Carta 77 a fost o inițiativă civică, de disidență, din Cehoslovacia între 1977 și 1992.
Numele a fost omonim cu documentul Carta 77, redactat în ianuarie 1977. Membrii fondatori au fost: Václav Havel, Jan Patočka, Zdeněk Mlynář, Jiří Hájek și Pavel Kohout. După Revoluția de catifea din 1989, mulți dintre membrii grupului au avut roluri importante în politica cehă și slovacă.
Formarea și țelurile politice
Manifestul omonim publicat în ianuarie 1977 într-un ziar vest-german fusese semnat de 243 de cetățeni cehoslovaci, care reprezentau diferite ocupații, poziții politice și religioase, dar până la mijlocul anilor 1980 ca. 1200 de oameni îl semnaseră. Motivat în parte de arestarea membrilor grupului rock Plastic People of the Universe, Carta 77 critica regimul cehoslovac pentru nerespectarea drepturilor omului și nepunerea în aplicare a unui număr de documente și tratate internaționale pe care le semnase, inclusiv Constituția Cehoslovaciei din 1960, Actul Final al Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki din 1975 și statute ale Națiunilor Unite referitoare la drepturi politice, civile, economice și culturale.
Reacția guvernului
Reacția guvernului față de apariția documentului (în formă samizdat) a fost una dură. Presa de stat a descris manifestul ca un document antistatal, antisocialist, demagogic, abuziv. Semnatarii au fost numiți printre altele „trădători și renegați”, „servitori loiali ai imperialismului”, „politicieni falimentari” și „aventurieri internaționali”. Semnatarii au fost dați afară din serviciu, copiilor lor li s-a refuzat să urmeze învățământul superior, li s-a suspendat permisul de conducere, au fost exilați forțat, li s-a retras cetățenia, au fost arestați și băgați la pușcărie. Mulți membrii au fost șantajați să colaboreze cu poliția secretă cehoslovacă, așa-numita Státní bezpečnost.
Felul în care au fost tratați semnatarii Cartei a dat naștere unui grup de suport numit Výbor na obranu nespravedlivě stíhaných (VONS) („Comitetul pentru apărarea celor persecutați pe nedrept”). În octombrie 1979, 6 membri ai acestui grup, inclusiv Václav Havel, au fost judecați pentru subversiune, primind sentințe de până la 5 ani închisoare.
Spre sfârșitul anilor 1980, când regimurile comuniste din estul Europei erau slăbite, membrii Cartei 77 au folosit șansa de a organiza o opoziție mai clară față de regim. Cu ocazia Revoluției de catifea, membrii grupului au jucat un rol principal în negocierea transferului neviolent de la comunism spre democrație. Václav Havel a devenit Președintele Cehoslovaciei.
Când mișcarea și-a pierdut dreptul la existență, odată cu reinstaurarea democrației în Cehoslovacia, s-a autodizolvat în 1992.
În România, Paul Goma a fost unul dintre cei care s-au solidarizat în mod deschis cu Carta 77.
În ianuarie 1977 apărea la Praga unul dintre cele mai importante manifeste politice ale intelectualităţii din Europa captivă.
Membrii fondatori au fost: Václav Havel, Jan Patočka, Zdeněk Mlynář, Jiří Hájek și Pavel Kohout.
Celui din urmă i-a adresat o scrisoare de solidarizare aproape imediat, scriitorul Paul Goma.
Inspirat de protestul şi acţiunea civică a cehoslovacilor de cere guvernului lor acordarea unui minim de respect pentru drepturile cetăţeneşti înscrise în Constituţie, Paul Goma a încercat să creeze un nucleu asemănător, cu program şi acţiuni practice.
Până la momentul arestării, scriitorul Paul Goma a trimis o scrisoare preşedintelui Nicolae Ceauşescu prin care-şi exprima deziluzia că valorile pentru care l-a aplaudat în august 1968, nu le mai regăsea după aproape zece ani în ţara în care trăia.
Goma s-a mai alăturat şi unui alt protest – tot o scrisoare deschisă – adresată participanţilor la Conferinţa de la Belgrad (8 februarie 1977), iniţiatorii fiind : Adalbert Feher, Erwin Gesswein, Emilia Gesswein, Maria Manoliu, Sergiu Manoliu (fiu), Ana Maria Năvodaru (Goma) şi Şerban Ştefănescu.
Gestul său a fost urmat într-un timp relativ scurt de ralierea a peste 200 de semnatari. Numai zece dintre ei fiind foşti deţinuţi politici şi un singur scriitor: istoricul şi criticul literar Ion Negoiţescu (constrîns ulterior să retracteze, în urma ameninţării de către Securitate cu un proces de moravuri).
La 17 februarie 1977 intră în funcţiune dispozitivul Securităţii. El este pregătit din ziua precedentă prin tehnici de descurajare ca şedinţe de informare în instituţii, uzine, şcoli, universităţi, cazărmi, iar în ziua următoare Ceauşescu însuşi susţine o cuvîntare în care amendează sever gestul lui Goma, fără însă a-i aminti numele.
Paul Goma este supus la nenumărate şicane de la proferarea injuriilor şi a obscenităţilor până la ameninţări telefonice, apoi introducerea pazei la domiciliul său din cartierul Drumul Taberei şi interzicerea vizitelor.
O altă măsură adoptată a fost mutarea acestuia împreună cu familia în cartierul Vitan, în cealaltă parte a oraşului. În acelaşi timp este alertată reţeaua de colaboratori pentru o mai bună supraveghere.
În martie 1977, Paul Goma publică un scurt articol în revista „România literară” prin conţinutul căruia se pare că în viziunea Securităţii a depăşit cadrele unei purtări publice admise.(„Pământ de flori”, în care se referă la urmările dezastruosului cutremur de pământ de la 4 martie 1977).
La 1 aprilie 1977, scriitorul Paul Goma este arestat, fiind acuzat de acţiuni contra securităţii statului – la fel ca şi în cazul istoricului Vlad Georgescu – alături de impunerea sa ca şef de lot avându-i în componenţă pe Nicolae Bedivan şi Vlad Drăgoescu. Primul, macedo-român suspectat de simpatii legionare, cel de-al doilea, un fost deţinut politic de la închisoarea Piteşti, trecut prin procesul reeducării.
Însuşi Paul Goma nu se găsea la prima arestare şi risca o a doua condamnare politică, după cea din 1956, în urma solidarizării publice cu insurgenţii maghiari din Ungaria.
Ancheta a fost dură,iar în urma presiunilor exercitate de intelectualii occidentali, în special grupul emigraţionist de la Paris (Dumitru Ţepeneag, Mihnea Berindei, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Marie-France Ionesco, Virgil Tănase, Alain Paruit (grupaţi în Comitetul Francez de Apărare a Drepturilor Omului din Paris), Brutus Coste (în numele Asociaţiei Adevărul pentru România), postul de radio «Europa liberă», dar şi jurnalişti străini), scriitorul este pus în libertate.
La 20 noiembrie 1977 i se permite să plece cu familia la Paris, de unde a continuat mişcarea de protest.
Mai puţin spectaculos ca Paul Goma, în aceiaşi perioadă, Vlad Georgescu intră în atenţia organelor statului din epocă.
Istoricul avea un profil mult mai detaşat de disident şi mai puţin de opozant politic cu toate că regimul îi considera şi pe unul şi pe celălalt la fel de indizerabili.
Un intelectual fin cu ascendenţă nobiliară, cultivat în institutele Academiei Române – obţinuse şi un premiu („Nicolae Bălcescu”) oferit celui mai bun tânăr istoric – venit de la Muzeul relaţiilor româno-ruse în 1963, trece apoi la Institutul de Studii Sud-Est Europene, în deceniul următor, profesor de istorie la University of California, Los Angeles (1967-1968), Columbia University – New York (1973), University of Maryland și Rutgers University şi în fine, cel mai probabil viitor director al Bibliotecii Române din New York, în preajma anului 1977.
Conform istoricului Liviu Ţăranu, cercetător al CNSAS : „ în primăvara anului 1975, la reducerea schemei institutului în care lucra, Vlad Georgescu era primul pe lista disponibilizaţilor, Academia RSR îi refuză recomandarea pentru deplasări în străinătate, pentru ca în 1976, Ministerul de Interne să-i refuze eliberarea paşaportului pentru schimb cultural în Bulgaria.
La finele aceluiaşi an, este scos din secretariatul ştiinţific al Tratatului de Istoria României, pregătit de Academie, fiind reintrodus doar la intervenţia lui Cornel Burtică.
În ianuarie 1977, din planul de editare pe anul respectiv, pe motivul lipsei de hârtie de tipar, Editura Ştiinţifică elimină cartea sa Istoria gândirii politice româneşti, deşi în anul anterior obţinuse aprobarea Comitetului Central al PCR.
Urmare a acestor obstacole, cu posibilităţi de manifestare tot mai înguste, Vlad Georgescu caută să explice noul context cultural şi politic intern prin cultul personalităţii, în volumul „Politică şi istorie – cazul comuniştilor români. 1944-1977”.
Încearcă în acelaşi timp să coaguleze o grupare de intelectuali în jurul programului unei mişcări dizidente în România („Mişcarea pentru sprijinirea democraţiei”).
În martie 1977 trimite ambele texte prin intermediul ambasadorului american la Bucureşti, Harry Barnes, lui Mircea Eliade, pentru a fi publicate în Occident sub auspiciile Societăţii Academice Române”.
Autorul citat susţine că schimbarea contextului politic din România i-a netezit paşii istoricului Vlad Georgescu către disidenţă şi protest. Că după „dezgheţul cultural” din anii ’60 a urmat reorientarea partidului unic către tehnocraţii de partid şi sporirea presiunilor ideologice, intelectualii fiind consideraţi mult mai puţin de încredere.
În lunile aprilie – mai 1977 este închis la Rahova şi cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete, invocându-se faptul că în anii din urmă transmisese informaţii cu caracter secret reprezentanţilor unor puteri străine. Pentru a mări presiunea asupra sa, istoricul Vlad Georgescu este mutat o perioadă scurtă de timp şi la penitenciarul Jilava.
În urma unui puternic lobby american, acesta este eliberat în toamnă. La eliberarea sa a contat şi declaraţia sau cererea de clemenţă din partea statului român, semnată de istoric. O procedură a Securităţii de a influenţa pozitiv învinuitul.
Vlad Georgescu a revenit la Institutul de Studii Sud-Est Europene şi a continuat în acelaşi timp relaţiile pe care le avea cu reprezentanţii Ambasadei SUA la Bucureşti.
Unul dintre aceştia, consilierul cultural Thomas Simons, îl va sprijini pentru a obţine din partea autorităţilor române paşaportul pentru plecarea în SUA.
Ajuns în America, i se acordă azil politic, iar din aprilie 1982 va fi numit director al departamentului român al postului de radio „Europa Liberă” de unde va continuua să activeze ca un critic serios al regimului comunist.
Istoricul Vlad Georgescu se stinge din viaţă, la 13 noiembrie 1988, la vârsta de 51 de ani, în urma unei boli incurabile (cancer).
Contribuţii editoriale : Vlad Georgescu despre deontologia postului de radio „Europa liberă” în ultimii ani ai Războiului Rece. Secvenţă de arhivă în care apare alături de gazda emisiunii, Emil Hurezeanu.
Matei Balș (n. 6 ianuarie 1905, București – d. 19 aprilie 1989, Geneva) a fost un medic român, profesor universitar la București, șef de catedră la Clinica a II-a de boli infecțioase și decan al FPSMF (Facultatea pentru Perfecționare și Specializare a Institutului Medico-Farmaceutic din București), membru titular al Academiei de Medicină a RSR (1969), membru al Academiei de Științe din New-York, membru al Societății Americane de Microbiologie, membru al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Londra, membru al Societății de Patologie Clinică din Berlin, laureat al Premiului de Stat clasa I (1950), pentru descoperirea nitrofuranului și aplicarea lui în febra tifoidă.
