Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998.
Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
La mulți ani tricolorului și tuturor românilor!
În imagini, pe 25 iunie, militarii Brigăzii 30 Gardă “Mihai Viteazul” coboară Drapelul de pe catargul din Piața Tricolorului și îl duc la capelă pentru o slujba de sfințire, înainte de a fi arborat din nou în cadrul ceremoniei din 26 iunie.
În fiecare an, la 26 iunie, este marcată Ziua Drapelului Naţional, instituită prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998, potrivit https://www.cdep.ro/.
Potrivit Articolului 12 din Constituţia României din 2003, drapelul este unul din simbolurile noastre naţionale, alături de stemă, sigiliu, imnul “Deşteaptă-te române” şi Ziua Naţională 1 Decembrie. Constituţia stabileşte, prin acelaşi articol, că “drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu”, potrivit https://www.presidency.ro/.
Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi la aeroporturile cu trafic internaţional, se arată pe https://www.jandarmeriaromana.ro/.
Propunerea legislativă privind proclamarea Zilei Drapelului Naţional, iniţiată de mai mulţi parlamentari, a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 10 martie 1998 şi de Senat la 23 aprilie 1998, cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (2) din Constituţia României. A fost promulgată de preşedintele României, prin Decretul nr.165/1998, şi a devenit Legea nr.96/1998, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr.190, la 22 mai 1998, https://www.cdep.ro/.
La Art. 1 alin. (1) Legea nr. 96/1998 prevede proclamarea zilei de 26 iunie Ziua drapelului naţional; alin. (2) Ziua drapelului naţional va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
- În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
- Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
- O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
- Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
- În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
Prima variantă a steagului revoluţionar de la 1848. Scris cu alfabetul chirilic de la acea vreme, se citește: “Dreptate, Frăție” – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
- Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“.
Varianta finală a steagului revoluţionar – foto: ro.wikipedia.org
În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
- Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național in 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz pina in 1862, a avut fîșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fîșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
- Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia
Care este semnificaţia culorilor drapelului
Roşul semnifică sângele înaintaşilor noştri vărsat pe pământul românesc de-a lungul veacurilor. El îndeamnă ca dragostea faţă de neam şi de ţară să fie la fel de aprinsă ca focul roşului din steag.
Galbenul exprimă grandoarea ţării, prestigiul şi virtutea.
Albastrul semnifică seninul cerului, al cugetului şi gândirii neamului românesc, credinţa şi puterea cu care suntem legaţi de pământul patriei.
Istoria drapelului naţional
Cele trei culori ale tricolorului s-au regăsit pe steaguri sau stindarde înca din vremea lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul. Un astfel de steag, care avea şi un însemn grafic care îi reprezenta pe arhanghelii Mihail şi Gavril, a aparţinut lui Tudor Vladimirescu, conducatorul Revoluţiei de la 1821. Steagul a fost ascuns în timpul revoluţiei pentru a nu fi capturat, iar după ce revolta a fost înabuşită, căpitanii lui Tudor Vladimirescu au hotărât arderea lui, şi totuşi, dupa 60 de ani drapelul a fost găsit, recondiţionat şi depus, în urma unei ceremonii speciale, la Casa Armatei din Bucureşti.
Istoria Drapelului Naţional începe însă în 1834, când Alexandru Ghica Vodă domnitorul Ţării Româneşti, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul pentru corăbii avea două culori: galben şi roşu, iar cel al armatei trei: roşu, galben şi albastru şi un vultur la mijloc.
Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu. – foto: ro.wikipedia.org
În timpul Revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii, iar după abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu şi instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti, a fost promulgat decretul de instituire a Drapelului Naţional.
Tricolorul devenea astfel steagul naţional al tuturor românilor. Culorilor li se atribuia pentru prima dată o semnificaţie, roşul semnifică frăţia, galbenul exprimă bogăţia ogoarelor, albastrul semnifică libertatea. Culorile erau împărţite egal pentru a reprezinta principiul egalității, iar orientarea în sus semnifica verticalitatea.
Un alt moment important în istoria drapelului a fost anul 1859, marcat de dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Până în 1861 au fost utilizate simultan atât steagurile principatelor Moldovei şi Ţării Româneşti, cât şi tricolorul, iar în 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca fiind drapelul civil oficial al Principatelor Unite.
Prin Constituția din 1866 s-a stabilit ordinea şi dispoziţia verticala a culorilor: albastru la hampă, galben la mijloc, iar roşul la margine.
După venirea la conducerea statului a principelui Carol de Hohenzollern – Sigmaringen şi înfăptuirea României Mari în 1918, drapelul oficial a rămas în continuare cel tricolor, cu fâşiile dispuse vertical şi fără stemă în centru.
O dată cu instaurarea republicii au fost interzise toate însemnele regatului, drapelul Republicii Populare Române a rămas tot tricolorul, dar având în centru nou creata Stemă a Republicii.
Steagul Republicii Socialite România (1865 – 1989) – foto – stiri.tvr.ro
Stema înfăţişa: un tractor, un grup de trei furnale pe câmpul unui soare care răsare, înconjurat de o înmănunchiere de spice de grâu, legate de o panglică având inscripția Republica Populară Română şi inițialele R. P. R. la capătul spicelor.
Din 1952, prin prevederile Constituţiei, în partea superioară a Stemei Republicii apare o stea roşie în cinci colţuri, iar din 1965, tricolorul a purtat Stema Republicii Socialite România.
Drapelul Romaniei la Revolutia din 1989 – foto – stiri.tvr.ro
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, oamenii care au ieşit în stradă, încă din 17 decembrie la Timişoara, au tăiat sau au rupt de pe drapel Stema, dorind să scape de însemnele heraldice comuniste, lăsând astfel drapelele găurite.
Potrivit Constitutiei din 1991 drapelul naţional urma să nu mai conţina nici un element heraldic, o eventuala Stema urmând a fi folosită separat pentru însemnele oficiale.
Drapelul Naţional al României – foto – ro.wikipedia.org
Prin renunţarea la Stema comunistă, steagul tricolor a devenit însă aproape identic cu cel al statului Ciad, fapt interzis categoric de reglementarile heraldice internaţionale. (Drapelul Ciadului diferă de drapelul românesc doar prin nuanţa ceva mai închisă a fâşiei albastre, indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc).
România s-a plasat astfel, fără voie, în centrul unui scandal diplomatic a cărui rezolvare a fost amânata permanent, în ciuda nenumaratelor semnale negative primite din partea specialiştilor în vexilologie, ştiinţa care se ocupa cu studiul drapelelor naţionale, deoarece legislaţia internaţională interzice utilizarea aceluiaşi steag de către două ţări. Steaguri similare cu tricolorul romanesc mai au Republica Moldova şi Andora, dar cu steme pe culoarea galbenă centrală.
Stema Romaniei – foto – ro.wikipedia.org
O eventuală nouă formă a drapelului naţional nu poate fi decisă decât printr-o noua Constituţie. În iunie 2013, Comisia pentru revizuirea Constituţei a adoptat un amendament la legea fundamentala prin care se introduce Stema Naţionala pe drapelul României. Stema va fi aceeaşi ca cea votata prin lege organică, în 1992.
