a revenit asupra ideii de a include instituţia Parchetului General în componenţa CSAT, prin modificarea legii. “Eu am spus că este o chestiune care ar trebui foarte bine judecată. CSAT-ul nu se ocupă numai de apărarea ţării, ci şi de securitatea naţională. Lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate ţin de securitatea naţională, mai ales în această etapă. Sper să prindem zilele în care sunt atât de puţini corupţi încât nu mai constituie o problemă de securitate naţională. În CSAT este ministrul Transporturilor, chiar cred că lucrurile de care se ocupă procurorul general sunt cel puţin la fel de importante”, şi-a argumentat el propunerea.

articol preluat de pe http://m.gandul.info

Legea Big Brother revine, la presiunea CSAT

Membrii CSAT au stabilit că se impune de urgență o intervenție legislativă a Guvernului sau a Parlamentului României în vederea restabilirii cadrului legislativ necesar îndeplinirii de către instituțiile abilitate, în condiții de legalitate, a responsabilităților ce le revin în domeniul securității și siguranței naționale, informează un comunicat al Administrației Prezidențiale.
La finalul ședinței, CSAT a luat notă de implicațiile negative la adresa securității naționale ca urmare a declarării neconstituționalității Legii nr. 82/2012 privind retenția datelor, respectiv a Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicațiile electronice.

Așa numita Lege Big Brother, adică legea privind reţinerea datelor personale de către operatorii de telefonie şi furnizorii de internet, a fost declarată neconstituțională, după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că Directiva Europeană în baza căreia România a creat această lege este ilegală, iar decizia urma să fie pusă în aplicare de fiecare stat membru UE în parte. Citește mai mult