Matei Balș a fost o personalitate de referință în istoria celui mai vechi spital de boli infecțioase din România, respectiv Spitalul de Boli Infecțioase Colentina, al cărui certificat de naștere datează din 1880, odată cu ridicarea primelor barăci de izolare a bolnavilor contagioși.
A publicat peste 350 de lucrări științifice în țară și 35 în străinătate, dintre care unele au fost „cărți-eveniment” și cele mai vândute, de mare utilitate și actualitate și astăzi, printre ele se numără:
- Introducere în studiul patologiei infecțioase (1958),
- Antibioticele (1966),
- Terapia infecției (1975)
- Laboratorul clinic în infecții (1982).
Matei Balș este întemeietorul școlii moderne romanești de bacteriologie clinică și pionier al erei „antibioticoterapiei”, aducând contribuții valoroase în chimioterapia unor boli contagioase.
Tot el este cel care a pus în aceeași ecuație laboratorul, prin tehnici și metode moderne de diagnostic microbiologic, și activitatea clinică, prin interpretarea și monitorizarea tratamentului bolilor infecțioase.
Matei Balș a fost decorat cu Crucea Regina Maria (1942) și Medalia muncii cl. I (1966), iar în 1973 a devenit Medic Emerit al RSR.
În prezent, Institutul Național de Boli Infecțioase îi poartă numele.
Că însuşi Dumnezeu Cuvântul, îmbrăcându-Se în Adam cel vechi şi plinind toate ale Legii, a venit la marele Prooroc Ioan, ca să Se boteze.
Şi acesta îl oprea, zicând către Dânsul: “Eu am trebuinţă să fiu botezat de Tine şi Tu vii la mine?“.
Dacă a auzit însă pe Domnul zicând: “lasă acum”, a cunoscut că botezul este plinirea a toată dreptatea şi L-a lăsat.
Şi botezându-Se Hristos, toată firea apelor a sfinţit; şi cufundând în apele Iordanului toate păcatele oamenilor, îndată a ieşit din apă; înnoind şi zidind din nou pe omul, care era învechit în păcate şi dându-i împărăţia cerurilor.
A Cărui slavă şi putere este în vecii vecilor. Amin.
Icoana rusă a Teofaniei (Mănăstirea Kirillo-Belozersky, 1497) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Botezul lui Hristos. La data de 6 ianuarie se prăznuiește botezarea Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos.
Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie și se încheie pe 6 ianuarie.
În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a Aghiasmei Mari, care este folosită de preoți pentru a binecuvânta casele credincioșilor.
Sărbătoarea se numește a Teofaniei deoarece la botezul lui Hristos, Sfânta Treime a apărut lumii pentru prima data – glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat și stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.
Botezul Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos în Iordan (Boboteaza)
Romano-catolice
Epifania Domnului; Sf. Andrei Corsini, ep.
Evenimentele Zilei de 6 ianuarie în Istorie:
- 6 ianuarie 1066 – Harold Godwinson a fost încoronat ca rege al Angliei, cu puțin timp înainte ca țara să fie cucerită de normanzi;
- 6 ianuarie 1907 – Educatoarea italiană Maria Montessori a deschis prima sa școală și grădiniță pentru copiii muncitorilor la Roma;
- 6 ianuarie 1977 – În Cehoslovacia a fost redactat documentul manifest, Carta 77.
- 6 ianuarie 1990 – A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din România;
6 ianuarie 1066 - După moartea lui Edward Mărturisitorul în ziua precedentă, Harold al II-lea este încoronat ca rege al Angliei, declanșând o criză de succesiune care va duce în cele din urmă la cucerirea normandă a Angliei.
Harold al II-lea al Angliei (Harold Godwinson, nascut c. 1022 – d.14 octombrie 1066), a fost ultimul anglo-saxon încoronat rege al Angliei.
A domnit pana la 14 octombrie 1066 când a fost ucis în Bătălia de la Hastings in lupta cu normanzii invadatori normanzi condusi de William Cuceritorul.
Harold este primul dintre cei trei regi ai Angliei care au murit în război, celelalti doi fiind Richard I şi Richard al III-lea.
6 ianuarie 1118 - Alfonso I (1073/1074 – 8 septembrie 1143), numit și Alfonso Războinicul, a alungat arabii din Zaragoza.
A fost regele Aragonului și Navarei din 1104 până la moartea sa în 1134.
El a fost al doilea fiul al regelui Sancho al V- lea al Aragonului si Navarrei și succesorul fratelui său Petru I.
6 ianuarie 1205 - Filip, ducele Suabiei a fost încoronat cu mare pompă rege al Germaniei la Aachen.
Filip de Suabia (n.1177 – d. 21 iunie 1208), membru al dinastiei Hohenstaufen, era cel de al cincilea și cel mai tânăr dintre fiii împăratului Frederic I Barbarossa, cu contesa Beatrice I de Burgundia.
A fost duce al Suabiei din anul 1196 si rege al Germaniei din 1198 până la moarte, ca rival al împăratului Otto al IV-lea.
6 ianuarie 1322 - Stefan Uroš al III-lea a fost încoronat rege al Serbiei, după ce l-a învins pe fratele său vitreg Stefan Konstantin în luptă.
Fiul său a fost încoronat ca „tânărul rege” în aceeași ceremonie.
Ștefan Dečanski (c. 1276 – 11 noiembrie 1331) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ștefan Uroș al III-lea Nemanjić, cunoscut și sub numele de Ștefan Dečanski, (n. cca. 1276 – d. 11 noiembrie 1331), a fost rege al Serbiei în perioada 6 ianuarie 1322 – 8 septembrie 1331.
Dečanski a fost fiul regelui Ștefan Uroș al II-lea Milutin, iar el a învins pe câțiva dintre membrii familiei sale, cu care s-a confruntat în preluarea tronului sârb.
Și-a luat epitetul Dečanski de la principala sa ctitorie, Mănăstirea Dečani.
A facut parte din dinastia sarba Nemanjic si a fost fiul regelui Milutin.
6 inuarie 1355 - La Milano, Carol al IV-lea al Boemiei a fost încoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei ca rege al Italiei.
Împăratul Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga – d. 29 noiembrie 1378), a fost Rege al Germaniei din 1346, rege al Boemiei din 1347 și Împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355. Este considerat a fi una din cele mai importante figuri ale evului mediu târziu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Carol al IV-lea, din dinastia de Luxemburg, (n. 14 mai 1316, Praga, Regatul Boemiei – d. 29 noiembrie 1378, Praga, Regatul Boemiei), a fost Rege al Romanilor (Rex Romanorum) din 1346, rege al Boemiei din 1347 și împărat al Sfântului Imperiu Roman din 1355. Este considerat a fi una din cele mai importante figuri ale Evului Mediu târziu.
În anul 1348 a întemeiat Universitatea din Praga, prima universitate din Europa Centrală și prima universitate în limba germană din lume. Universitatea se numește și astăzi „Universitatea Carolină”.
6 ianuarie 1367 - S-a născut regele Angliei Richard al II-lea (d.14 februarie 1400).
6 ianuarie 1395 - Domnitorul Moldovei Stefan I a încheiat la Suceava un tratat de alianta cu Polonia.Ștefan I (n. aprox. 1364 – d. înainte de 28 noiembrie 1399), a domnit in Moldova în perioada decembrie 1394 – înainte de 28 noiembrie 1399.
6 ianuarie 1412 - S-a născut Jeanne d’Arc, eroină naţională a Franţei, supranumită “Fecioara din Orleans”; (m. 1431)
Ioana d’Arc în capela regelui Carol al VII-lea. (pictură de Dominique Ingres, 1854) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ioana d’Arc (în franceză: Jeanne d’Arc; n. 6 ianuarie 1412 – d. 30 mai 1431) este una din figurile emblematice ale Franței și sfântă a Bisericii Catolice dar și foarte controversată întrucât unii autori au considerat că era schizofrenică (auzea voci).
A fost supranumită de naționaliștii francezi Fecioara din Orleans și i s-a atribuit faptul că, în urma unor viziuni, Dumnezeu i-a spus să elibereze pământurile Franței care erau dominate de Anglia după Războiul de o sută de ani (1337 – 1453)
S-a născut la 8 februarie 1405 , fiind al patrulea dintre cei șapte fii ai împăratului Manuel al II-lea (1392-1425) și a murit la 29 mai 1453, căzând eroic în ultima luptă, pentru apararea Constantinopolului asediat de turcii otomani condusi de sultanul Mehmed al II-lea Fatih.
Creștinii ortodocși și cei greco-catolici îl consideră pe Constantin al XI-lea sfant , deși el nu a fost niciodată recunoscut oficial ca atare.
Unul dintre motivele pentru acest lucru a fost faptul că, în secolele de stăpânire ale Imperiului Otoman, orice efort din partea Bisericii Ortodoxe de a-l proclama oficial pe Constantin al XI-lea ca sfânt ar fi fost văzut ca un act de rebeliune, deci ar fi fost o hotărâre nerecomandată.
După războiul de independență al Greciei (1821-1831), când Biserica Ortodoxa Greaca a avut din nou libertatea de a acționa, s-a considerat că un act oficial de glorificare ar fi fost inutil, ținând cont de venerarea lui îndelungată ca sfant si martir crestin, în special ca martir al neamului (ethnomartyr, grec. Eθνομάρτυρας).
 
6 ianuarie 1492 - Monarhii catolici Ferdinand și Isabella intră în Granada la încheierea războiului de la Granada
6 ianuarie 1540 - Regele Henric al VIII-lea al Angliei s-a însurat cu cea de-a patra lui soţie, Anne de Cleves.
Anne de Cleves s-a născut la 22 septembrie 1515 într-un stătuleț din nordul Germaniei, numit Cleves, condus de fratele ei, Wilhelm III Herzog von Jülich-Cleves-Berg, care a considerat că o căsătorie a surorii sale cu regele Henric al VIII-lea al Angliei i-ar întări statutul.
După aranjarea căsătoriei, Anne de Cleves a plecat în Anglia, unde Henric a constatat că este urâtă “ca o iapă flamandă” și că nu se pot înțelege, pentru că el nu vorbea germana iar ea nu vorbea engleza.
Prima lui reacție a fost să nu se căsătorească, dar i-a fost imposibil să încalce tratatul de căsătorie semnat anterior.
În ciuda protestelor lui Henric, căsătoria a avut loc pe 6 ianuarie 1540, astfel Anne de Cleves devenind a patra sa soție, urmându-i lui Jane Seymour.
Văzând că nu este dorită, a fost de acord cu propunerea de divorț, care s-a pronunțat în iulie 1540. În felul acesta, Henric a fost liber să se căsătorească cu a cincea sa soție, Catherine Howard.
6 ianuarie 1714 - Inginerul englez Henry Mill a patentat mașina de scris.
Prima mașină de scris comercială a fost patentată abia în 1868 de inginerul american Cristopher Latham Sholes.
Jacques-Étienne Montgolfier (6 January 1745 – 2 August 1799) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
6 ianuarie 1760 - S-a născut scriitorul, filozoful şi istoricul Ion Budai Deleanu (“Ţiganiada” ”Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”); (d.24.08.1820).
6 ianuarie 1802 - S-a născut, la Târgovişte, Ion Heliade Rădulescu, scriitor, lingvist şi om politic român; întemeietorul presei scrise în Ţara Românească (“Curierul românesc”, 1829);(m. 27 aprilie 1872).
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgoviște — d. 27 aprilie 1872, București) a fost un scriitor, filolog și om politic român, membru fondator al Academiei Române și primul său președinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepașoptistă.