Carta Organizației Națiunilor Unite este un tratat care înfințează organizația internațională numită Organizația Națiunilor Unite. A fost semnat la Conferința Națiunilor Unite privind Organizația Internațională de la San Francisco, California, Statele Unite ale Americii, pe 26 iunie 1945, de 50 din cele 51 de țări membre originale (Polonia, inițial, apoi alte state, care nu au fost reprezentate la conferință, au semnat-o mai târziu).
Acesta a intrat în vigoare la data de 24 octombrie 1945, după ce a fost ratificat de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate: Republica China (mai târziu înlocuită cu Republica Populară Chineză), Franța, Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (mai târziu înlocuită de Federația Rusă), Regatul Unit, și Statele Unite și de majoritatea celorlalte state semnatare.
Ca o cartă, acesta este un tratat constitutiv, prin care toți membrii sunt parte. Mai mult, Carta declară că obligațiile Organizației Națiunilor Unite prevalează asupra tuturor celorlalte obligații din alte tratate. Cele mai multe țări din lume au ratificat Carta. O excepție notabilă este Sfântul Scaun, care a ales să rămână permanent în stare de observator și, prin urmare, nu este un semnatar al Cartei.
Organizarea documentului
Carta este constituită dintr-un preambul și o serie de articole grupate în capitole.
Preambulul este, după cum urmează:
„Noi, popoarele Națiunilor Unite, hotărâte să izbăvim generațiile viitoare de flagelul războiului care, de două ori în cursul unei vieți de om, a provocat omenirii suferințe de nespus,să ne reafirmăm credința în drepturile fundamentale ale omului, în demnitatea și valoarea persoanei umane, în egalitatea în drepturi a bărbaților și a femeilor, precum și a națiunilor mari și mici, să creăm condițiile necesare menținerii justiției și respectării obligațiilor decurgând din tratate și alte izvoare ale dreptului internațional, să promovăm progresul social și condiții mai bune de trai într-o mai mare libertate, și în aceste scopuri să practicăm toleranța și să trăim în pace unul cu celălalt, ca buni vecini, să ne unim forțele pentru menținerea păcii și securității internaționale, să acceptăm principii și să instituim metode care să garanteze că forța armată nu va fi folosită decât în interesul comun, să folosim instituțiile internaționale pentru promovarea progresului economic și social al tuturor popoarelor, am hotărât să ne unim eforturile pentru înfăptuirea acestor obiective.
Drept urmare, guvernele noastre, prin reprezentanții lor, reuniți în orașul San Francisco și având depline puteri, recunoscute ca valabile și date în forma cuvenită, au adoptat prezenta Cartă a Națiunilor Unite și înființează prin aceasta o organizație internațională care se va numi Națiunile Unite.”
În următoarele capitole, sunt trasate liniile generale de organizare și activitate a acestui important forum:
- Capitolul I – Scopuri și principii
- Capitolul II – Membri
- Capitolul III – Organe
- Capitolul IV – Adunarea Generală
- Capitolul V – Consiliul de Securitate
- Capitolul VI – Rezolvarea pașnică a diferendelor
- Capitolul VII – Acțiunea în caz de amenințări împotriva păcii, de încălcări ale păcii și de acte de agresiune
- Capitolul VIII – Acorduri regionale
- Capitolul IX – Cooperarea economică și socială internațională
- Capitolul X – Consiliul Economic și Social
- Capitolul XI – Declarație privind teritoriile care nu se autoguvernează
- Capitolul XII – Sistemul internațional de tutelă
- Capitolul XIII – Consiliul de Tutelă
- Capitolul XIV – Curtea Internațională de Justiție
- Capitolul XV – Secretariatul
- Capitolul XVI – Dispoziții diverse
- Capitolul XVII – Dispoziții tranzitorii de securitate
Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu.
Sfântul Cuvios David din Tesalonic - În icoane Sfântul David este de obicei reprezentat într-un copac deoarece după un timp de călugărie și-a făcut din creanga unui migdal loc de pustnicie. Aici va îndura ploile, zăpezile, căldura și alte strâmtorări cu multă răbdare timp de trei ani, până când îngerul Domnului îi va cere să se nevoiască într-o chilie.
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
(BRC) Ss. Ioan și Paul, martiri
Ss. Ioan şi Paul – foto – sfinticatolici.ro
Cercetătorii nu sunt de aceeaşi părere cu privire la personalitatea istorică a martirilor romani Ioan şi Paul şi la caracterul verosimil al Patimii lor. Rămâne totuşi, dincolo de orice dubiu, o biserică foarte veche, bazilica Celimontana, dedicată lor, care se arată printre arcuri medievale şi contraforturi pe via Forurilor imperiale. Şi sub splendida bazilică resturile unei case romane, cu diferite spaţii decorate cu fresce preţioase. Micul gol al aşa numitei confessio, sub care a fost găsită o groapă pentru înmormântarea a două trupuri (bisoma), aduce scene de martiriu.
Aşadar, o casă construită în epoca romană (unele fresce ilustrează teme evident păgâne), dar locuită şi transformată de creştini. Cum se explică prezenţa unui mormânt în centrul Romei, dacă execuţiile capitale şi înhumările se făceau cu rigurozitate în afara perimetrului împrejmuit de ziduri? O explicaţie pare să fie, şi este cea oferită de relatareaPatimii care debarasată de toate elementele legendare şi de diferitele interpolări sau adaptări, conţine, după cele mai recente studii, date istorice autentice.
Patima povesteşte aşadar întâmplările din viaţa sfinţilor Ioan şi Paul, fraţi de sânge şi de credinţă, decapitaţi pe ascuns în casa lor de pe Celio şi înmormântaţi acolo, în noaptea de 26 iunie 362, în timpul persecuţiei reîncepute împotriva creştinilor de către Iulian Apostatul. Ioan şi Paul erau doi fraţi, bogaţi şi generoşi faţă de săraci. Iulian, care plănuise să pună mâna pe bunurile încredinţate lor de către Constantina, fiica lui Constantin, i-a invitat pe cei doi fraţi la curte. Dar amândoi şi-au exprimat un refuz categoric pe motivul impietăţii sale. Comandantul gărzilor imperiale, Terentianus, s-a dus atunci în casa lor de pe Celio cu ordinul ca ei să ofere în timp de zece zile tămâie statuii lui Jupiter.
După trecerea celei de-a zecea zi de amânare, Terentianus, după ultima încercare zadarnică de a-i atrage la idolatrie, după cum povesteşte Leggenda aurea, „a poruncit să fie decapitaţi pe ascuns şi îngropaţi în casa lor, şi a dat zvonul că au fost trimişi cu domiciliul forţat”. Succesorul lui Iulian, împăratul Gioviano, l-a însărcinat apoi pe senatorul Bizante să caute trupurile fraţilor Ioan şi Paul şi să construiască o biserică pe mormântul lor. Totuşi se pare că persecuţia lui Iulian Apostatul i-a lovit numai pe creştinii din orient, unde Iulian Apostatul îşi avea reşedinţa, şi nu pe creştinii din Roma; câţiva specialişti în materie consideră totuşi că trebuie să se anticipe martiriul celor doi fraţi cu peste jumătate de secol şi să se plaseze în timpul persecuţiei lui Diocleţian.