După obiceiul și în spiritul vremii, Ion Heliade Rădulescu învață limba greacă, înainte de a învăța să citească românește din lucrarea Istoria pentru începutul românilor în Dachia a lui Petru Maior (asemeni lui C. Negruzzi, în Moldova).
În 1818, el devine elevul lui Gheorghe Lazăr, căruia îi va urma la conducerea școlii de la “Sfântul Sava“.
Este membru activ al asociaților culturale din epocă: Societatea Literară (din 1827), Societatea Filarmonică (din 1833), întemeietor al presei din Țara Românească: Curierul Românesc (1829) și Curierul de ambe sexe (1837), tipograf, editor, poet, prozator, critic.
În 1846, Heliade propune planul unei “biblioteci universale”, menită sa înzestreze cultura noastră cu toate capodoperele literare, istorice, filozofice ale tuturor timpurilor, întreprindere uriașă, ce depășea cu mult chiar puterile unei generații, oricât de ambițioase.
6 ianuarie 1822 - S-a născut Heinrich Schliemann, renumit arheolog german, care a descoperit Cetatea Troiei şi tezaurul atribuit regelui Priam; (d.26.12.1890).
Heinrich Schliemann (n. 6 ianuarie 1822 – d. 26 decembrie 1890),, a fost un arheolog german, născut în nordul Germaniei la Neu-Bukow, care a identificat urmele legendarei cetăți grecești antice Troia din Asia Mică, azi în Turcia.
6 ianuarie 1825 - Se inaugurează, la Moscova, Bolchoi Petrovski Teatr, construit de arhitectul Ossip Ivanovitch Bove; arhitectura constructiei imbina elemente “vechi rusesti” cu forme clasice; scena este la fel de mare ca si sala.
Teatrul Bolșoi, tradus în română ar însemna „Teatrul Mare”, se află în Moscova.
Este unul dintre cele mai importante teatre de prestigiu internațional din Rusia, unde se dau spectacole de operă și balet.
6 ianuarie 1826 - A murit vornicul Alecu Beldiman, carturar, poet si traducator român moldovean; opera principala a poetului o constituie eroica “Tragodia sau, mai bine a zice, Jalnica Moldovei întâmplare dupa razvratirea grecilor din 1821”.
A tradus din limba franceză „Istoria lui Numa Pompilie” de Florian și „Tragodia lui Orest” de Voltaire; (n. 1760).
6 ianuarie 1831 - A murit Rodolphe Kreutzer, violonist şi compozitor, cel căruia Beethoven i-a dedicat “Sonata pentru pian şi vioară, Opus 47″, cunoscută ca “Sonata Kreutzer”; (n.16. noiembrie 1766).
6 ianuarie 1838 - S-a nascut Max Bruch, compozitor si dirijor german, reprezentant al romantismului târziu; (d.02.10.1920).
6 ianuarie 1838 - Samuel Morse a efectuat prima demonstraţie a sistemului său de telegrafie în oraşul Morristown, New Jersey.
Samuel Finley Breese Morse (n. 27 aprilie, 1791 – d.2 aprilie, 1872) a fost pictor și inventator american.
A realizat în anul 1837 un aparat electromagnetic pentru telegrafie, brevetat în 1840 și a inventat în 1838 alfabetul care-i poartă numele, folosit și în prezent.
Original Samuel Morse telegraph – foto – en.wikipedia.org
Samuel Morse a creat alfabetul Morse – în care literele sunt reprezentate prin combinații de semnale scurte și lungi – în jurul anului 1838.
El a identificat literele cel mai des folosite și le-a asociat semnale scurte (pentru “e”, un singur punct); celor mai puțin folosite (de exemplu “q”), le-a asociat semnalele cele mai lungi.
Alfabetul Morse – foto: ro.wikipedia.org
Alfabetul inventat de Morse a simplificat trimiterea de mesaje telegrafice, acestea putând fi scrise sub forma de puncte și linii sau semnalizat cu lumini intermitente sau cu semnale radio.
Apelul internațional de pericol, SOS – 3 puncte, 3 linii, 3 puncte – a fost introdus în 1912, la 40 de ani după moartea lui Morse.
Expresia des folosită de acesta, “Save Our Souls”( “salvați sufletele noastre”), a apărut ceva mai târziu.
Surse: Soluții practice pentru probleme de zi cu zi, Reader’s Digest, București, 2007.
6 ianuarie 1848 - S-a născut poetul patriot si luptatorul pentru independenta Bulgariei, Hristo Botev; („Rugaciunea mea”, „Patriot”, „Scrânciobul”, „În taverna”); (d.01.06.1876).
Hristo Botev (n. 6 ianuarie 1848, Kalofer, Bulgaria – d. 1 iunie 1876) fiul lui Hristo Botev Petkov, a fost un poet și revoluționar bulgar.
Este considerat cel mai mare poet al Bulgariei.
6 ianuarie 1852 - A murit Louis Braille, pedagog francez, inventatorul alfabetului pentru nevazatori care ii poarta numele; (n.04.01.1809).
Bust of Louis Braille by Étienne Leroux at the Bibliothèque nationale de France – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Louis Braille (n. 4 ianuarie 1809 – d. 6 ianuarie, 1852) a fost un pedagog francez care a inventat și dezvoltat alfabetul Braille, de tipărire și scriere pentru nevăzători.
6 ianuarie 1870 - Inaugurarea Musikverein-ului din Viena, Austria.
Wiener Musikverein, prescurtată de obicei Musikverein, este o sală de concerte din districtul Innere Stadt al Vienei, Austria. Ea este sediul orchestrei Filarmonicii din Viena.
Datorită acusticii sale, “Sala Mare” este considerată una dintre cele mai bune săli de concerte din lume, alături de Konzerthaus din Berlin, Concertgebouw din Amsterdam, Symphony Hall din Boston și Teatro Colón din Buenos Aires.
Nici una din aceste săli nu au fost construite în epoca modernă, pornind de la analiza acusticii lor, și, cu excepția parțială a Teatrului Colón cu o formă de potcoavă, toate au o formă lungă, înaltă și îngustă.
6 ianuarie 1881 - S-a născut Ion Minulescu, poet simbolist roman; (m. 11 aprilie 1944).
Ion Minulescu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București – d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al simbolismului românesc.
Ion Minulescu este numit director general al artelor în 1922.
A condus publicațiile simboliste Revista celorlați și Insula.
A debutat cu versuri în revista Povestirea vorbii.
S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni.
A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
6 ianuarie 1884 - A murit Gregor Johann Mendel, călugăr, botanist şi fondator al stiintei geneticii, cercetător austriac de origine ceha în domeniul transmiterii ereditare a caracterelor (n.22.07.1822, dupa alte surse 20 iulie) .
6 ianuarie 1897 - S-a născut la Iaşi scriitorul Ionel Teodoreanu; (d. 1954)
Ionel Teodoreanu în perioada apariției Jucăriilor pentru Lily (1919) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ionel Teodoreanu (n. 6 ianuarie 1897, Iași, România – d. 3 februarie 1954, București, Republica Populară Română) a fost un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței.
Ionel Teodoreanu a debutat în revista Însemnări literare în 1919 cu „Jucării pentru Lily”.
Debutul editorial l-a avut cu volumul de nuvele „Ulița copilăriei” (1923).
Este legat, ca și fratele său Păstorel Teodoreanu, eminent epigramist, de grupul Viața Românească, tutelat de Garabet Ibrăileanu. (“La Medeleni”, “Uliţa copilăriei”; “Loreley”, “Masa umbrelor”).
6 ianuarie 1900 - S-a născut Maria de România, Regina Iugoslaviei, fiica regelui Ferdinand al României și soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei (d. 1961)
Regina Maria a Iugoslaviei- foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Regina Maria a Iugoslaviei (născută Marie de Hohenzollern-Sigmaringen; n. 6 ianuarie 1900, Gotha – d. 22 iunie 1961, Londra) cunoscută și ca Regina Marija a fost soția regelui Alexandru I al Iugoslaviei.
S-a născut în familia regală a României, dobândind prin naștere titlurile de principesă a României și principesă de Hohenzollern-Sigmaringen.
Mama sa era Maria de Edinburgh, fiică a prințului Alfred, Duce de Saxa-Coburg și Gotha, fiul Reginei Victoria, iar tatăl Mariei era principele moștenitor Ferdinand al României.
În familie era numită Mignon, spre a fi deosebită de mama sa.
Matei Balș (n. 6 ianuarie 1905, București – d. 19 aprilie 1989, Geneva) a fost un medic român, profesor universitar la București, șef de catedră la Clinica a II-a de boli infecțioase și decan al FPSMF (Facultatea pentru Perfecționare și Specializare a Institutului Medico-Farmaceutic din București), membru titular al Academiei de Medicină a RSR (1969), membru al Academiei de Științe din New-York, membru al Societății Americane de Microbiologie, membru al Societății Regale de Medicină Tropicală și Igienă din Londra, membru al Societății de Patologie Clinică din Berlin, laureat al Premiului de Stat clasa I (1950), pentru descoperirea nitrofuranului și aplicarea lui în febra tifoidă.
6 ianuarie 1907 - S-a născut Ion I. Agârbiceanu, fizician român, membru corespondent al Academiei Române, conducătorul lucrărilor care au dus la realizarea primului laser românesc în 1962, membru corepondent al Academiei Române; (d.09.03.1971).
Ion I. Agârbiceanu- foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Ion I. Agârbiceanu (n. 6 ianuarie 1907, Bucium-Șasa, comitatul Alba de Jos – d. 9 martie 1971, Cluj) a fost un fizician român, fiul prozatorului și protopopului Ion Agârbiceanu.
Specialist în fizică atomică-spectroscopie, s-a remarcat drept proiectantul primului laser cu gaze din România între anii 1960-1961.
A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963.
Maria Montessori (n. 31 august 1870, Ancona, Italia — d. 6 mai 1952, Noordwijk, Olanda) a fost medic și pedagog italian, care a creat o metodă specială de educare a copiilor foarte tineri, Metoda Montessori, înființând peste tot în lume școli care aplicau metoda sa (Școli Montessori).
Maria Montessori s-a născut la 31 august 1870 în Ancona, Italia și a studiat medicina la Universitatea din Roma.
A fost una din primele femei care au absolvit facultatea de medicină în Italia și una din primele femei medic care au practicat medicina cu succes.
A început să aplice multe din ideile sale personale despre educarea copiilor foarte tineri, cu vârste cuprinse între un an și cinci ani, pe când s-a ocupat de copii cu deficiențe mentale.
Și-a perfecționat ideile și aplicarea acestora în practică începând cu 1907, de când a fost numită la conducerea unui grup de creșe și grădinițe dintr-o zonă foarte săracă a orașului Roma.
Acolo a început să aplice consecvent ideile sale educaționale, care se concretizaseră între timp într-o adevărată metodă educațională, metoda Montessori.
Mult mai târziu, când metoda sa educațională a devenit larg cunoscută în Italia, Europa și în întreaga lume, generând zeci și zeci de școli Montessori, Maria Montessori a călătorit foarte mult, supervizând sistemul școlilor Montessori, scriind și ținând conferințe.
New Mexico, numele oficial State of New Mexico (în română, Statul New Mexico) este unul din cele 50 de state componente ale Statelor Unite ale Americii situat în partea de sud-vest al acestora.
De-a lungul istoriei sale relativ lungi a fost ocupat de populații ale amerindienilor (nativilor americani) din diferite triburi, devenind mult mai recent parte a Imperiului Spaniei sub numele de viceregatul Noii Spanii, apoi o provincie a Mexicului, un teritoriu organizat al Statelor Unite, pentru ca la 6 ianuarie 1912 să devină cel de-al 47-lea stat al Uniunii, cu doar 41 de zile înainte ca Arizona să devină cel de-al 48-lea.
New Mexico are cel mai mare procentaj de populație de origine hispanică din toate cele 50 de state, respectiv ocupă locul al doilea, cu 10,99 %, (după Oklahoma, care are 11,31 %) ca procentaj de populație de origine nativ-americană (cele mai largi grupuri fiind Navajo și Pueblo).
Ca rezultat, din acest “creuzet” uman, alcătuit din oameni de diferite origini etnice și culturale, a reieșit o componentă demografică și culturală unică bazată pe combinarea influențelor spaniole, mexicane și nativ-americane.
6 ianuarie 1912 - Geofizicianul german Alfred Wegener prezintă pentru prima dată teoria derivei continentale.
6 ianuarie 1918 -Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 – Parte a Participarii României la Primul Război Mondial (Intervenția Armatei Române în Basarabia în 1918)
Gara Chișinău, astfel cum a existat ea până în 1936 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Incidentul din gara Chișinău din 6 ianuarie 1918 a reprezentat un incident cu caracter de element central al tentativei autorităților Regatului României de a susține militar Sfatul Țării de la Chișinău – amenințat de o lovitură de forță a bolșevicilor – înainte de dislocarea trupelor române de campanie dincolo de Prut.
Incidentul a avut caracter militar și a implicat în calitate de protagoniști un eșalon de voluntari ardeleni sosiți de la Kiev – pregătiți de luptă – și forțe militare bolșevice din capitala Basarabiei ale „Front-Otdel” – filială a RUMCEROD-ului din Odesa.
Rezultatul a fost reprezentat de neutralizarea (dezarmarea) unității de voluntari în gara orașului, precum și de stoparea avansului și retragerea forțele române de sprijin care ar fi urmat să contribuie la preluarea Chișinăului, trimise din Regat de către Marele Cartier General.
Contextul politic și strategic al acțiunii a fost reprezentat de două elemente pricipale.
Primul a fost asociat cu incapacitatea Consiliului Directorilor Generali ai Basarabiei de a controla situația amenințată de presiunea forțelor bolșevice aflate în curs de organizare pe teritoriul guberniei, neputință care a fost un motiv pentru a solicita ajutor, inclusiv din partea Guvernului României.
Al doilea element a fost reprezentat de interesul major al Regatului României de a beneficia – cu acordul reprezentanților Antantei și ai Puterilor Centrale – de stăpânirea militară a teritoriului Moldovei Orientale, în conjunctura favorabilă istoric pentru separarea teritoriului basarabean de Imperiul Rus – care se ivise și în contextul în care Moldova Occidentală, amenințată de foamete, nu se putea aproviziona ca efect al dezordinii din teritoriul situat între Prut și Nistru.
Un studiu prealabil de operații, efectuat de locotenent-colonelul Ion Antonescu, a prevăzut ca primă etapă a stabilirii dominației militare române în zonă – înainte de dislocarea unei mari unități peste Prut – o acțiune surpriză destinată să ocupe axa de transport Tighina/Bender – Chișinău – Ungheni.
În ceea ce privește preluarea Chișinăului, aceasta ar fi trebuit efectuată cu efective de grăniceri și voluntari ardeleni.
Având forța aproximativă a unui batalion, eșalonul de voluntari ardeleni a ajuns în gara Chișinău în dimineața zilei de 6 ianuarie, în condițiile în care sosirea sa, pregătită din timp, fusese deconspirată „Filialei Forntului” – organizația militară bolșevică de pe plan local, care între timp declanșase un puci pentru a prelua conducerea guberniei.
Poziționate din timp, trupele bolșevice au forțat, prin folosirea armamentului individual din dotare și a artileriei, depunerea armelor de către detașamentul de voluntari.
Dislocate cu 1 până la 2 zile înainte dincolo de Prut, trupele române de sprijin formate din 5 batalioane (din care 4 destinate direct Chișinăului) au întâmpinat o rezistență militară rusă semnificativă, care a determinat fie retragerea lor prin luptă, fie căderea în prizonierat.
După eșuarea puciului bolșevic din Chișinău, prizonierii supraviețuitori ai eșalonului de la Kiev au fost eliberați de forțele armate locale loiale guvernului moldovenesc.
În scurtă vreme 4 divizii românești au fost dislocate în Basarabia și au forțat retragerea unităților militare bolșevice dincolo de Nistru.
6 ianuarie 1919 - La Tighina, România, apare gazeta pentru luminarea poporului “Tighina“, editată săptămînal pînă la 28 martie 1920.
6 ianuarie 1919 - A avut loc la Sibiu, România, Congresul Partidului Social-Democrat Român din Ardeal şi Banat, care adoptă programul partidului; (6-7 ianuarie 1919).
6 ianuarie 1919 - A murit Theodore Roosevelt,al 26-lea preşedinte american în perioada 1901–1909, laureat in 1906, al premiului Nobel pentru Pace; (n.27 octombrie 1858).
Theodore Roosevelt, Jr. (27 octombrie 1858 – 6 ianuarie 1919), cunoscut de asemenea ca T.R. sau Teddy (publicului larg, dar niciodată celor apropiați sau familiei), a fost cel de-al douăzeci și cincilea vicepreședinte și cel de-al douăzeci și șaselea președinte al Statelor Unite ale Americii servind două mandate între anii 1901 și 1909.
A fost cel de-al 25-lea vicepreședinte al Statelor Unite înainte de a deveni președinte în urma asasinării președintelui William McKinley. Prin depunerea jurământului de președinte la 42 de ani, Theodore Roosevelt a devenit (și a rămas până în ziua de azi) cel mai tânăr președinte din istoria Statelor Unite.
6 ianuarie 1924 - S-a nascut Kim Dae-jung, fost preşedinte al Coreei de Sud; (d. 2009).
6 ianuarie 1926 - A fost infiintata compania aeriana germana “Lufthansa” (Deutsche Luft Hansa – D.L.H.; din 1953, Deutsche Lufthansa A.G.).
Deutsche Lufthansa AG este cea mai mare companie aeriană germană și din Europa. Numele provine de la Luft (germană “aer”), și Hansa (Liga hanseatică)
6 ianuarie 1927 - S-a nascut baritonul român David Ohanesian; (d. 30 septembrie 2007).
6 ianuarie 1929 - Alexandru I Karagheorghevici – rege al Serbiei, Croaţiei şi Sloveniei (1921-1929), rege al Iugoslaviei (1929-1934) – a abolit Constituţia, a dizolvat guvernul şi a instaurat un regim de dictatură.
Alexandru I, numit și Alexandru I Karađorđević sau Alexandru Unificatorul (n. 16 decembrie 1888, Cetinje – d. 9 octombrie 1934, Marsilia) a fost întâiul rege al Regatului Iugoslaviei, fiind înainte, între anii 1921–1929, suveran al Regatului Sârbilor, Croaților și Slovenilor.
La Belgrad, pe data de 8 iunie 1922, Alexandru s-a căsătorit cu Principesa Maria de România, fiica Regelui Ferdinand al României și a Reginei Maria.
Împreună au avut 3 băieți:
- Prințul Petru (1923 – 1970)
- Prințul Tomislav (1928 – 2000)
- Prințul Andrei (1929 – 1990).
La 6 ianuarie 1929 Alexandru a schimbat denumirea țării în Regatul Iugoslaviei.
Pe data de 8 octombrie 1934, Alexandru a fost asasinat de un revoluționar bulgar în timp ce se afla într-o vizită de stat în Franța, în portul Marsilia.
Revoluționarul acționase în numele unei organizații macedonene și a fost la rândul său ucis imediat după comiterea crimei.
6 ianuarie 1929 - Ferma Sheffield din New York a introdus ambalajul din carton, înlocuind clasica sticlă de lapte.
6 ianuarie 1932 - A încetat din viaţă Iacob Negruzzi, scriitor român, membru al Academiei Române (n. 1842)
Iacob Negruzzi- foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Iacob Negruzzi (n. 31 decembrie 1842, Iaşi – d. 6 ianuarie 1932, Bucureşti) a fost scriitor, dramaturg, critic literar, jurist, profesor, politician, secretarul “Junimii” şi redactorul “Convorbirilor literare”, preşedinte al Academiei Române (1910-1913; 1923-1926)
6 ianuarie 1940 - S-a născut la Craiova renumita cântăreaţă de muzică uşoară română Doina Badea; (d. 1977).
Doina Badea (n. 6 ianuarie 1940, Craiova – d. 4 martie 1977, București), a fost o cântăreață de muzică ușoară. A absolvit Școala Populară de Artă din Craiova și imediat a început colaborarea cu Corul Filarmonicii de Stat «Oltenia», cu care a avut mai multe turnee și spectacole.
A colaborat cu teatre muzicale și de revistă din țară.
A debutat în 1960, pe scena teatrului din Deva și s-a remarcat prin vocea ei deosebită, gravă, puternică și cu un ambitus puternic.
6 ianuarie 1942 - Compania aviatica „Pan American Airlines” devine prima companie aeriană comercială care efectuează zboruri în jurul lumii .
6 ianuarie 1946 - Au avut loc primele alegeri generale din Vietnam.
6 ianuarie 1950 - Prin Decretul nr.6/6 ianuarie 1950, promulgat de Prezidiul Marii Adunari Nationale, la 13 ianuarie 1950, se hotăra înfiinţarea in Republica Populara Romana a coloniilor (lagărelor) de muncă.
Lagărele şi-au început activitatea la 14 ianuarie 1950.
Între 1950-1954, au fost internate oficial în lagărele de muncă 22077 de persoane.
6 ianuarie 1955 - S-a născut Rowan Atkinson, actor britanic, cel care va deveni cunoscut in lumea intreaga sub numele de Mr. Bean.
Rowan Sebastian Atkinson (n. 6 ianuarie 1955, Consett, comitatul Durham, Regatul Unit) este un actor și comic britanic, devenit celebru prin personajul Mr. Bean.
A fost ales de The Observer ca unul dintre cei mai amuzanți 50 actori din comedie britanică, și printre cei mai buni 50 de actori de comedie din toate timpurile, într-un sondaj din 2005 despre comedianți.
6 ianuarie 1969 - S-a născut Ilie Dumitrescu, fotbalist român.
Ilie Dumitrescu (n. 6 ianuarie 1969, București) este un fost jucător român de fotbal, actual antrenor. A cunoscut consacrarea ca fotbalist la Steaua București.
A mai jucat în Anglia, Spania și Mexic.
A făcut parte din lotul echipei naționale a României cu ocazia realizării celei mai mare performanțe a acesteia, sfertul de finală jucat la Mondialul din 1994.
Ca antrenor, a pregătit printre altele echipele grecești AEK Atena și PAOK Salonic, dar și fosta sa echipă, Steaua București.
În martie 2008 a fost decorat cu Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru rezultatele obținute la campionatele europene și mondiale din perioada 1990-2000 și pentru întreaga activitate.
6 ianuarie 1981 - A murit Archibald Joseph Cronin, scriitor britanic (“Citadela”); (n.19.07.1896).
6 ianuarie 1990 - A fost reînfiinţat oficial Partidul Naţional Liberal din Romania.
Partidul Naţional Liberal din Romania – foto: ro.wikipedia.org
Partidul Național Liberal (PNL) este unul din principalele partide din România și totodată cea mai veche formațiune politică din țară. A fost înființat sub acest nume la 24 mai 1875.
Din cele 87 de guverne ale României, 30 au fost conduse de premieri liberali.