Sursa: “Sfântul zilei”, de Mario Sgarbossa şi Luigi Giovannini, Edizioni Paoline, 1978, trad. pr. Iosif Agiurgioaei
Josemaría Escrivá de Balaguer Albás (n. 9 ianuarie 1902, Barbastro, județul Huesca, Spania – d. 26 iunie 1975, Roma) a fost un preot spaniol, sfânt al Bisericii catolice. La data de 2 octombrie 1928 a văzut Opus Dei, o instituție în cadrul Bisericii Catolice care răspândește chemarea la sfințenie în mijlocul lumii, oferind lui Dumnezeu munca profesională bine făcută și slujind pe ceilalți.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
Ziua Internațională pentru Sprijinirea Victimelor Torturii
Ziua internaţională pentru sprijinirea victimelor torturii este marcată anual la 26 iunie, urmărind reînnoirea angajamentelor omenirii în vederea eradicării totale a acestei forme de pedeapsă inumană, prin denunţarea acţiunilor de tortură şi pedepsirea făptaşilor.
Această zi a fost proclamată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la 12 decembrie 1997, prin Rezoluţia 52/149. ONU a condamnat de la bun început tortura ca fiind unul dintre cele mai malefice acte comise de fiinţele umane asupra semenilor, potrivit www.un.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua Internațională Împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri
Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking), marcată în fiecare an la 26 iunie, este menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile.
Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 42/112 din 7 decembrie 1987, ca în data de 26 iunie să fie marcată Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, ca expresie a deciziei ONU de a consolida acţiunile şi cooperarea pentru a putea crea o societate fără consum de droguri.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Ziua mondială a refrigerării
Ziua mondială a refrigerării (#WorldRefrigerationDay) a fost ideea consultantului în refrigerare Stephen Gill, fost preşedinte al Institutului de Refrigerare din Marea Britanie. Iniţiată în 2017, sărbătoarea a fost marcată prima dată la nivel global la 26 iunie 2019, fiind un succes monumental imediat, cu peste 800 de evenimente fizice în cel puţin 153 de ţări din întreaga lume. 26 iunie este data de naştere a lui Lord Kelvin, după care este denumită scara temperaturii absolute.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
România – Ziua drapelului național (din 1998) - Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea nr. 96/1998 si se sarbatoreste in fiecare an la data de 26 iunie.
Drapelul Naţional al României – foto – ue.mae.ro
Drapelul României, simbolul nostru naţional care i-a însufleţit pe români în momente grele de luptă, dar şi de bucurie, este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.
De Ziua Drapelului Naţional, adoptată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritățile publice şi celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneţşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
Madagascar – Ziua națională. Aniversarea proclamării independenței (1960)
Astăzi în istorie pentru 26 iunie
Evenimentele Zilei de 26 iunie în Istorie:
- 26 iunie 1848 – Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor;
- 26 iunie 1848 – Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor;
26 iunie 363 - Moare în Bătălia de la Maranga, pe fluviul Tigru, impotriva Imperiului Sassanid, imparatul roman Flavius Claudius Iulianus (numit in traditia crestina Iulian Apostatul);
Flavius Claudius Iulianus – foto – ro.wikipedia.org
Flavius Claudius Iulianus (331 – 26 iunie 363) ultimul împărat roman păgân (361 – 363) a fost ultimul împărat roman pagan. S-a născut la Constantinopol fiind fiul lui Iulius Constantinus (fratele vitreg, asasinat în anul 337 , al imparatului Constantin cel Mare). A abandonat religia crestina in anul 351, în favoarea unui monoteism platonician. La data de 6 noiembrie 355 , împăratul Constantin al II-lea il desemneaza Caesar al provinciilor din Occident.
În februarie 360 , la Luteția (astăzi, Paris), trupele din Occident îl proclamă împărat. După moartea imparatului Constantin al II-lea , la Tarsos (la 3 noiembrie 361), Iulian este recunoscut ca unic împărat al imperiului . A fost guvernator al Galiei (355-361), si apoi imparat roman (361-363). A scris lucrari critice la adresa crestinismului .
A murit in timpul unei expeditii militare in timpul razboiului purtat cu sasanizii, fiind ranit mortal la abdomen de o sulita, fiind urmat la tron de generalul Flavius Claudius Iovianus , care a condus imperiul intre anii 363-364. Cu Iulian Apostatul se sfârșește dinastia întemeiată de Constantin cel Mare. Există controverse cu privire la alegerea lui Iovian ca împărat. Unele surse susținand că, pe patul său de moarte, însuși Iulian l-ar fi desemnat succesor. Alte surse spun că ar fi fost ales de soldați, unele afirmând că alegerea sa s-ar fi datorat soldaților creștini.
26 iunie 684 - Benedict al II-lea devine papă.Pontificatul lui a durat până in anul 685, anul decesului sau. Deși fusese ales în iunie 683, abia pe 26 iunie 684 a fost uns papă, fiindcă trebuia să obtina confirmarea alegerii lui de către imăratul Constantin al IV-lea al Bizanțului.
26 iunie 1241 - A fost fondat orasul Hanovra (Germania).
26 iunie 1243 – În Bătălia de la Köse Dağ, armata turcilor selgiucizi din Anatolia este infranta decisiv de mongoli. În urma acestei in frângeri a turcilor selgiucizi a urmat o perioadă de turbulențe care au condus la declinul și dezintegrarea statului Seljuk si instaurarea puterii mongole in Anatolia. Regatul din Trapezunt a devenit vasal al Imperiului Mongol, alaturi de Regatul armean din Cilicia. După o lungă perioadă de fragmentare, Anatolia a fost unificata de otomani.
26 iunie 1407 - Ulrich von Jungingen devine Mare Maestru al Cavalerilor Teutoni. A condus Cavalerii Teutoni, pana la 1410. Politica sa de confruntare cu Marele Ducat al Lituaniei și Regatul Poloniei a condus la un dezastru militar, si propria sa moarte, în bătălia de la Grunwald.
26 iunie 1483 - Richard al III-lea devine rege al Angliei.
26 iunie 1541 - A murit decapitat conchistadorul spaniol Francisco Pizarro. A fost asasinat în Lima (astazi capitala statului Peru), de către fiul fostului tovarăş şi mai târziu adversar, Diego Almagro. Almagro a fost prins mai târziu şi executat.
26 iunie 1599 - Este încheiat un nou tratat intre Tara Romaneasca si Transilvania prin care Mihai Viteazul a acceptat suzeranitatea lui Andrei Bathory, iar acesta a recunoscut domnia ereditara in familia lui Mihai Viteazul.
26 iunie 1718 - Moartea misterioasa a tareviciului Alexei Petrovici al Rusiei, fiul lui Petru cel Mare, după ce a fost condamnat la moarte de către tatăl său, pentru complot împotriva sa.
26 iunie 1723 - Orasul Baku se preda rusilor dupa un asediu, insotit de un bombardament de altilerie.