De numele și istoria Partidului Național Liberal se leagă cele mai importante evenimente din istoria modernă a României: instaurarea monarhiei constituționale (1866), obținerea independenței de stat (1877), ridicarea României la rang de regat (1881), Războiul de întregire a neamului și crearea României Mari (1918), adoptarea Constituției din 1923, și relansarea economică după criza din 1929–1933.
În toată această perioadă, liberalismul a devenit fundamentul ideologic pe care s-a construit România modernă.
Pavel Alexeevici Cerenkov (n. 28 iulie 1904 — d. 6 ianuarie 1990) a fost un fizician sovietic de mare reputație, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1958 pentru descoperirea fenomenului denumit în onoarea sa efect Cerenkov.
6 ianuarie 1992 - Președintele Georgiei, Zviad Gamsakhurdia, a fugit din țară ca urmare a loviturii de stat militare.
6 ianuarie 1993 - A murit trompetistul John Birks (Dizzy) Gillespie, personalitate a istoriei jazz-ului (“Closer to the Source 86″, “Summertime”); (n.21.10.1917).
6 ianuarie 1993 - A murit Rudolf Nureev, balerin şi coregraf rus. Din 1961, s-a autoexilat în Franţa. A fost directorul Operei din Paris între anii 1983-1989 ; (n.17.03.1938).
6 ianuarie 1994 - Patinatoarea americană Nancy Kerrigan, dublu medaliată olimpică, este atacată și rănită la piciorul stâng de o persoană plătită de fostul soț al rivalei ei, Tonya Harding, în timpul Campionatelor de patinaj artistic din SUA.
Nancy Ann Kerrigan (n. 13 octombrie 1969, Woburn, Massachusetts, SUA) este o patinatoare americană, dublă medaliată olimpică la patinaj artistic în 1992 și 1994 și campioană națională a SUA în 1993.
6 ianuarie 1995 - Un incendiu chimic într-un complex de apartamente din Manila, Filipine, duce la descoperirea planurilor pentru Proiectul Bojinka, un atac terorist în masă.
6 ianuarie 2003 - Începe procesul intentat lui Zacarias Moussaoui, singura persoană pusă sub acuzaţie până în prezent pentru Atentatele de la 11 septembrie 2001 de la New York.
A fost condamnat de un tribunal american la inchisoare pe viata, fara posibilitatea reducerii pedepsei.
6 ianuarie 2004 - A început construcția la Burj Khalifa. A fost terminată la 2 decembrie 2009 si inaugurată la 4 ianuarie 2010.
Burj Khalifa (română Turnul Khalifa), denumit anterior Burj Dubai, este un zgârie-nori din Dubai, cea mai înaltă clădire (structură arhitectonică) construită vreodată de om, măsurând 828 m înălțime.
Construcția a început la 6 ianuarie 2004, exteriorul fiind finalizat la 1 octombrie 2009; clădirea a fost inaugurată oficial la data de 4 ianuarie 2010.
Costurile totale ale proiectului au fost de 1,4 miliarde de dolari.
La data de 9 februarie 2010, platforma de observație de la etajul 124 a fost închisă publicului din cauza unei defecțiuni electrice.
6 ianuarie 2007 - La Bâlea Lac, judeţul Sibiu s-a inaugurat prima biserică de gheaţă din România.
Biserica de Gheaţă a fost ridicată pentru prima dată în 2007, în sălbăticia Munţilor Făgăraş, la Bâlea Lac, chiar pe locul unde Nicolae Ceauşescu plănuia să îşi ridice hotelul numit Palatul Cristal.
Primul eveniment religios din această biserică a fost botezul lui Christoff, băiatul patronului Hotelului de Gheaţă.
Această biserică din Munţii Făgăraş se numără printre puţinele de acest fel din lume.
Accesul la complexul turistic de gheaţă de la Bâlea Lac, unic în România, se face doar cu telecabina.
Turiştii pot merge cu maşina pe Transfăgărăşan până la Bâlea Cascadă, de unde este posibil transportul pe cablu.
Un drum dus-întors cu telecabina la Bâlea costă 60 de lei de persoană.
6 ianuarie 2012 - Douăzeci și șase de persoane sunt ucise și 63 sunt rănite când un atacator sinucigaș se aruncă în aer la o secție de poliție din Damasc.
6 ianuarie 2019 - Patruzeci de oameni sunt uciși într-o mină de aur prăbușită în provincia Badakhshan, în nordul Afganistanului.
6 ianuarie 2021 - Susținătorii președintelui american Donald Trump atacă Capitoliul Statelor Unite pentru a perturba certificarea alegerilor prezidențiale din 2020, atac soldat cu cinci morți și evacuarea Congresului SUA.
Asaltul Capitoliului Statelor Unite ale Americii (6 ianuarie 2021) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
La 6 ianuarie 2021, o mulțime de protestatari care-l sprijineau pe președintele Statelor Unite, Donald Trump, au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, încălcând securitatea și ocupând părți ale clădirii timp de câteva ore.
Revoltele au fost provocate de comentariile făcute de Trump la un miting anterior.
Asaltul a perturbat o sesiune comună a Congresului pentru a număra votul Colegiului Electoral și a certifica victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale din 2020 și a condus la evacuări și blocaje ale clădirii.
După câteva săptămâni de afirmații false ale lui Trump cu privire la frauda electorală, mii din susținătorii săi s-au adunat la Washington, DC în 5 și 6 ianuarie pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor și pentru a cere vicepreședintelui Mike Pence și Congresului să respingă victoria lui Biden.
În dimineața zilei de 6 ianuarie, protestatarii s-au adunat la mitingul „Save America” pe The Ellipse, unde președintele Trump, Donald Trump Jr., Rudy Giuliani și mai mulți membri ai Congresului s-au adresat mulțimii.
Trump și-a încurajat susținătorii să „lupte din răsputeri” pentru a „ne lua țara înapoi” și a merge spre Capitoliul SUA.
Actorul american de origine română Sebastian Stan a câștigat duminică seară, în cadrul celei de a 82-a ediții a Globurilor de Aur, premiul pentru cel mai bun actor într-un film de comedie /musical, informează contul de pe rețeaua de socializare X dedicat acestor distincții decernate de Asociația Presei Străine de la Hollywood (HFPA).
Sebastian Stan a câștigat Globul de Aur pentru rolul din filmul ‘A Different Man’ și a concurat în această categorie cu actorii Jesse Eisenberg (‘A Real Pain’), Hugh Grant (‘Heretic’), Gabriel LaBelle (‘Saturday Night’), Jesse Plemons (‘Kinds of Kindness’), Glen Powell (‘Hit Man’).
Prezentăm mai jos lista completă a premiilor atribuite la cea de-a 82-a ediţie a galei de decernare a Globurilor de Aur, organizată de Asociaţia Presei Străine de la Hollywood (HFPA), duminică seară, la Los Angeles.
În această zi, Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot acum se ţine şi sărbătoarea Botezului, una dintre cele şapte Taine, cea fără de care nu este posibil să fii creştin.
Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun.
În ajun oamenii postesc.
Sacrificiul postului le aduce bogăţie.
În anumite locuri, înainte să mănânce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe câmp, zicând:
„Cum n-am mâncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănânce lighioanele roadele.“
Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărâţe şi fân.
Preotul trece cu agheasmă din casă în casă.
Hainele bune sunt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sunt ferite de molii.
Copiii nu sunt bătuţi ca să nu facă bube peste an.
Femeia nu se ceartă cu bărbatul.
Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină.
Oamenii încearcă să-şi afle viitorul.
Iar se deschid cerurile.
Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercând să zboare.
În ziua de Bobotează se sfinţesc apele.
Se face agheasmă mare undeva, lângă o apă.
Oameni iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas.
Se zice că atunci când preotul aruncă în apă crucea dracii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp.
Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, le rup pântecele şi le varsă maţele.
Sunt buni la câte ceva şi lupii…
În Bucovina, când preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cânepă.
Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvând sufletele care se vor agăţa de ea.
Sufletele rămase în Iad vor fi mâncate de draci.
Apoi, dracii se vor mânca între ei până rămâne numai unul, Scaraoţchi.
Legat de un stâlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame.
Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămâne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii.
Icoană pe lemn cu tema „Botezul Domnului”, sfârșitul secolului al XIX-lea, Moldova de Nord, clasată în categoria juridică Tezaur – Colecția Muzeului Național al Țăranului Român – foto preluat de pe www.facebook.com/MuzeulTaranului
Boboteaza – Botezul lui Ioan și Botezul Bisericii
Ceea ce s-a întâmplat cu paștele iudaic, se întâmplă și cu botezul.
La Cina cea de Taină întâlnim și paștele iudaic și paștele nostru; Hristos a pus capăt celui dintâi și i-a dat început celui de-al doilea.
Și acum la râul Iordan a împlinit botezul iudaic, dar în același timp a deschis ușile botezului Bisericii.
Botezul lui Ioan era un botez de pocăință, care îi făcea pe oameni să-și osândească păcatele lor.
Acest botez nu era o taină, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele.
Dar de ce n-a botezat Hristos, ne-o spune însuși sfântul Ioan când zice :
“Acela vă v-a boteza cu Duh Sfânt și cu foc“.
Dar Duhul Sfânt nu fusese încă dat.
Acesta ne-a fost dat de Hristos însuși, de sus, de la Tatăl venind în lume la Cincizecime.
Apostolii trebuiau să se îmbrace mai întâi ei înșiși cu toată puterea Duhului, cum s-a și întâmplat la Cincizecime, ca apoi ei să boteze cu apă și cu Duh Sfânt, cum au și făcut începând după Pogorâre când s-au botezat adăugându-se apostolilor “ca la trei mii de suflete“.
Cu botezul lui Ioan s-a botezat și Mântuitorul, dar nu pentru că El avea nevoie de curățire de păcate, fiind Dumnezeu-Omul, ci pentru a ne arăta importanța și lucrarea botezului pe care îl va institui și a împlini Legea, ca să se descopere lumii taina lui Dumnezeu cel în Treime închinat, în numele Căruia să ne botezăm și noi. Taina botezului a fost instituită de Hristos însuși îndată după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri:
“Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului“.
Hristos se afundă în Iordan și Duhul pogoară peste ape.
A trebuit să se scufunde Fiul în firea omenească și prin ea în apă, pentru ca noi, scufundându-ne în apă, să ne înălțăm spre viața Sa dumnezeiască în Duhul Lui cel Sfânt.
În Cuvântul întrupat, apa și Duhul se unesc din nou.
În această zi, preoții sfințesc apele.
Lângă apă se face Agheasma mare, din care oamenii iau și își stropesc casele și vitele, păstrând restul în sticle, pentru leac.
În satele și orașele așezate pe maluri de ape, tinerii se întrec să scoată la mal crucea aruncată de preot în apa înghețată.
Cel care va reuși , va avea parte numai de bine.
Oricum, se spune că acel ce se aruncă în apă în această zi, va fi ferit de toate bolile și că atunci când preotul aruncă crucea în apă, dracii ies și fug pe câmp, însă ei nu sunt văzuți, îi pot vedea doar lupii.
Bătrânii spun că dacă în ziua de Bobotează vremea e frumoasă, anul va fi bogat în pâine și pește.
Toate aceste obiceiuri legate de Bobotează au o dublă semnificație, de alungare a spiritelor rele care bântuie libere de la Crăciun, dar și de atragere a belșugului
De obicei, în această perioadă este foarte frig, de aici și expresia “gerul Bobotezei”, care, potrivit tradiției, este un semn de belșug pentru tot anul.
În tradiția populară românească Boboteaza mai este denumită și Sărbătoarea Iordanului și este o sărbătoare dedicată purificării apelor și a naturii.
- Conform tradiției ortodoxe, creștinii trebuie să mănânce grâu fiert și să se bea vin roșu, dar numai după ce au ținut post negru și după ce preotul le-a sfințit casa. Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.
- În ziua de Bobotează, tinerii merg pe la casele oamenilor și le colindă animalelor pentru sănătatea și rodul acestora.
- Peste obiceiurile creștine de sfințirea apelor s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi: afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote.
- Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat.
- Un alt obicei spune că femeile nu au voie să spele rufele timp de 8 zile, pentru a nu spurca apele abia sfințite.
- Dacă este frig se pregătește o cruce de gheață, pentru a marca locul slujbei și la sfârșit, preotul aruncă în apă o cruce de lemn. Mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea va avea noroc tot anul.
- Cei necăsătoriți, dacă se împiedică și cad pe gheață în ziua de Bobotează este semn sigur că se vor căsători în acel an.
- Boboteaza încheie ciclul sărbătorilor de iarnă și are, pe lângă înțelesurile creștine – momentul nașterii spirituale a Mântuitorului, trăsături de mare sărbătoare populară.
În localitățile așezate pe malul unui râu, pe malul Dunării sau pe țărmul mării, se obișnuiește că preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi.
În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care “botează” apele, oamenii, animalele și casele.
Înainte de regimul comunist, această datină exista și la București, Patriarhul coborând Calea Victoriei de la Palatul regal până la Dâmbovița, unde pocăiții, îmbrăcați în halaturi albe, se aruncau în apa înghețată pentru a o ridica.
Această tradiție face parte din multe altele în legatură cu Boboteaza, încărcate de practici magice și obiceiuri agrare preluate în creștinism din tradițiile anterioare, precum fertilitatea, purificarea, cinstirea apei și a focului.
Boboteaza este astfel și o sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului.
Acum se colindă, se prevestește cum va fi vremea în noul an, sau cum va fi recolta.
Se crede că în aceste zile animalele vorbesc, capătând puteri neobișnuite.
Peste obiceiurile creștine ortodoxe de sfințire a apelor sau de scufundare a crucii s-au suprapus și multe practici păgâne, cum ar fi afumarea grajdurilor și a vitelor pentru alungarea duhurilor rele din acestea, aprinderea focurilor pe câmp sau colindele însoțite de tot felul de strigături și zgomote.
Toate acestea au în general un rol de curățire și de îndepărtare a răului.
Tradiția ortodoxă cere ca acum să se mănânce piftie și grâu fiert și să se bea vin roșu
‘Păzitul fântânilor’, ‘Bradurile’, ‘Botezul cailor’ sau ‘Mersul cu urâţii’ sunt obiceiuri care se mai păstrează în unele comune din judeţul Dolj de Bobotează şi Sfântul Ioan, când se încheie perioada sărbătorilor de iarnă.
Potrivit directorului Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Dolj, Amelia Etegan, ‘Botezatul cailor’ este un obicei care se practică în comuna Moţăţei şi în Băileşti pe 6 ianuarie, de Boboteaza, când se slujeşte în biserică Agheasma mare, noteaza Agerpres.
‘Fiecare creştin aduce acasă această apă sfinţită pentru binele omului şi al casei sale, stropind cu ea prin gospodărie pentru alungarea duhurilor rele, apoi păsările şi animalele pentru spor şi pomii pentru rod bogat. În unele localităţi, cum ar fi Moţăţei sau Băileşti, localnicii aduc la biserică şi caii frumos ţesălaţi şi împodobiţi cu panglici şi ciucuri coloraţi, care, după slujba din lăcaşul cult, împreună cu stăpânii lor, sunt stropiţi cu agheasmă de preot, obiceiul fiind cunoscut sub numele de ‘Botezatul cailor’. După ce au fost ‘botezaţi’, este organizată câte o întrecere hipică, în felul acesta fiind demonstrat cât de îngrijit a fost animalul pe timpul iernii’, a declarat Amelia Etegan.
În noaptea de 6 spre 7 ianuarie, noaptea de Bobotează spre Sf. Ioan, în satele din sudul zonei etnografice Dolj se mai păstrează obiceiul ‘Păzitul fântânilor’, unul dintre obiceiurile de peste an, cu dată fixă. Acesta se practică în localităţile Poiana Mare, Desa, Negoi, Dobridor, Moţăţei, Maglavit, Unirea (Risipiţi), Ciupercenii Noi, Galiciuica, Caraula.
‘Înainte vreme, la păzitul fântânilor luau parte numai tinerii între 16-20 ani. Acum participă copii, tineri şi bătrâni. De ceva vreme au început să participe şi femeile. Începând din după-amiaza zilei de 6 ianuarie (Boboteaza), fântânile de pe orice uliţă erau împodobite cu papură, stuf, crengi, peşchire, velinţe, chilimuri. Se aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, frigări pentru petrecerea din timpul nopţii păzitului. Fântâna era păzită toată noaptea pentru a nu veni cineva ‘să spurce’ apa. ‘Spurcatul’ apei în mod simbolic cu tărâţe de grâu sau de porumb, paie, pleavă constituia proba la care bătrânii satelor îi supuneau pe cei tineri. Toată noaptea, lângă fântâni se făcea un foc mare, se fierbea ţuică, se frigeau carnea şi cârnaţii aduşi de fiecare flăcău. Acolo unde mai ştia cineva să cânte se auzea câte un caval, fluier sau cimpoi, iar flăcăii încingeau hora în jurul focului şi al fântânii. Acum obiceiul se mai practică, dar nu mai are amploarea de altădată. Cântatul din fluier, caval sau cimpoi se mai aude rareori, dar în general locul lui a fost luat de muzica de tot felul, dată la maximum’, a arătat Amelia Etegan.
Cei care erau surprinşi dormind erau pedepsiţi: li se mânjea faţa cu funingine, li se punea cenuşă sau apă în buzunare, cărbuni aprinşi în mână sau alte pedepse. ‘Uneori, pentru mai multă siguranţă, fântânile erau ferecate. Dacă totuşi fântâna era ‘spurcată’ de vreun bătrân care reuşea să se furişeze, tinerii trebuiau să o cureţe până la ‘ziuă’ pentru ca dimineaţa apa să fie curată, iar în zorii zilei de 7 ianuarie, adică de Sf. Ioan, tinerii se împărţeau în grupuri, luau apă curată din fântânile păzite peste noapte şi plecau pe uliţele satului cu Iordănitul’, afirmă Etegan.
În vremea aceea a venit Iisus din Galileea la Iordan, către Ioan, ca să fie botezat de el.
Ioan însă Îl oprea, zicând: Eu am trebuiță să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?
Şi răspunzând, Iisus a zis către el: Lasă acum, că aşa se cuvine nouă să împlinim toată dreptatea. Atunci L-a lăsat.
Iar după ce S-a botezat Iisus, în clipa când ieşea din apă, îndată cerurile s-au deschis şi Ioan a văzut Duhul lui Dumnezeu pogorându-Se ca un porumbel şi venind peste El.
Şi iată, un glas din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit.
Epifania (gr. Ἡ Ἐπιφάνεια — Epifaneia = arătarea) sau Teofania sau Botezul Domnului (gr. Τὰ Ἐπιφάνεια, τὰ ἅγια θεοφάνεια τοῦ κυρίον — Ta Epifaneia, Ta agia Teofaneia tou Kiriou = Epifania, Sfânta Arătare a Domnului; slv. Bogoiavlenie Gospodnia = Arătarea Domnului) este unul dintre Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorit pe 6 ianuarie.
Este praznicul care dezvăluie Sfânta Treime lumii, prin Botezul Domnului (Matei 3,13-17; Marcu 1, 9-11; Luca 3,21-22).
Este cunoscut în popor și cu numele de Bobotează.
Fiindcă Botezul era numit în grecește și φωτισμός (gr. fotismos = luminare), Botezul Domnului s-a numit și sărbătoarea luminilor (lat. dies luminum), cum s-a păstrat și în cărțile de slujbă ortodoxe.
Russian icon of the Theophany (Kirillo-Belozersky Monastery, 1497) – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Botezul lui Hristos
În această zi se prăznuiește botezarea Domnului Iisus Hristos de către Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos.
Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului, care începe de la 25 decembrie și se încheie pe 6 ianuarie.
În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a Aghiasmei Mari, care este folosită de preoți pentru a binecuvânta casele credincioșilor.
Sărbătoarea se numește a Teofaniei deoarece la botezul lui Hristos Sfânta Treime a apărut lumii pentru prima data – glasul Tatălui se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat și stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.
Epifania
Această sărbătoare mai este uneori numită și Epifania.
Unii consideră că acest nume ar fi preluat din vocabularul catolic, făcând referire mai degrabă la sărbătoarea catolică din aceeași zi care comemorează venirea magilor la Pruncul Iisus.
Totuși, termenul de „Epifanie” apare și în cadrul slujbelor ortodoxe.
Inițial exista un singur praznic creștin la care se sărbătorea arătarea lui Dumnezeu lumii, în forma umană a lui Iisus din Nazaret.
Fără îndoială că această sărbătoare, la fel ca și Paștile și Cincizecimea, a fost înțeleasă ca o împlinire a unei sărbători evreiești precedente, în acest caz Sărbătoarea Luminilor.
Botezul Lui Hristos - pictura de Andrea del Verrocchio si Leonardo da Vinci – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Sărbătorirea
Slujba Botezului Domnului este organizată în același fel cu aceea a Nașterii.
Istoric vorbind, slujba Crăciunului a fost stabilită mai târziu.
Se citesc Ceasurile și se face Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare; în ajunul sărbătorii se face slujba Vecerniei.
Privegherea este alcătuită din Miezonoptică și Utrenie.
Liturghia începe cu psalmi de slavă și laudă, în locul celor trei Antifoane obișnuite.
Versetul botezului de la Galateni 3,27 înlocuiește din nou Trisaghionul.
Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și-mbrăcat Aliluia!
Evanghelia citită la toate aceste slujbe vorbește despre Botezul Domnului în râul Iordan.
Apostolul care se citește la Sfânta Liturghie vorbește despre consecințele arătării Domnului ca Epifanie.
Deoarece principalul eveniment al sărbătorii este sfințirea mare a apei, ea urmează Sfintei Liturghii a ajunului și Sfintei Liturghii din ziua praznicului.
Totuși, în cele mai multe parohii, aceasta se face doar atunci când sunt prezenți cea mai mare parte a credincioșilor.
Sfințirea atestă faptul că omenirea și întreaga Creație au fost făcute pentru a se umple de prezența sfințitoare a lui Dumnezeu.
Ajunul praznicului este zi de ajunare, chiar post negru, în orice zi ar cădea.
Cuvânt la Botezul Domnului
Domnul nostru Iisus Hristos, după întoarcerea Sa din Egipt, viețuia în Galileea, în cetatea Sa, Nazaret, unde crescuse, tăinuindu-și înaintea oamenilor puterea și înțelepciunea dumnezeirii Sale, până la vârsta de treizeci de ani, pentru că nu era îngăduit cuiva dintre iudei, mai înainte de 30 de ani, să aibă rânduiala de dascăl sau de preot.
Pentru aceasta nici Domnul Hristos, până la acești ani, nu a început propovăduirile Sale, nici nu Se arăta că este Fiul lui Dumnezeu și Arhiereul cel mare, Care a străbătut cerurile până ce s-a împlinit numărul anilor Lui.
El viețuia în Nazaret, cu Preacurata Sa Maică și cu Iosif, părutul Său tată, care era lucrător de lemn și cu care lucra împreună.
După moartea lui Iosif, singur Domnul făcea acel lucru de mână, câștigând prin osteneală, hrana pentru El și pentru prea iubita Sa maică, ca să ne învețe pe noi a nu ne lenevi și nici a mânca pâinea în zadar.