26 iunie 1730 - S-a născut astronomul francez Charles Messier (m.12 apr.1817). A reușit să descopere nu mai puțin de 20 de comete, 13 dintre ele îpoartandu-i numele. În prezent, Messier este mai mult cunoscut datorita Catalogului Messier, care cuprinde 110 corpuri cerești: galaxii, roiuri stelare și nebuloase. multe dintre aceste corpuri ceresti fiind observate de el pentru prima data. Un crater de pe Luna și asteroidul 7359 Messier ii poarta de asemenea numele.
26 iunie 1810 - A murit la varsta de 69 de ani, Joseph Michel Montgolfier, celebru pentru inventarea balonului dirijabil impreuna cu fratele sau Étienne.
Primul brevet a fost acordat in Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja in Europa. Prima bicicleta inventata a fost Draisine in anul 1817 si a apărut în Germania, fiind brevetata apoi si în Franţa în 1818. A fost numita asa după inventatorul său, Karl von Drais, un pădurar german . Aceasta era confectionata din lemn si nu avea pedale, fiind miscata prin alternarea impingerii cu picioarele pe pamant.
Cu toate acestea, el a avea un scaun căptuşit iar roata din faţă era manevrata cu un fel de cârmei. A fost a fost mai puţin un mod de transport şi mai mult un mijloc de recreere pentru cei cei bogati. Introducerea unui predecesor al bicicletei în SUA a fost făcută de către M. Stewart din Baltimore, urmat în 1819 de către David şi Rogers, (care au confectionat un total de trei velocipedes).
La 26, iunie 1819 primul brevet pentru un “velociped”, a fost eliberat laui William K. Clarkson, Jr. din New York. Din pacate, un incendiu a distrus in 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, exista puţine informaţii in legatura cu inventia lui Clarkson.
26 iunie 1824 - S-a nascut William Thomson, din 1892 Lord Kelvin, fizician britanic (d. 1907)
Sir William Thomson, din 1892 Lord Kelvin – foto preluat de pe en.wikipedia.org
Sir William Thomson, din 1892 Lord Kelvin (n. 26 iunie 1824, Belfast, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 17 decembrie 1907, Largs, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei), a fost un fizician britanic, renumit îndeosebi prin lucrările sale științifice în domeniul termodinamicii.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; www.agerpres.ro; en.wikipedia.org
26 iunie 1830 - A murit Regele George al IV-lea al Regatului Unit; (n. 1762). George al IV-lea (George Augustus Frederick; 12 august 1762 – 26 iunie 1830), a fost rege al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei și al Hanovrei din 29 ianuarie 1820, până la moartea sa.
26 iunie 1848 - Guvernul revoluționar de la București a decretat eliberarea robilor țigani aparținând boierilor
Timpii de robie au trecut și țiganii astăzi sânt frații noștrii. Guvernul Provizoriu în puterea jurământului făcut pe Câmpul Libertății (Câmpu Filaret), îi declară liberi prin voința poporului Român și așteaptă de la stăpânii lor dovadă de patriotism și de dragoste pentru dreptate și frăție. Mulți dintr-înșii, ne mai așteptând decretul Guvernului, au și liberat robii lor, fără a pretinda vre odată despăgubire de la stat. Guvernul provizoriu în numele lui Dumnezeu învită pe toți aceia ce mai au robi, a urma și ei această frumoasă și creștinească pildă.
Iar pă toți aceia ce-i va erta cugetul ca să ia bani pe suflet de om, Guvernul îi poftește a se îndrepta cât mai în grabă către comisia orânduită pentru aceasta cu documentele doveditoare de câți robi au; și acea comisie de va da adeverință de numărul țiganilor pentru care vor avea a se despăgubi la deșchiderea obșteștii adunări. Țaganii sânt slobozi a se îndrepta asemenea către acea comisie spre a priimi de la guvern cărți de slobozenie.
Doc.178 – BCU IASI – Colectii speciale (eliberarea tiganilor din robie) „În numele poporului Român. Dreptate, Frăție. Guvernul Provizoriu – foto – tiparituriromanesti.wordpress.com
Pe lângă aceasta, fiind spre folosul țiganilor din casele particularilor a-și căuta din vreme slujbă cu simbrie ca să nu rămâe toți de odată pe drumuri și fără pâine, și cerând și dreptatea să nu rămâe și stăpânii lor de odată fără slugi, Guvernul Provizoriu hotăraște ca până la 10 Iulie să urmeze toți țiganii a sluji tot pe la casele stăpânilor lor precum slujeau și până acum, însă stăpânii lor, sânt înștiințați că bătaia este desființată, și că de acum înainte vor avea să-i trateze cu omenie, căci urmând într-alt chip, vor perde tot dreptul de despăgubire către stat.
Comisia se va alcătui de trei membri: D. Cezar Boliac, D. Petrache Poenaru și părintele Ioan Egumenul de la Znagov.
D-lor vor alcătui o masă și vor presenta raport pentru cheltuiala canțelariei. Lucrările comisiei vor începe la 28 Iulie.
Membri guvernului provizoriu.
Neofit mitropolitul Ungrovlahiei. Hr. Tell. Ștefan Golescu. N. Bălcescu. Ioan C. Brătianu. A. G. Golescu.
26 iunie 1848 - Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor.
Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu - foto preluat de pe ro.wikipedia.org
- Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
- În timpul revolutiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
- Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”.
Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
26 iunie 1848 - Se sfârșește revolta din Paris.
26 iunie 1870 – În Statele Unite sarbatoarea Craciunului este decretata sarbatoare federala.
26 iunie 1877 - A avut loc un duel de artilerie între artileria română si cea otomană în zona Calafat-Vidin, in urma caruia a cazut la datorie sergentul Nicolae Popescu, prima jertfa romaneasca în Războiul de Independență al României (1877 – 1878).
26 iunie 1886 - Chimistul Henri Moissan a descoperit fluorul, fiind distins pentru aceasta in 190 cu Premiul Nobel.
26 iunie 1892 - S-a născut Pearl Sydenstricker Buck, scriitoare americană, laureată a Premiului Nobel pentru Literatura in anul 1938; (d. 6 martie 1973). Motivaţia Juriului la acordarea premiului Nobel pentru literatura : ”… pentru descrierile şi dense şi autentic epice ale vieţii tărănimii chineze, precum şi pentru capodoperele ei în domeniul biografiei.”
26 iunie 1900 - A murit Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român.A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817). Personalitate cu vastă experienţă politică, unul dintre membrii fondatorii Societăţii Academice Române. S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro – Unire.
26 iunie 1908 - S-a născut Salvador Allende Gossens ( m.11 septembrie 1973) , medic si om politic socialist chilian, presedinte al Republicii Chile din 3 noiembrie 1970, pana la 11 septembre 1973, cand se sinucide in urma unei lovituri de stat care a rasturnat guvernarea sa si a instaurat o dictatura militara condusa de generalul Augusto Pinochet .
26 iunie 1917 - Primele trupe americane ajung pe frontul francez, pentru a lupta alături de Marea Britanie şi Franţa împotriva Germaniei, în primul război mondial.
26 iunie 1918 - În Primul Război Mondial, Bătălia din pădurea Belleau (1 – 26 iunie 1918) a luat sfârșit prin îndepărtarea forțelor germane din pădure de către armata americană.