Apoi, împlinindu-se cei 30 de ani și venind vremea dumnezeieștii Lui arătări – precum zice Evanghelia –, ca să se arate lui Israel: A fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan, fiul lui Zaharia, în pustie, trimițându-l pe el ca să boteze cu apă.
Deci, i-a pus un semn încredințat după care putea să cunoască pe Mesia, Cel care a venit în lume, precum singur Botezătorul întru a sa bună vestire spune, zicând:
Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Deasupra Căruia vei vedea Duhul pogorându-se și rămânând peste El, Acela este cel ce botează cu Duh Sfânt.
Deci, ascultând Ioan cuvântul lui Dumnezeu, a venit în părțile Iordanului, propovăduind botezul pocăinței, întru iertarea păcatelor.
Pentru că el era acela de care mai înainte a zis Isaia: Glasul celui ce strigă în pustie, gătiți calea Domnului, drepte faceți cărările Lui.
Deci, veneau la dânsul toată latura Iudeei și a Ierusalimului, și se botezau toți de la dânsul, în râul Iordanului, mărturisindu-și păcatele.
Atunci a venit și Iisus din Galileea la Iordan, ca să fie botezat de Ioan.
El a venit într-acea vreme, după ce Ioan spusese mai înainte poporului despre El, zicând:
Vine în urma mea Cel mai tare decât mine, Căruia nu sunt vrednic să-I dezleg curelele încălțămintelor Lui. Deci, eu v-am botezat pe voi cu apă, iar Acela vă va boteza cu Duhul Sfânt.
După aceste cuvinte, a venit Iisus ca să Se boteze, cu toate că nu-I trebuia aceasta, ca unul Care era preacurat, fiind născut din Preacurata și Preasfânta Fecioară, El însuși fiind izvorul a toată curăția și sfințenia.
Însă Cel ce a luat asupra Sa păcatele a toată lumea a venit la râu ca să le spele pe ele cu Botezul.
A venit la ape ca să sfințească firea lor; a venit să Se boteze ca să ne pregătească nouă baia sfântului Botez.
A venit la Ioan, pentru ca acesta să fie pentru dânsul martor nemincinos, văzând pe Duhul Sfânt pogorându-Se peste Cel pe Care-L boteza și auzind glasul Tatălui de sus.
Iar Ioan se sfia de El, zicând:
Eu am trebuință să mă botez de Tine și Tu vii la mine.
Căci Ioan cu duhul L-a cunoscut pe El; pentru că mai înainte cu 30 de ani a săltat de bucurie în pântecele maicii sale; deci, avea trebuință de botezul Lui, ca cel ce era în păcatul neascultării, cel adus de Adam asupra a tot neamul omenesc.
Iar Domnul a zis:
Lasă acum, că așa se cade a împlini toată dreptatea.
Prin dreptate înțelege aici Sfântul Ioan Gură de Aur poruncile lui Dumnezeu; ca și cum ar fi zis:
„De vreme ce toate câte le poruncește legea le-am săvârșit și singură aceasta a rămas, adică să Mă botez; deci, Mi Se cade să o săvârșesc și pe aceasta”.
Iar botezul lui Ioan era porunca lui Dumnezeu, precum el zice:
Cel ce m-a trimis ca să botez cu apă, Acela mi-a zis.
Deci, cine l-a trimis?
Arătat este că a fost însuși Dumnezeu, cum zice însăși Scriptura:
„A fost cuvântul lui Dumnezeu către Ioan”.
Deci, Iisus, fiind în vârstă de 30 de ani, S-a botezat pentru că omul de la această vârstă se pleacă cu înlesnire către tot păcatul.
Așa grăiau Ioan Gură de Aur și Teofilact, cum că cea dintâi vârstă a copilăriei are multă neștiință și zburdălnicie, a doua vârstă, a tinereților, se aprinde de poftă trupească, iar vârsta de 30 de ani, a bărbatului desăvârșit, este a iubirii de aur, a măririi deșarte, a iuțimii, a mâniei și a tuturor păcatelor.
Pentru aceasta Hristos Domnul a așteptat botezul până la această vârstă, ca să împlinească legea cu toate vârstele, să sfințească firea noastră și să ne dea putere, ca să biruim patimile și să ne ferim de păcatele cele de moarte.
Iar după Botezul Său, Domnul a ieșit îndată din apă, adică n-a zăbovit; căci se povestește că Sfântul Ioan Botezătorul, pe fiecare om care se boteza de dânsul, îl afunda până la cap și-l ținea astfel până ce-și mărturisea toate păcatele sale și numai după aceea îi afunda și capul și îl lăsa să iasă din apă; pentru aceasta, zice Evanghelia, că a ieșit îndată din apă.
Și ieșind Domnul din râu, I s-au deschis cerurile, strălucind de sus o lumină în chip de fulger, iar Duhul lui Dumnezeu S-a pogorât spre Domnul, Cel ce S-a botezat, arătându-Se în chip de porumbel.
Precum în zilele lui Noe, porumbița a vestit micșorarea apelor, tot asemenea și încetarea înecării păcatului a însemnat-o porumbelul.
Iar Duhul Sfânt s-a arătat în chip de porumbel, pentru că acea pasăre este curată, blândă, iubitoare de oameni, fără de răutate și nu stă în locuri necurate.
Tot asemenea și Duhul Sfânt este izvorul curăției, noianul iubirii de oameni, învățătorul blândeții, rânduitorul binelui și fuge de la cel care șe tăvălește în tina cea necurată a păcatului, fără de pocăință.
Și pogorându-Se Duhul Sfânt ca un porumbel spre Domnul nostru Iisus Hristos, s-a auzit un glas din cer, zicând:
Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit.
Aceluia deci, se cuvine mărirea și stăpânirea, în vecii vecilor. Amin.
Botezul Lui Isus Hristos, pictura de Piero della Francesca, c. 1448–50 – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Imnografie
Tropar, Glasul 1:
În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat; că glasul Părintelui a mărturisit Ție, Fiu iubit pe Tine numindu-Te, și Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, și lumea ai luminat, slavă Ție!
Condac, Glasul al 4-lea:
Arătatu-Te-ai astăzi lumii și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi, care cu cunoștință Te lăudăm. Venit-ai și Te-ai arătat, Lumina cea neapropiată.
Sursa foto: Arhiva de Imagine MȚR – Colecția Iosif Berman | Sfințirea apei la Bobotează (B-6370) – preluat de pe www.facebook.com/@MuzeulTaranului
Conform unei vechi tradiții, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul sau preotul (în sate) face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc.
După sfințirea apei, episcopul sau preotul aruncă în apa râului o cruce mare (în secolele trecute aceasta era uneori dintr-un metal prețios).
Un număr de bărbați mai destoinici pornesc apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate.
Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului.
În vechime, cel care găsea primul crucea și o aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării și era ținut la mare cinste de către ceilalți.
Asaltul Capitoliului Statelor Unite ale Americii 2021
La 6 ianuarie 2021, o mulţime de protestatari care-l sprijineau pe preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, au luat cu asalt Capitolul Statelor Unite, încălcând securitatea şi ocupând părţi ale clădirii timp de câteva ore. Revoltele au fost provocate de comentariile făcute de Trump la un miting anterior.[8][9][10] Asaltul a perturbat o sesiune comună a Congresului pentru a număra votul Colegiului Electoral şi a certifica victoria lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale din 2020 şi a condus la evacuări şi blocaje ale clădirii.
După câteva săptămâni de afirmaţii false ale lui Trump cu privire la frauda electorală, mii din susţinătorii săi s-au adunat la Washington, DC în 5 şi 6 ianuarie pentru a protesta împotriva rezultatelor alegerilor şi pentru a cere vicepreşedintelui Mike Pence şi Congresului să respingă victoria lui Biden.[11][12][13] În dimineaţa zilei de 6 ianuarie, protestatarii s-au adunat la mitingul „Save America”[14][15] pe The Ellipse, unde preşedintele Trump, Donald Trump Jr., Rudy Giuliani şi mai mulţi membri ai Congresului s-au adresat mulţimii[16]. Trump şi-a încurajat susţinătorii să „lupte ca dracul” pentru a „ne lua ţara înapoi” şi a merge spre Capitolul SUA.
cititi mai mult despre Asaltul Capitoliului Statelor Unite ale Americii 2021 si pe en.wikipedia.org
6 ianuarie 2021
Mii de susţinători ai lui Donald Trump se îndreaptă spre centrul Washingtonului
Mii de susţinători ai preşedintelui american aflat la final de mandat, Donald Trump, se îndreptau miercuri spre centrul Washingtonului pentru o demonstraţie de forţă, în timp ce Congresul urmează să certifice înfrângerea sa la alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, relatează AFP.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Trump interzice intrarea în SUA pentru străinii care au legături cu Antifa
Preşedintele în exerciţiu al SUA, Donald Trump, a decretat miercuri interzicerea accesului în SUA pentru cetăţenii străini care au legătură cu Antifa, o mişcare de activişti care se proclamă ”anti-fascişti” şi pe care administraţia preşedintelui republican a descris-o drept o organizaţie criminală, relatează agenţia EFE.
”Rapoarte credibile sugerează că mişcarea cunoscută sub numele de Antifa este responsabilă, direct sau indirect, de unele delicte în comunităţile noastre şi a exploatat tragedii pentru a promova o agendă radicală, stângistă, anarhistă şi adesea violentă”, motivează Trump decizia sa. El menţionează incidente petrecute începând din anul 2017, în care indivizi care s-au identificat drept simpatizanţi ai Antifa au atacat alţi manifestanţi, ziarişti, edificii publice şi poliţişti.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Trump spune că nu îşi va recunoaşte niciodată înfrângerea şi îi cere lui Pence să nu certifice victoria lui Biden
Preşedintele american în exerciţiu Donald Trump a afirmat miercuri în faţa susţinătorilor săi entuziaşti că nu-şi va recunoaşte “niciodată” înfrângerea în scrutinul de la 3 noiembrie în faţa democratului Joe Biden, afirmând din nou, fără să prezinte vreo dovadă, că alegerile au fost însoţite de fraude pe scară largă, relatează AFP şi Reuters.
‘Nu vom ceda niciodată. Nu vom recunoaşte niciodată‘, a declarat Trump în faţa participanţilor la un miting – finanţat de echipa sa de campanie – în zona Parcului Ellipse, în apropiere de Casa Albă. ‘Vom opri acest furt‘, a declarat el, cu două săptămâni înaintea preluării funcţiei de către preşedintele ales Joe Biden.
“Am câştigat aceste alegeri şi le-am câştigat la scară mare‘, a spus Trump, insistând asupra ipotezei fraudei electorale.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Vicepreşedintele Pence nu se va opune certificării victoriei lui Biden
Vicepreşedintele american Mike Pence a afirmat că nu se va opune certificării miercuri a victoriei lui Joe Biden în alegerile prezidenţiale, ascunzându-se în spatele ”constrângerilor” Constituţiei, relatează AFP.
El şi-a prezentat argumentele într-o scrisoare publicată chiar înainte de deschiderea unei sesiuni extraordinare a Congresului menită să înregistreze oficial rezultatele alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie.
Preşedintele Donald Trump, care refuză să acorde înfrângerea, i-a cerut lui Mike Pence, care prezidează această sesiune, să profite de această ocazie pentru a refuza să recunoască victoria democratului Biden.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Clădiri ale Congresului american, evacuate de poliţie pe fondul protestelor susţinătorilor lui Trump
Poliţia a ordonat miercuri evacuarea mai multor clădiri ale Congresului SUA, în timp ce susţinătorii lui Donald Trump au demonstrat împotriva certificării victoriei lui Joe Biden în faţa Capitolului, într-o atmosferă foarte tensionată, conform imaginilor transmise de la faţa locului, relatează AFP.