Bătălia din pădurea Belleau (1 – 26 iunie 1918) – Puşcaşi marini americani în pădurea Belleau (1918) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Bătălia din pădurea Belleau (1 – 26 iunie 1918) a avut loc în timpul ofensivei de primăvară din 1918 a germanilor în Primul Război Mondial, în zona râului Marna din Franţa. Bătălia s-a dat între diviziile 2 Infanterie (condusă de general-maior Omar Bundy) şi 3 Infanterie americane pe de o parte, şi de cealaltă parte de mai multe unităţi germane compuse din porţiuni ale diviziilor 237, 10, 197, 87 şi 28.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
26 iunie 1924 - Forţele de ocupaţie americane părăsesc Republica Dominicană.
26 iunie 1927 - Se stinge din viaţă marele istoric român Vasile Parvan . Savantul român a fost şi eseist, filosof al culturii, întemeietorul şcolii româneşti de arheologie membru titular (din 1913) al Academiei Române; (n. 28 septembrie 1882, Perchiu, județul Tecuci, în prezent în județul Bacău).
26 iunie 1936 - S-a stins din viaţă la Bucov, jud.Prahova, in Romania, Constantin G. Stere , om politic, jurist, savant şi scriitor român, originar din Basarabia. Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (n. 1 iunie 1865, Ciripcău, ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român. În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892). A fondat impreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor în 1906, revista “Viaţa românească”; (n 1865).
26 iunie 1940 -Ultimatumul sovietic dat României – V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, inmaneaza ministrului Romaniei la Moscova, Gh. Davidescu, prima nota ultimativa a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi prelungit pana in zorii zilei de 27 iunie .
Defilarea tancurilor BT-7 ale armatei sovietice în Chișinău pe 4 iulie 1940 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
La 26 iunie 1940 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum României privind așa numita retrocedare a Basarabiei. Textul ultimatumului este următorul:
”În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.
Uniunea Sovietică nu s-a impacat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forța, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a rămas în domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.
Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți de Nord a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compozițiune națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părtii de Nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominațiunea de 22 de ani a României în Basarabia.
Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:
1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia.
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (n.r. – care a fost trimisă a posteriori).
Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile U.R.S.S. și că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România.
Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.“
Așadar, în această notă se abordează problema frontierei dintre România și U.R.S.S., potrivit pct. 2, pe baza unei hărți care a fost transmisă ulterior.
cititi mai mult despre Basarabia, Bucovina de nord şi ţinutul Herţa, sub ocupaţia sovietică pe www.unitischimbam.ro
26 iunie 1941 - Bombardarea de catre Ungaria a orasului Kosice din Slovacia, ofera URSS pretextul sa-i declare război a doua zi.
26 iunie 1941 -Al doilea razboi mondial – Finlanda se alatură Germaniei în războiul antisovietic.
26 iunie 1941 - Flota sovietică a atacat orasul Constanța. În zorii zilei de 26 iunie 1941, nave româneşti din Marea Neagră se vor angaja în schimburi de lovituri de artilerie cu nave sovietice. O grupare de luptă sovietică formată din crucişătorul «Voroşilov», şase distrugătoare şi alte câteva nave mici, a întreprins un atac împotriva portului Constanţa. Gruparea inamică a fost descoperită la 60 de mile est de coastă de submarinul «NMS (Nava Majestăţii Sale) Delfinul», care patrula în zonă. O forţă navală mult superioară condusă de cuirasatul «Pariskaia Komuna» aştepta la 120 de mile pentru a exploata un eventual succes.
Riposta română a fost fermă. La ora 4,12, distrugătoarele «NMS Regina Maria» şi «NMS Mărăşeşti» au manevrat pe o direcţie paralelă cu atacatorii şi au deschis focul cu tunurile de 130 mm. Datorită falezei înalte, navele româneşti nu puteau fi observate, în timp ce siluetele navelor sovietice erau foarte clar vizibile. Navele sovietice erau mai mari şi mai puternice. Aveau tunuri de 130 mm, care trăgeau, undeva spre uscat. Imediat, încep să tragă şi tunurile de pe distrugătorul Regina Maria.
La ora 4,20, nava sovietică «Harkov» a fost lovită de un obuz românesc. Aproape imediat, un alt obuz retează catargul principal al celuilalt distrugător sovietic, «Moskva». Focul românesc a fost susţinut, la ora 4,22, de artileria de coastă germană cu tunuri «Tirpitz». Grav lovite, cele două distrugătoare sovietice încep retragerea.
În retragere, distrugătorul sovietic „Moskva“, clasa Leningrad ( 2.582 to., echipaj: 259 membri, armament: 6 tunuri x 130 mm, două lansatoare de torpile x 533 mm, 9 torpile, două tunuri x 76 mm, 4 tunuri x 37 mm, 6 mitraliere, 84 mine tip „1926“), a fost încadrat de proiectilele de 280 mm ale bateriei germane de coastă „Tirpitz“ (3 tunuri x 280 mm, amplasate la Sud de Constanţa, între Lazu şi Agigea, în punctul „La vii“, montate în martie 1941).
Din această cauză, nava sovietică a fost nevoită să efectueze un rondou şi a intrat în câmpul de mine amplasat în zona costieră a Constanţei. Distrugătorul a lovit o mină şi s-a scufundat, rupt în două, la o adâncime de circa 40 metri, în timp ce se afla travers de Tuzla, la aproximativ 15 Mm de ţărmul românesc. Au fost înregistraţi 63 de supravieţuitori.
26 iunie 1941 -Al doilea razboi mondial – NKVD-ul sovietic ucide 100 de prizonieri politici in apropiere de Minsk, in Bielorusia.
26 iunie 1945 - Delegați din 50 de țări au semnat la San Francisco, Carta Natiunilor Unite, (intrată în vigoare la 24 octombrie 1945) şi statutul Curţii Internaţionale de Justiţie.
26 iunie 1945: A fost semnată, la San Francisco, Carta Națiunilor Unite – foto: news-alert.eu
26 iunie 1949 - S-a născut Decebal Traian Remeş, politician român, fost ministru de finante si al agriculturii.
26 iunie 1953 - Lavrentii Beria , şeful politiei politice sovietice MVD a fost arestat de către Nikita Hruşciov şi alţi membri ai Biroului Politic. Dupa arestare a fost ţinut într-o inchisoare secreta in apropiere de Moscova. Hruşciov a convocat o reuniune a conducerii politice a URSS pe 26 iunie, în timpul careia a lansat un atac nimicitor brusc impotriva lui Beria, acuzându-l de a fi trădător şi spion în solda serviciilor secrete britanice. Beria a fost luat complet prin surprindere. Molotov şi alţii au intervenit si ei împotriva lui Beria, dupa care Hruşciov a propus demiterea sa imediata. Mareşalul Gheorghi Jukov şi un grup de ofiţeri înarmaţi aflati intr-o camera alaturata l-au arestat Beria.
Lavrenti Pavlovici Beria (n.29 martie 1899 – d.23 decembrie 1953,) a fost un politician și mareșal, ministrul afacerilor interne (din 1938 -NKVD, apoi din 1941 al NKVD și NKGB unificate), însărcinat cu serviciile de securitate și represiune în regimul sovietic, unul din principalii responsabili ai epurărilor staliniste din deceniul al patrulea, deși el a fost implicat doar în fazele sale finale. I se atribuie și organizarea masacrului de la Katyn, în cursul căruia au fost asasinați aproximativ 22.000 de ofițeri și intelectuali polonezi – foto: en.wikipedia.org
Ministrul Apărării, Nikolai Bulganin a ordonat Diviziei de tancuri Kantemirovskaya şi Diviziei motorizate de puscasi Tamanskaya să ocupe pozitii în Moscova pentru a preveni interventia forţelor de securitate loiale lui Beria pentru salvarea lui. Multi dintre subordonaţii, protejaţii şi asociaţii lui Beria au fost de asemenea arestaţi, printre ei numarandu-se Merkulov , Bogdan Kobulov , Serghei Golgidze, Vladimir Dekanozov , Pavel Meshik , şi Lev Vlodzimirskiy . Pravda ziarul partidului comunist sovietic, a anuntat arestarea lui Beria doar la 10 iulie, făcând referire la i ” activităţi infracţionale împotriva partidului şi a statului. comise de Beria”
În decembrie s-a anunţat că Beria şi cei şase complici aflati , “în solda de agenţiilor de informaţii externe,” au “conspirat de mai mulţi ani să preia puterea în Uniunea Sovietică şi să restaureze capitalismul.” Beria şi alţii au fost judecati de o sesiune specială (“Spetsialnoye Sudebnoye Prisutstvie”) a Curţii Supreme a Uniunii Sovietice , fara a avea nici un aparator şi fără drept de apel, presdintele instantei fiind mareşalul Ivan Konev. Beria a fost găsit vinovat in principal de:
Trădare, datorita încercărilor de a iniţia negocieri de pace cu Hitler , în 1941, prin ambasadorul din Bulgaria, fara a se menţiona faptul că Beria a acţionat la ordinele lui Stalin şi Molotov. Au existat, de asemenea, acuzaţii că “intenţionează să preia puterea, Beria a încercat să obţină sprijinul statelor imperialiste, la preţul de încălcare a integrităţii teritoriale a Uniunii Sovietice şi transferul de părţi ale teritoriului URSS a statelor capitaliste.” .
Activitate contrarevoluţionară în timpul războiului civil rus.
Beria şi toate celelalte inculpaţi au fost condamnaţi la moarte. Conform unor relatari, Beria a implorat în genunchi cerand mila, dar el şi ceilalţi şase inculpaţi au fost imediat executat prin împuşcare, la 23 decembrie 1953. Trupul său a fost incinerat şi îngropat într-o padure din apropierea orasului Moscova.
26 iunie 1960 - Madagascarul se declară independent de Franța, sub conducerea lui Philibert Tsiranana.
26 iunie 1963 - Președintele SUA John F. Kennedy a ținut discursul Ich bin ein Berliner în care afirma sprijinul american pentru o Germanie de Vest democratică în contextul ridicării zidului Berlinului.
„Ich bin ein Berliner” („Sunt berlinez”) este un citat din discursul ținut la 26 iunie 1963 de președintele Statelor Unite John F. Kennedy în Berlinul Occidental. El a subliniat prin acest discurs susținerea acordată de Statele Unite Republicii Federale Germania la 22 de luni după ce Republica Democrată Germană, susținută de URSS, a ridicat Zidul Berlinului ca barieră care să prevină trecerea între est și vest.
Discursul este considerat a fi unul din cele mai bune ale lui Kennedy, și un moment notabil din Războiul Rece. A fost o mare susținere morală pentru vest-berlinezi, care trăiau într-o exclavă a RFG-ului adânc în interiorul Germaniei de Est și se temeau de o posibilă ocupație est-germană. Vorbind de pe o platformă ridicată pe treptele Rathaus Schöneberg, Kennedy a spus:
„Acum două mii de ani, oamenii se lăudau spunând civis Romanus sum [sunt cetățean roman]. Astăzi, în lumea libertății, cine dorește să se laude, spune «Ich bin ein Berliner!»… toți oamenii liberi, indiferent unde trăiesc, sunt cetățeni ai Berlinului, și deci, ca om liber, mă mândresc să spun «Ich bin ein Berliner!»”
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org
26 iunie 1967 – În Polonia, Karol Wojtyła, viitorul papa Ioan Paul al II-lea, a fost investit cu titlul de cardinal.
Karol Józef Wojtyła – foto cersipamantromanesc.com
Karol Józef Wojtyła (Papa Ioan Paul al II-lea) (18 mai 1920 – 2 apr. 2005) La 16 octombrie 1978 a fost ales papă, devenind primul papă de origine neitaliană, după 455 de ani.
26 iunie 1974 - Prima utilizare comerciala a codurilor de bare intr-un supermarket american.
26 iunie 1984 - Moare Michel Foucault, filosof francez.
26 iunie 1986 - A fost inaugurat noul edificiu al Palatului Copiilor din Bucureşti.
26 iunie 1993 - S-a născut Ariana Grande, actriță, cântăreață și cantautoare americană.
Ariana Grande-Butera (n. 26 iunie 1993, Boca Raton, SUA), cunoscută profesional ca Ariana Grande, este o actriță, cântăreață și cantautoare americană.
Grande a debutat în actorie în 2008, jucând rolul lui Charlotte în musical-ul 13 la Broadway. Între 2010 și 2013, ea a jucat-o pe Cat Valentine în sitcomul de pe Nickelodeon – Victorious, iar mai târziu a primit un rol în Sam & Cat (2013-2014).
În martie 2013, Grande a atins un succes de mainstreams când piesa “The Way” de pe albumul său de debut Yours Truly (2013) a devenit un hit de top 10 în Billboard Hot 100 și a fost certificată cu dublă-platină de RIAA.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org; www.arianagrande.com
26 iunie 1995 - Preşedintele egiptean Hosni Mubarak supravieţuieste unui atentat, la Addis Abeda, în Etiopia.
Muhammad Hosni Sayyd Mubarak (n. 4 mai 1928) cel de-al IV-lea președinte al Egiptului – foto cersipamantromanesc.wordpress.com
26 iunie 1995 - Executivul Romaniei a stabilit valoarea unica a cuponului nominativ de privatizare la 975.000 lei, iar cea a carnetelor cu cinci certificate de proprietate la 25.000 lei.
Cupon nominativ de privatizare – foto – mediafax.ro
26 iunie 2000 - Moare Corneliu Mănescu, ministru de Externe al Romaniei in perioada 1961-1972, semnatar al “Scrisorii celor sase”, intocmita in martie 1989, impotriva regimului Ceausescu; (n. 1916).
Corneliu Mănescu – foto: ro.wikipedia.org
Corneliu Mănescu (n. 6 februarie 1916, Ploiești – d. 26 iunie 2000, București) om politic român, care a fost, printre altele, ministru de externe al României. Mănescu a fost cel care a condus delegațiile române la toate sesiunile Adunării Generale a Națiunilor Unite, începând cu cea de-a 16-a sesiune din 1961. A fost șef al delegației române din 1962 la comitetul celor 18 națiuni însărcinat cu dezarmarea și la alte conferințe internaționale.