Poliţia Capitolului a ordonat personalului Congresului să evacueze clădirea Cannon precum şi altele din jurul Capitolului, la scurt timp după încheierea unui discurs al preşedintelui în exerciţiu Donald Trump. Miliardarul republican le-a cerut susţinătorilor săi să meargă şi să protesteze împotriva certificării de către aleşii Congresului a victoriei adversarului său democrat, care avea loc în acelaşi timp în incinta Capitoliului.
Sesiunea Congresului a fost întreruptă din cauza manifestanţilor pro-Trump; Restricţii de circulaţie la Washington
Congresul Statelor Unite ale Americii a suspendat miercuri de urgenţă o sesiune menită să certifice victoria democratului Joe Biden în alegerile prezidenţiale din 3 noiembrie, măsură luată după intrarea manifestanţilor pro-Trump în incinta Capitoliului, relatează AFP.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ciocniri între susţinătorii lui Trump şi forţele de ordine în faţa Congresului SUA
Mii de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu al SUA, Donald Trump, s-au adunat miercuri în faţa Capitolului din Washington şi au dărâmat mai multe bariere de securitate, ceea a dus la ciocniri cu poliţia şi la scene haotice în faţa intrării în Congresul SUA, unde congresmenii s-au reunit pentru a valida oficial victoria electorală a democratului Joe Biden, transmite EFE.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Partizanii lui Trump au luat cu asalt Congresul SUA
Partizanii preşedintelui Donald Trump au pătruns miercuri în clădirea Congresului Statelor Unite după ce au dărâmat mai multe garduri de securitate şi s-au confruntat cu poliţia, care a fost depăşită de evenimente, provocând scene de haos în capitala SUA, transmite EFE.
Primarul Washingtonului, Muriel Bowser, a declarat starea de urgenţă în faţa haosului generalizat, cu mii de protestatari pe străzile capitalei federale. Congresul se reunise pentru validarea rezultatului alegerilor prezidenţiale de la 3 noiembrie în urmă cărora democratul Joe Biden a ieşit învingător.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Trump le cere susţinătorilor să evite violenţa
Preşedintele american în exerciţiu Donald Trump le-a cerut miercuri susţinătorilor săi să evite violenţa, după intrarea manifestanţilor pro-Trump la Capitoliu, atmosfera fiind extrem de tensionată, relatează AFP. ”Susţineţi poliţia Capitoliului şi forţele de ordine. Sunt de partea ţării noastre. Staţi liniştiţi”, a postat Trump pe Twitter.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Trump face apel la pace şi le cere protestatarilor să meargă acasă
Preşedintele în exerciţiu al SUA, Donald Trump, a făcut apel la pace miercuri şi le-a cerut protestarilor să meargă acasă, după ce sute de demonstranţi au luat cu asalt clădirea Capitoliului din Washington în timpul sesiunii comune a Congresului pentru certificarea rezultatelor la alegerile prezidenţiale din noiembrie, relatează agenţiile internaţionale de presă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Pentagonul activează 1.100 de militari din Garda Naţională
Pentagonul a activat miercuri toţi rezerviştii din Garda Naţională din District of Columbia, adică aproximativ 1.100 de militari, pentru a încerca să pună capăt revoltei de la Capitoliul din Washington unde sute de susţinători ai preşedintelui în exerciţiu Donald Trump au luat cu asalt clădirea legislativului american, transmite EFE.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Facebook şi YouTube au retras mesajul video al lui Trump
Facebook şi YouTube au retras un mesaj video al lui Donald Trump în care preşedintele în exerciţiu a afirmat din nou, neîntemeiat, că alegerile au fost fraudate şi le-a cerut protestarilor care au invadat Capitoliul să se întoarcă acasă, relatează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
După Twitter, şi Facebook anunţă suspendarea temporară a contului lui Trump
După Twitter, reţeaua de socializare Facebook a suspendat la rândul său temporar miercuri contul lui Donald Trump, la finalul unei zile de violenţe în Capitoliu, pe care susţinătorii preşedintelui în exerciţiu l-au luat cu asalt în încercarea de a împiedica certificarea victoriei lui Joe Biden în alegeri, relatează AFP.
“Am identificat două încălcări ale regulilor noastre pe pagina preşedintelui Donald Trump care duc la o suspendare de 24 de ore, ceea ce înseamnă că el pierde capacitatea de a posta pe platformă în această perioadă“, a explicat pe Twitter echipa de comunicare a companiei californiene.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Patru persoane au decedat şi 52 au fost arestate în timpul protestelor violente desfăşurate miercuri la Capitoliu, unde manifestanţi pro-Trump au reuşit să intre în clădirea care găzduieşte Congresul Statelor Unite, a anunţat şeful poliţiei din Washington DC, Robert Contee, transmite Reuters şi dpa.
Într-o conferinţă de presă desfăşurată miercuri noaptea târziu, Contee a precizat că 47 dintre cele 52 de arestări au legătură cu încălcarea interdicţiei de circulaţie după ora 18:00, decizie impusă de primarul Muriel Bowser. Alte câteva persoane au fost arestate pentru deţinerea fără permis a unor arme de foc.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
7 ianuarie 2021
Senatul a respins obiecţia aliaţilor lui Trump privind rezultatul alegerilor din Pennsylvania
Senatul SUA a respins joi dimineaţă cu un vot covârşitor obiecţia formulată de aliaţii preşedintelui în exerciţiu Donald Trump faţă de certificarea rezultatelor din statul Pennsylvania ale alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie, transmite Reuters. Măsura a fost respinsă cu 92 de voturi pentru şi 7 voturi împotrivă.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Congresul SUA a ratificat victoria preşedintelui ales Joe Biden
Congresul Statelor Unite a ratificat joi victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, în scrutinul american din 3 noiembrie, transmit Reuters, AFP şi EFE. Aceasta este ultima etapă înaintea învestirii lui Joe Biden, într-o ceremonie prevăzută pentru 20 ianuarie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Echipa preşedintelui Trump renunţă la contestarea în justiţie din Georgia
Echipa de campanie a preşedintelui republican Donald Trump a renunţat joi la contestarea în justiţie a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din statul Georgia în care a câştigat democratul Joe Biden, informează Reuters, care citează un oficial electoral de rang înalt.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Şeful poliţiei Capitoliului, Steven Sund, şi-a anunţat demisia
Şeful poliţiei Capitoliului, Steven Sund, a anunţat joi că va demisiona începând cu 16 ianuarie, conform unei scrisori citate de instituţiile de presă americane, la o zi după ce susţinătorii preşedintelui Donald Trump au atacat clădirea ce găzduieşte Senatul şi Camera Reprezentanţilor, transmite vineri Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Preşedintele Trump condamnă violenţele şi promite o tranziţie liniştită a puterii
După o zi de haos care a zguduit America, preşedintele în exerciţiu Donald Trump, acuzat de preşedintele ales Joe Biden că a subminat democraţia, a lansat joi un apel – rar – la “reconciliere“, condamnând un “atac odios” asupra Capitoliului, informează AFP.
“Tocmai am trăit alegeri intense şi emoţiile sunt puternice“, dar “trebuie să ne calmăm” a adăugat el, deşi în ultimele două luni Donald Trump a aţâţat spiritele inflamate, susţinând teorii ale conspiraţiei.
“Mă voi concentra acum pe o tranziţie ordonată şi liniştită a puterii“, a asigurat Trump în acest mesaj foarte aproape de un discurs de recunoaştere a înfrângerii sale în alegeri, fără totuşi să o spună în mod explicit.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Un poliţist rănit în timpul confruntărilor a murit
Un poliţist a murit după ce a fost rănit în timpul confruntărilor cu susţinători ai preşedintelui american în exerciţiu Donald Trump, miercuri, în timpul asaltului acestora asupra Capitoliului de la Washington, a anunţat poliţia joi seara, informează AFP.
Agentul Brian Sicknick făcea parte din forţele desfăşurate în timpul confruntărilor de la Capitoliu, miercuri, 6 ianuarie 2021, fiind rănit în timpul unor contacte fizice cu protestatari, a precizat poliţia Capitoliului într-un comunicat. El a fost dus la spitalul local, unde a murit din cauza rănilor, joi seara. Sicknick lucra de 12 ani în serviciul de poliţie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Au fost identificaţi toţi cei patru manifestanţi care au murit
Poliţia din Washington D.C. i-a identificat pe toţi cei patru manifestanţi care au murit în timpul asaltului asupra Capitoliului de miercuri, în timp ce Congresul se pregătea să certifice victoria lui Joe Biden în scrutinul prezidenţial din noiembrie, relatează vineri dpa.
Despre prima persoană identificată, femeia ucisă când încerca să pătrundă pe holul Camerei Reprezentanţilor, oficialii americani au precizat deja că era Ashli Babbitt, de 35 de ani, din Huntington, statul Maryland, şi că a fost împuşcată mortal de un ofiţer din poliţia Capitoliului.
Celelalte trei persoane, care au decedat în urma unor “urgenţe medicale”, sunt Benjamin Philips, de 35 de ani, din Ringtown, statul Pennsylvania, Kevin Greeson, de 55 de ani, din Athens, Alabama, şi Roseanne Boyland, de 34 de ani, din Kennesaw, Georgia, a spus joi într-o conferinţă de presă şeful poliţiei metropolitane, Robert Contee.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
6.200 de membri ai Gărzii Naţionale, desfăşuraţi pentru 30 de zile în Washington DC
Mii de membri ai Gărzii Naţionale vor fi desfăşuraţi la Washington DC, pentru următoarele 30 de zile, perioadă care va acoperi ceremonia de inaugurare a Joe Biden, după ce sute de manifestanţi pro-Trump au reuşit să pătrundă miercuri în sediul Congresului SUA pentru a bloca procedura de certificare a rezultatelor alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie, transmite dpa.
Aproximativ 6.200 de militari din unităţi ale Gărzii Naţionale din statele Maryland, Virginia, Pennsylvania, New York şi New Jersey vor fi desfăşuraţi în capitala federală a SUA pentru a asigura paza Capitoliului. Cei mai mulţi dintre aceştia vor sosi până duminică.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Preşedintele Trump condamnă violenţele şi promite o tranziţie liniştită a puterii
După o zi de haos care a zguduit America, preşedintele în exerciţiu Donald Trump, acuzat de preşedintele ales Joe Biden că a subminat democraţia, a lansat joi un apel – rar – la “reconciliere“, condamnând un “atac odios” asupra Capitoliului, informează AFP.
“Tocmai am trăit alegeri intense şi emoţiile sunt puternice“, dar “trebuie să ne calmăm” a adăugat el, deşi în ultimele două luni Donald Trump a aţâţat spiritele inflamate, susţinând teorii ale conspiraţiei.
“Mă voi concentra acum pe o tranziţie ordonată şi liniştită a puterii“, a asigurat Trump în acest mesaj foarte aproape de un discurs de recunoaştere a înfrângerii sale în alegeri, fără totuşi să o spună în mod explicit.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Congresul SUA a ratificat victoria preşedintelui ales Joe Biden
Congresul Statelor Unite a ratificat joi victoria preşedintelui ales, democratul Joe Biden, în scrutinul american din 3 noiembrie, transmit Reuters, AFP şi EFE. Aceasta este ultima etapă înaintea învestirii lui Joe Biden, într-o ceremonie prevăzută pentru 20 ianuarie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
![Ștefan Uroș al III-lea Nemanjić (în sârbă Стефан Урош III Немањић, pronunțat [stɛ̂faːn ûrɔʃ trɛ̂tɕiː] ( ascultă)), cunoscut și sub numele de Ștefan Dečanski (c. 1276 - 11 noiembrie 1331), a fost rege al Serbiei în perioada 6 ianuarie 1322 - 8 septembrie 1331 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2025/01/--tefan-De--anski.jpg)