La 19 septembrie 1967 a fost ales președinte al celei de-a XXII-a sesiuni a Adunării Generale a ONU; a fost prima dată când un reprezentant al unei țări socialiste era ales în această funcție. A deținut funcția până la data de 23 septembrie 1968
În 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” în care foști lideri comuniști îl criticau pe Nicolae Ceaușescu. În timpul revoluției române din 1989 atât la Timișoara[4], cât și la București s-a vorbit despre el ca despre un posibil succesor al lui Ceaușescu. La 22 decembrie 1989 a devenit membru în Consiliul Frontului Salvării Naționale.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org
26 iunie 2000 - Vaticanul face public cel de-al treilea secret revelat de Fecioara Maria, 13 iulie 1917, celor trei copii pastori in localitatea portugheza Fatima.
Vatican City, View of St. Peter’s Square from the top of Michelangelo’s dome – foto – en.wikipedia.org
Vaticanul a pastrat Cel De-al Treilea Secret pana in 26 iunie 2000, desi declaratia Luciei trebuie publicata dupa 1960. Unele surse, printre care Canon Barthas si Alfredo Ottaviani [Cardinal Ottaviani], spun ca Lucia a insistat ca acest secret sa fie dezvaluit in jurul anilor 1960, spunand ca „in acel moment, va fi mai bine inteles si „Binecuvantata Fecioara asa doreste” . La inceputul anilor 1960, in loc sa publice Al Treilea Secret, Vaticanul a anuntat presa ca ar fi mai bine ca acest secret sa ramana mereu sub sigiliu.”
Dupa anunt, s-au produs multe speculatii despre continutul secretului. Conform New York Times, speculatiile despre continut treceau de la anihilare nucleara mondiala” pana la mari divergente din Biserica Romano-Catolica care or sa duca la rivalitati papale.” In 1981, Laurence James Downey la cererea Papei Ioan Paul al II-lea, s-a facut public Cel De-al Treilea Secret , dezvăluit la Cova di Iria – Fatima la 13 iulie 1917.
26 iunie 2009 - Giorgia Boscolo din Venetia devine prima femeie gondolier, meserie exclusiv masculină de peste 900 ani.
26 iunie 2010 - A decedat Algirdas Brazauskas, fost președinte al Lituaniei ; (n. 1932). A fost primul președinte ales al Lituaniei independente, după perioada sovietică, funcție pe care a îndeplinit-o între 1993 și 1998. După încheierea mandatului, a fost și prim ministru al acestei țări între 2001 și 2006, ca reprezentant al Partidului Muncii.
26 iunie 2013 - România este în doliu național, după accidentul din 23 iunie 2013 din Muntenegru, când au murit 18 români.
26 iunie 2013 - A decedat Dumitru Matcovschi, poet, prozator, academician și dramaturg din Republica Moldova ; (n.20 octombrie 1939). Opera sa este recunoscuta în critica literară pe plan internaționalși reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia Este autorul a peste 50 de volume de poezie, proză și piese de teatru.
26 iunie 2019 -Jocurile Europene 2019 – Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi, au fost medaliaţi cu aur la canoe-2, pe 1.000 m.
Sportivii români Cătălin Chirilă şi Victor Mihalachi au cucerit medalia de aur în proba de canoe-2 pe 1.000 metri, miercuri, la Jocurile Europene de la Minsk. Chirilă şi Mihalachi au fost cronometraţi cu timpul de 3 min 40 sec 919/1000, fiind urmaţi de Ucraina (Iuri Vandiuk, Andrei Rîbaciuk), 3 min 41 sec 692/1000, şi de Rusia (Kiril Şamşurin, Ilia Pervuhin), în 3 min 42 sec 547/1000.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
26 iunie 2019 - Camera Deputaţilor a decis înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România. Deputaţii au adoptat o propunere legislativă privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, care va prezenta crimele, abuzurile şi torturile trăite de poporul român în perioada 1945 – 1989. Decizia a fost luată cu 276 voturi “pentru” şi două abţineri.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Sfântul Cuvios David s-a născut şi a crescut în marea cetate a Tesalonicului. Din vârstă fragedă a părăsit lumea și plăcerile ei intrând ca monah în mănăstirea Sfinţilor Mucenici Teodor şi Mercurie, care se mai numea „Cunuliaton” sau „a celor cu glugă”.
Citea mereu Scripturile, postea, se ruga zi și noapte și admira viaţa Sfinților stâlpnici Simeon şi Daniil.
Dorind să îi urmeze pe acești mari sfinţi ai Bisercii, s-a urcat într-un migdal unde și-a făcut „cuib” pe o creangă. A promis să nu coboare de acolo decât după trei ani, îndurând vântul, ploile, zăpezile și căldura.
Sfântul Cuvios David din Tesalonic (†540) – foto preluat de pe doxologia.ro
Din acel loc predica Evanghelia, sfătuindu-i și alinându-i pe cei care veneau la el. Pentru viața sa curată a primit darul de a izgoni diavolii și de a-i vindeca pe cei bolnavi.
Chemat la Constantinopol în fața împăratului Iustinian pentru a fi numit eparh al Tesalonicului, Sfântul David a luat în palme cărbuni aprinşi şi tămâie şi a tămâiat timp de o oră fără să se rănească la mâini.
Spre sfârșitul vieții a locuit într-o chilie modestă din apropierea Tesalonicului. A trecut la cele veșnice în anul 540.
Tropar – Glasul 8
Întru tine părinte cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; şi lucrând ai învăţat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta şi cu îngerii împreună se bucură, Preacuvioase Părinte David, duhul tău.
Sfântul Ioan, episcopul Goţiei, a trăit în secolul al VII-lea. A fost dăruit de Dumnezeu părinților săi după trup, Leo și Photini, în urma rugăciunilor lor și astfel era sfințit și făgăduit Domnului încă din pântecele maicii sale. S-a născut la Parthenit, în Crimeea. Din anii tinereții a trăit o viață ascetică. Se știe că a întreprins un pelerinaj în Țara Sfântă timp de trei ani de zile.
La întoarcere a fost rugat de goții din Doros (Mangop), Crimeea, să le fie episcop în urma depunerii ierarhului lor de către împăratul iconoclast Constantin Copronimul (741-775). A fost hirotonit în părțile Georgiei, apoi a slujit o vreme în Crimeea, până când a fost nevoit să se refugieze din cauza tătarilor în cetatea Amastrida din Pont (țărmul sudic al Mării Negre, localitatea Amasra din Turcia de azi).
Acolo a trecut acolo la Domnul la 40 de zile după moartea hanului tătar care-l alungase de lângă turmă. La moartea hanului, sfântul a prorocit că în 40 de zile va pleca la Domnul, unde el și hanul se vor înfățișa la judecată. Cinstitele moaşte i-au fost duse cu o corabie la Mănăstirea Sfinţilor Apostoli de la poalele Muntelui Ayu-Dag, în Partenit, Crimeea.
Romano-catolice – Ss. Ioan şi Paul, m.; Josemaria Escriva, pr.
Ziua Drapelului Naţional
Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Național prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro
Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri (ONU)
Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking) este marcată în fiecare an la 26 iunie. Susţinută an de an de persoane fizice, comunităţi şi diverse organizaţii din lumea întreagă, marcarea acestei zile este menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile ilicite.
Prin Rezoluţia 42/112 din 7 decembrie 1987, Adunarea Generală a ONU a decis ca în data de 26 iunie să fie marcată Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, ca expresie a deciziei ONU de a consolida acţiunile şi cooperarea pentru a putea crea o societate fără consum de droguri, indică site-ul www.un.org.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Uniunea Salvați România – USR: Iată că apelurile USR de reoperaționalizare a aplicației SUMAL dau rezultate. Vorbim despre aplicația prin intermediul căreia vor fi monitorizate tăierile de lemn din păduri.
Reoperaționalizarea SUMAL a fost unul dintre amendamentele USR la bugetul pe 2020, dar și una dintre condițiile pentru votarea învestiturii guvernului condus de Ludovic Orban.
Chiar dacă pasul s-a făcut acum, după trei ani de întârzieri și după ce Comisia Europeană a activat procedura de infringement împotriva României din cauza tăierilor ilegale de păduri, salutăm faptul că guvernul a dat curs solicitării USR. Continuăm lupta împotriva tăierilor ilegale!
Sistemul a fost implementat prima dată de guvernul condus de Dacian Cioloş, sub numele de Inspectorul Pădurii, dar odată cu venirea PSD la guvernare, sistemul a fost scos pentru că mafia pădurilor nu mai putea tăia lemne în voie. Mai mult, în 2016 SUMAL a fost sabotat cu bună știință de către oamenii din sistem, generând sute de alarme false și reacția potrivnică a gărzilor forestiere.
“Cu sau fără SUMAL 2, este dovedit faptul că în România se fură lemn cu acte, sub protecția autorităților, lucru confirmat inclusiv de Ministrul Mediului. De aceea, pentru a opri tăierile ilegale avem nevoie și de direcții specializate de investigare a infracțiunilor din domeniu. DNA-ul Pădurilor, legea inițiată de USR, se află pe masa Președintelui pentru promulgare.”, transmite senatorul USR Allen Coliban, președintele Comisiei pentru mediu.
Uniunea Salvați România – USR: Adevărul despre liberalizarea prețului la gaze.
Deputata USR Cristina Prună atrage atenția că Guvernul PNL face din nou lucrurile de pe o zi pe alta și permite PSD să răspândească teorii conspiraționiste despre “explozia facturilor”.
O liberalizare corect făcută ar trebui să creeze prețuri competitive pentru consumatori și să dea o șansă industriei să se dezvolte și să înceapă investițiile în sectorul energetic. Ea trebuie însoțită de ajutoare clar definite pentru consumatorii vulnerabili, adică cei care au dificultăți în a-și plăti factura la energie.
Uniunea Salvați România – USR: Problemele muncitorilor sezonieri români infectați cu COVID-19 sunt, în acest moment, subiectul politic și social cel mai important în Germania.
Într-un reportaj ZDF despre problemele cu care se confruntă lucrătorii români, Nicu Ștefănuță, europarlamentar USR PLUS, explică riscurile la care se expun acești oameni dar și îngrijorările lor.
Delegația Alianței USR PLUS a inițiat o Rezoluție cu privire la protecția muncitorilor sezonieri, coordonată de europarlamentarul Dragoș Pîslaru, care a fost votată săptămâna trecută în Parlamentul European.
Ne vom asigura că drepturile cetățenilor români care lucrează în acest moment în Europa sunt respectate!
Patru cutremure în Banat, în ultimele 24 de ore. Cel mai mare a avut magnitudinea de 4,6
Un cutremur cu magnitudinea de 4,6 pe scara Richter s-a înregistrat joi seară, la ora 20:30 în județul Mehedinți. Alte trei cutremure au avut loc în zonă, dintre care unul vineri dimineața de 3 grade.
cititi mai mult pe stiri.tvr.ro
Situația din România – 26 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică
Până astăzi, 26 iunie, pe teritoriul României, au fost confirmate 25.697 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 18.181 au fost declarate vindecate și externate.
Până astăzi, 1.579 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.
În intervalul 25.06.2020 (10:00) – 26.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 14 decese (7 bărbați și 7 femei).
Toate decesele sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.
De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 411 noi cazuri de îmbolnăvire.
La ATI, în acest moment, sunt internați 186 de pacienți.
Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.121 de persoane. Alte 73.992 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.
Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 675.382 de teste.
Situația din România – 26 iunie, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com
În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 4.793 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 72 au fost declarați vindecați.
În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:
Până la data de 25 iunie 2020, au fost raportate 1.529.484 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.
ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*
Regatul Unit 306.862 (+652)/ 43.081 (+154) / 1.361 (+16)
Spania 247.086 (+334) / 28.327 (+2) / 150.376 -
Italia 239.410 (+577) / 34.644 – / 186.725 (+614)
Franţa 161.348 (+81) / 29.731 (+11) / 75.475 (+224)
Germania 192.079 (+630) / 8.927 (+13) / 176.764 (+342)
* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 24 iunie – 25 iunie 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne
SUA: Camera Reprezentanţilor a votat în premieră pentru a transforma Washington DC în cel de-al 51-lea stat american
Camera Reprezentanţilor a aprobat vineri un proiect de lege prin care să transforme într-un stat capitala federală Washington DC, o premieră istorică salutată de democraţi, dar care nu are şanse să treacă de Senatul controlat de republicani, informează AFP.
Aprobat cu 232 de voturi pentru şi 180 împotrivă, doar cu sprijinul democraţilor, este pentru prima dată în istoria americană când un astfel de text a fost adoptat de una din camerele Congresului şi prima dată după 1993 când s-a organizat un vot asupra statutului Washingtonului.
Acest proiect de lege va fi cel mai probabil respins în Senat, unde republicanii, care deţin majoritatea, se opun. Chiar şi în cazul în care ar putea trece de Senat, preşedintele Donald Trump, care consideră că republicanii nu sunt atât de “proşti” încât să îl adopte, se va opune cu siguranţă. Donald Trump face aluzie în evaluarea sa la miza politică crucială a acestui proiect de lege: planificând alocarea a doi senatori şi a unui reprezentant pentru acest nou stat, dinamica puterii în Congres s-ar putea schimba în favoarea democraţilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro
Franţa: Trafic de canabis în sicrie, cu un dric fals condus de un român
În cele patru sicrie s-a găsit doar canabis în pliculeţe. La control, şoferul a susţinut că transporta decedaţi din Franţa în România, însă vameşii au observat că sicriele nu erau sigilate, aşa cum este obligatoriu la astfel de transporturi internaţionale, aşa că au decis să le deschidă.
Şoferul era un român în vârstă de circa 30 de ani, care a fost arestat preventiv. S-a descoperit că el mai fusese condamnat pentru jefuirea unei bijuterii din Spania. Vineri, suspectul urma să fie judecat în procedură de urgenţă de tribunalul corecţional din Besancon.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro