(Cristina Andrei) Legea 55/2020, starea de alertă și Normele pentru terase: amenzi de până la 50.000 lei, măsuri neclare, triplă sancționare
Din cuprins:
* Regimul contravențional: legea spune una, Normele spun alta (amenzi maxime de 5000 sau de 50.000 lei?) * Prevederi neclare, încălcarea dreptului la viață privată (cine și cum stabilește care sunt membrii aceleiași familii și dacă locuiesc împreună?)* Cum se sancționează nedezinfectarea ustensilelor folosite de clienți? (amendă de maxim 5000 sau 30.000 lei?) * Contravenții pentru terase sancționate cu amenzi pentru spitale! *
Așa cum era de așteptat, aberațiile și neclaritățile din Legea 55/2020 anti-COVID-19 se reflectă cu prisosință în măsurile prevăzute pentru starea de alertă, reglementate de HG 394/18 mai 2020, prin cele trei anexe. Dar nu numai legea este de vină, ci și autoritățile responsabile cu Ordinele ce impun aceste măsuri după ureche (și chiar în contradicție cu legea).
Ordinul comun al Ministerului Sănătății, Ministerului Economiei și ANSVSA nr. 966 /1.809/105/2020, ce aprobă Normele din 29 mai 2020 privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-coV-2 în desfășurarea activității în spațiile de alimentație publică deschise (terase) nu face excepție.
I. Prevederi și regim contravențional pentru funcționarea teraselor pe timpul stării de alertă
A. Măsuri speciale versus măsuri generale sanitare-veterinare
Prin aceste Norme, Ordinul 966 reglementează, de pildă, o serie de măsuri speciale anti-COVID-19 (distanțarea fizică etc.), dar cuprinde (și) sancțiuni pentru nerespectarea unor măsuri generale sanitare-veterinare (depozitarea ouălor și a peștelui etc.) valabile oricând în domeniul alimentației publice (nu doar pe perioada pandemiei) – și reglementate și sancționate deja de o serie de acte normative (HG 984/2005 privind contravențiile la normele sanitare-veterinare și pentru siguranța alimentelor; HG 857/2011 privind contravențiile la normele sănătății publice etc.). Pe scurt, Normele aprobate prin Ordinul 966 enunță o serie de măsuri (considerate) specifice pandemiei, a căror nerespectare o sancționează conform unor acte normative referitoare la nerespectarea unor măsuri general valabile. Toate bune și frumoase, dacă Articolul 4 al HG 394/2020 privitoare la instituirea stării de urgență nu ar menționa clar:
HG 394/2020, Articolul 4:
Regimul contravențional aplicabil pentru nerespectarea măsurilor prevăzute în anexele nr. 1-3 este cel stabilit la art. 64-70 din Legea nr. 55/2020.
Măsurile pentru funcționarea teraselor pe perioada stării de alertă fac parte din Anexa 3 la HG 394 (Măsuri pentru diminuarea impactului tipului de risc, art. 6) și sunt stabilite de Ordinul 966, prin Normele pe care acesta le aprobă.
Ca atare, sancțiunile cuprinse în aceste Norme trebuie să fie cele stabilite de Legea 55/2020 pentru nerespectarea măsurilor specifice pandemiei, NU cele cuprinse în alte acte normative, referitoare la funcționarea localurilor publice în general.
B. Sancțiuni în baza unor legi diferite, prevederi neclare și consecințele lor
De ce este important acest lucru? Pentru că amenzile diferă în diferitele acte normative menționate. Astfel:
1. Legi diferite, sancțiuni diferite
Măsurile referitoare la desfășurarea activității teraselor, enunțate la art. 6 al Anexei 3 la HG 394 privind starea de alertă, sunt stabilite în baza Legii 55/2020 (art. 5, alin. 3, lit. f), art. 8 și art. 9). Legea 55/2020 (art. 65 și art. 66) prevede sancțiuni pentru nerespectarea măsurilor de la art. 5, alin. 3, lit. f). Astfel, constituie contravenție (cf. art. 65):
q) nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici, a condițiilor stabilite potrivit art.5 alin.(3) lit. f), referitoare la desfășurarea activității acestor instituții sau operatori economici,
iar sancțiunea pentru această contravenție este o amendă cuprinsă între 1000 și 5000 lei (Legea 55/2020, art. 66, lit. b).
Prin urmare, nerespectarea oricărei măsuri prevăzute de Normele privind funcționarea teraselor este (ar trebui să fie) sancționabilă, conform Legii 55/2020, cu amenzi de la 1000 la 5000 lei. Și punct (?).
Însă menționatele Norme vin (la art. 6, alin. 2 și 3) cu o serie de sancțiuni prevăzute în alte acte normative, așa cum am arătat mai sus. Astfel:
Articolul 6, alin. 2 stabilește sancțiuni conform HG 984/2005 privind contravențiile la normele sanitare-veterinare (pentru nerespectarea art. 4 alin. (1) lit. a), b), c), d), e), g), h) și i), alin. (2), alin (3) lit. a) și b) din Norme), și anume amenzi – pentru persoane juridice – cuprinse între 2000 și 50.000 lei (iar pentru persoane fizice – între 600 și 1200 lei, acolo unde este cazul).
Articolul 6, alin. 3 din Norme stabilește două contravenții (nerespectarea prevederilor de la art. 5, lit. h) și n) din Norme) sancționabile conform HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice (art. 30, lit. h), și anume cu amenzi între 5000 și 10.000 lei (pentru persoane fizice) și între 10.000 și 30.000 lei (pentru persoane juridice).
Dar să vedem pentru ce se aplică aceste amenzi între 5.000 și 10.000 lei – pentru simpli cetățeni, respectiv 10.000-30.000 lei – pentru terase (amenzi cu mult mai mari decât cele prevăzute de Legea 55/2020, în baza căreia au fost stabilite măsurile Normelor de funcționare a localurilor de alimentație publică în timpul stării de alertă):
(Secţiunea a 2-a Măsuri de protecție a clienților), Articolul 5 al Normelor privind funcționarea teraselor, aprobate prin Ordinul 966:
Operatorii economici din sectorul alimentației publice au următoarele obligații privind protecția clienților în spațiile în care aceștia au acces:
[...]
h) se asigură că normele de distanțare fizică sunt aplicate în mod eficient și că se evită pe cât posibil interacțiunea fizică cu și între clienți; se stabilește un număr de maximum 4 clienți care pot ocupa o masă, cu condiția respectării unei distanțe de 1,5 m între persoane, excepție de la această regulă fac membrii aceleiași familii, care au același domiciliu;
[...]
n) asigură curățarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor/suprafețelor unde au acces clienții, precum și a ustensilelor utilizate în timpul servirii mesei.
Pe scurt, după ce Legea 55/2020 stabilește un cuantum al amenzilor cuprins între 1000 și 5000 lei pentru nerespectarea măsurilor prevăzute la Anexa 3 (art. 6) a HG 394 și stabilite prin Normele de funcționare a localurilor publice în perioada stării de alertă (aprobate de Ordinul 966), aceste Norme vin cu amenzi diferite (de până la 50.000 lei), pe baza altor acte normative. Astfel, unele contravenții prevăzute de Norme devin dublu sau triplu sancționabile, după cum se va vedea mai jos.
Dar, evident, acesta nu este singurul cusur al acestor Norme. Să le luăm, deci, pe rând:
2. Sintagme neclare, prevederi dubioase, intruziune în viața personală a clienților
Administratorii localurilor (ai teraselor, în speță) sunt obligați (art. 5, lit. h) din Norme) să se asigure că se respectă eficient distanțarea fizică și că se evită pe cât posibil interacțiunea dintre personalul teraselor și clienți, precum și interacțiunea între clienți. Numărul de clienți la o masă nu trebuie să fie mai mare de 4, cu respectarea distanței – în afară de membrii aceleiași familii cu același domiciliu. Altfel, localurile sunt pasibile de amenzi între 10.000 și 30.000 de lei (iar persoanele fizice – între 5000 și 10.000 lei). Avem aici următoarele probleme/dileme (mari):
a). Cine și cum stabilește ce înseamnă ”pe cât posibil”?
Acest aspect este deosebit de important, pentru că vorbim de amenzi în sume deloc neglijabile. Formularea aceasta – ”pe cât posibil” – lasă loc interpretărilor (subiective) ale agenților constatatori, care, în lipsa unei reglementări clare, vor decide ei dacă localul a făcut tot posibilul pentru respectarea regulilor sau nu. Pentru personalul localurilor, ”pe cât posibil” ar putea însemna: ”i-am rugat frumos pe clienți să nu interacționeze” sau ”am încercat să-i dau afară cu bodyguarzii” sau orice variantă viabilă din punctul lor de vedere. Din punctul de vedere al agenților constatatori sintagma ”pe cât posibil” va însemna fix ce vor crede de cuviință respectivii agenți.
b). Cine și cum stabilește ce înseamnă ”familie”?
Problema definiției familiei în legislația românească nu e nouă, întrucât o definiție unitară și exhaustivă nu există în Codul Civil (art. 258 cuprinde o ”definiție” incompletă), familia căpătând diferite accepțiuni în funcție de legile la care ne raportăm.
Cea mai cuprinzătoare definiție pare a fi cea din Legea combaterii violenței în familie din 2003, art. 5. Așadar, aveți grijă să invocați această lege, în caz că stați la aceeași masă cu logodnicul/logodnica, fratele/sora, fostul soț/fosta soție etc. cu care locuiți împreună, desigur; altfel va trebui să păstrați distanța regulamentară.
c) Cine și cum verifică ”membrii aceleiași familii, care au același domiciliu”?
Problema aceasta este extrem de delicată, pentru că presupune o intruziune în viața privată a clienților teraselor, care vor trebui luați la verificat date personale: o dată pentru a dovedi că stau la masă cu membri ai familiei, a doua oară – că au același domiciliu cu acești membri. Cine trebuie să facă asta? Evident, personalul localului. Cum va face asta personalul localului este un mister. Probabil că varianta cea mai practică ar fi o declarație pe proprie răspundere – pentru că ar fi de-a dreptul stupid să avem asupra noastră actele de stare civilă și locativă când mergem la terasă. Însă și acea declarație pe proprie răspundere înseamnă dezvăluirea de date personale către terți, ceea ce cade sub incidența Regulamentului General de Protecție a Datelor (GDPR) – iar acest lucru implică acțiuni și proceduri (și, desigur, alte sancțiuni) speciale aplicabile localurilor publice, în calitate de operatori de date personale.
Evident, teoretic există și soluția mai simplă de a păstra pe terasă distanța de 1,5 m chiar și față de partenerul de viață sau propriul copil, toată lumea – clienți și personal de terasă deopotrivă – fiind astfel scutită de stress. Practic, însă, acest lucru nu este posibil, iar personalul teraselor este obligat, conform legii, să verifice dacă clienții terasei care stau la distanță mai mică de 1,5 m sunt rude și locuiesc împreună. Altfel, patronii teraselor vor suporta, desigur, rigorile legii – adică amenzi între 10.000 și 30.000 lei.
3. Măsuri dublate, triplă sancționare
Cu aceleași amenzi (10.000-30.000 lei), tot în baza HG 857/2011, conform Normelor (art. 6 alin. 3), vor fi amendate localurile (terasele) care nu respectă măsura prevăzută la art. 5 lit. n) din Norme, și anume dacă nu curăță și dezinfectează cu biocide spațiile, suprafețele și ustensilele folosite de clienți. Toate bune și frumoase, doar că avem și aici câteva probleme/dileme/trileme:
a) Această măsură se regăsește particularizată în diverse alte măsuri ale Normelor în discuție, a căror nerespectare se pedepsește, conform Normelor, (și) în baza altui act normativ (în afară, desigur, de Legea 55/2020 și de HG 857/2011), și anume în baza HG 984/2005 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor (care cuprinde amenzi între 2000 și 50.000 lei).
NOTĂ: Sancțiunile stabilite în baza HG 984/2005 sunt prevăzute în Norme la grămadă, la art. 6 alin. 2, fără corelarea contravențiilor din Norme cu sancțiunile corespunzătoare din HG și prin urmare cuantumul exact al amenzilor specifice este neclar; corelațiile între contravenții și sancțiuni (deci, și cuantumul amenzilor) vor rămâne la latitudinea agenților constatatori.
Măsurile care dublează măsura curățării și dezinfecției cu biocide – și care sunt triplu sancționabile (conform Legii 55/2020, HG 857/2011 și HG 984/2005) – sunt următoarele:
- Normele din 29 mai 2020, art. 4, alin. 1, lit. e) – igienizarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea și servirea alimentelor, curățarea zonelor unde sunt servite alimentele către consumatorul final, a grupurilor sanitare utilizate de personalul lucrător din cadrul unităților de alimentație publică și a celor utilizate de clienți;
- Normele din 29 mai 2020, art. 4, alin. 3, lit. b) -creșterea frecvenței operațiunilor de curățenie și dezinfecție cu produse biocide avizate, pe bază de proceduri documentate, a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea și servirea alimentelor, sălilor/zonelor unde sunt servite alimentele către consumatorul final, a grupurilor sanitare din cadrul unităților de alimentație publică utilizate de personalul lucrător și de către clienți.
Pe scurt: dacă operatorul economic nu dezinfectează ustensilele folosite de client la servirea mesei, poate fi amendat fie în baza Legii 55/2020 (implicit – art. 4 din HG 394/2020) – cu 1000-5000 lei, fie în baza HG 857/2011 – cu 10.000-30.000 lei (explicit – art. 6, alin. 3 din Norme), fie în baza HG 984/2005 (explicit – art. 6, alin. 2 din Norme) – probabil cu amendă între 3000 și 5000 lei (conform art. 7 lit. a) pct. 3 din HG 984, referitor la folosirea ustensilelor în stare insalubră – una dintre prevederile care ar corespunde contravenției în cauză; după cum am subliniat mai sus, nu sunt corelate contravențiile din Norme cu sancțiunile din HG 984/2005).
OBSERVAȚIE: Cine și cum stabilește dacă localul respectă măsura creșterii frecvenței curățeniei și dezinfecției, inclusiv a ustensilelor pentru servire? Stă cineva (cine?) și observă cât de des se dezinfectează ustensilele? Dacă da, cum compară cu frecvența dezinfectării ustensilelor de dinaintea pandemiei?
b) La cele două măsuri de mai sus se adaugă o alta, prevăzută de Norme, care se referă și ea la curățarea și dezinfectarea suprafețelor folosite de clienți, dar pentru nerespectarea căreia nu este prevăzută o sancțiune specială în Norme; deducem astfel că nerespectarea acestei măsuri este sancționabilă doar conform Legii 55/2020, adică cu sume între 1000 și 5000 lei. Este vorba de măsura prevăzută în
- Normele din 29 mai 2020, art. 5, lit. p): [operatorii] se asigură că se efectuează dezinfecția meselor, după fiecare client/grup, cu produse biocide care necesită un timp minim de contact, avizate de către Comisia Națională pentru Produse Biocide.
Dar, practic, această măsură este și ea o particularizare a măsurii privitoare la curățenie și dezinfecție (art. 5 lit. n) din Norme), a cărei nerespectare este sancționabilă cu 10.000-30.000 amendă.
Pe scurt: dacă operatorul economic nu dezinfectează masa după client, poate fi amendat fie cu minim 1000 lei (în baza Legii 55/2020), fie cu maxim 30.000 lei (în baza HG 857/2011, conform Normelor).
II. Alte aberații ale Normelor. Concluzii
Din păcate, conform zicalei (invers parafrazate) ”zece nebuni aruncă o piatră în baltă și un înțelept nu o poate scoate”, nu îmi stă în putință întotdeauna să analizez în timp util, de una singură, toate aberațiile unui act normativ elaborat de guvernanții noștri ”specialiști” și ”experți”, care scot hotărâri de guvern, ordine și norme pe bandă rulantă, la rapid, probabil nici măcar consultându-se între ei și sigur necunoscând legile și neavând capacitatea de a le corela – sau, mai grav, scoțând din pălărie, intenționat pare-mi-se, prevederi neclare, care lasă loc interpretărilor subiective ale actorilor implicați și, deci, dând naștere unor potențiale abuzuri și, evident, corupției.
Normele pentru desfășurarea activităților teraselor pe perioada stării de alertă nu fac, desigur, excepție, după cum s-a văzut. Și încă nu am apucat – din lipsă de timp – să analizez sau măcar să evidențiez sumar alte și alte prevederi haotice și aberante ale acestor Norme și ale altor acte normative cu care ele se corelează.
Unora dintre ele le-am dedicat recent o analiză separată – de pildă, am analizat pe larg, aici, prevederea de la art. 5, alin. 3, lit. f) din Legea 55/2020, pe care se întemeiază Anexa 3 a HG 394/2020 privind starea de alertă, ce prevede – la art. 6 – măsurile de luat de către localuri, stabilite prin Normele aprobate prin Ordinul 966.
N-am să închei, totuși, fără a trece în revistă, sumar și într-o ordine aleatorie, și alte băjmăjeli și brambureli ale onor Guvernului României:
1. Dreptul la intimitate – încălcat, contrar legii
Legea 55/2020 stabilește în mod specific ce anume libertăți / drepturi ale omului pot fi limitate în scopul ocrotirii dreptului la viață și la ocrotirea sănătății (și acesta este scopul ei anume) pe timpul pandemiei de COVID-19. Printre aceste drepturi ce pot fi restrânse conform legii nu se află cele legate de confidențialitatea datelor personale – pe care le îngrădesc Normele privind activitatea teraselor în starea de alertă (obligația întocmirii și păstrării unui registru de date personale ale clienților; obligația verificării stării civile și locative a clienților).
2. Cine aplică amenzile: inspectorii de muncă sau personalul DSP?
Legea 55/2020 stabilește în mod clar agenții constatatori ce aplică amenzile în cazul contravențiilor pe care le prevede. Astfel, pentru nerespectarea de către conducătorii instituțiilor sau operatorilor economici, a condițiilor stabilite potrivit art.5 alin.(3) lit. f), referitoare la desfășurarea activității acestor instituții sau operatori economici (contravenție prevăzută la art. 65, lit. q), agenții răspunzători de constatarea și aplicarea sancțiunilor sunt inspectorii de muncă (art. 67, lit. a), nicidecum personalul ANSVSA, al Ministerului Sănătății sau al DSP, cum se înțelege la art. 6 al Normelor, ori poliția, jandarmii sau alte forțe de ordine, cum și-ar putea închipui cetățenii de rând (și, poate, și parte din patronii de terase – cel puțin în privința măsurilor de distanțare fizică, de exemplu). Or, Normele privind desfășurarea activității în starea de alertă sunt stabilite în mod specific în baza art. 5, alin. 3, lit. f) – potrivit Hotărârii de Guvern privind starea de alertă (HG 394/2020, Anexa 3, art. 6).
De altfel, aceste Norme pe de o parte lărgesc aria de acoperire a măsurilor speciale stabilite de HG 394/2020 pentru diminuarea tipului de risc valabile pe perioada pandemiei de COVID-19, incluzând măsuri generale sanitare-veterinare și de sănătate publică, valabile oricând, în orice condiții, și de care trebuie să se ocupe, evident, personalul specializat ANSVSA sau al MS. Pe de altă parte, chiar o serie dintre măsurile speciale prevăzute de Norme trebuie să cadă, logic, în sarcina acestui personal, nu a inspectorilor de muncă, așa cum prevede Legea 55/2020; astfel, Normele prevăd (art. 4, alin 1): reinstruirea angajaților teraselor în privința regulilor de igienă (lit. f), planul de prevenire a îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 (lit. j), monitorizarea stării de sănătate a angajaților (lit. k).
3. Alte măsuri redundante
Mai departe: aceste Norme pentru funcționarea teraselor, aprobate prin Ordinul 966/2020, cuprind și măsuri stabilite prin alte ordine (deci, redundante în aceste Norme) – de exemplu, triajul observațional/epidemiologic, prevăzut la art. 4 alin. 1, lit. g) din Norme și care este stabilit și reglementat prin Ordinul 874/81/2020.
4. Obligație sau recomandare?
Articolul 5 al Normelor prevede că, în scopul protecției clienților, operatorii economici au o serie de obligații, pe care le enumeră (la lit. a-q). Însă, la lit. c) citim:
Se recomandă stabilirea de circuite cu sens unic ce trebuie parcurse de clienți în interiorul spațiului special amenajat din exteriorul clădirii unității de alimentație publică (terasă), astfel încât să se minimizeze contactele între clienți (exemplu: înspre și dinspre toaletă).
Se ivesc astfel o serie de întrebări:
a) Stabilirea acestor circuite cu sens unic este o obligație sau o recomandare?
b) Cine stabilește dacă această prevedere este recomandare sau obligație?
c) Dacă este doar recomandare, se mai pedepsește cu amendă sau nu? (Teoretic, încălcarea oricăror prevederi ale Normelor – inclusiv a celei în cauză – este sancționabilă conform Legii 55/2020, cu amendă de la 1000 la 5000 lei)
5. Normele pentru terase depășesc cadrul stabilit de HG privind starea de alertă
De fapt și de drept, Art. 6 din Anexa 3 la HG 394/2020, în baza căreia sunt stabilite Normele pentru terase, este scurt și cuprinzător și stabilește – la alin. 3, condițiile speciale de desfășurare a activității teraselor:
Prepararea, comercializarea și consumul produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice sunt permise în spațiile special destinate dispuse în exteriorul clădirilor, în aer liber, cu asigurarea unei distanțe de minimum 2 m între mese și participarea a maximum 4 persoane la o masă, dacă sunt din familii diferite, și cu respectarea măsurilor de protecție sanitară stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății, ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, emis în temeiul art. 71 alin. (2) din Legea nr. 55/2020.
Normele pentru terase în perioada stării de alertă ar fi trebuit, deci, să reglementeze strict activitatea localurilor (prepararea, comercializarea și consumul) în aer liber, distanțarea fizică și unele măsuri de protecție speciale, suplimentare față de cele generale existente deja (prevăzute în alte acte normative și care nu își aveau locul în aceste Norme), nu să facă un talmeș-balmeș legislativ de neînțeles și interpretabil în felurite moduri, întru amendarea localurilor după bunul-plac al reprezentanților autorităților.
6. ATENȚIE LA NEATENȚIE: Contravenții pentru terase sancționate cu amenzi pentru spitale!
Așa cum am arătat mai sus, Normele pentru funcționarea localurilor publice în timpul stării de alertă stabilesc (la art. 6, alin. 3) două contravenții pe care guvernanții noștri au simțit nevoia să le sancționeze în mod special, dincolo de prevederile legii (Legea 55/2020, în baza căreia au fost stabilite aceste Norme):
a) Nerespectarea unor măsuri de distanțare (max. 4 clienți la masă, distanță de 1,5 m între persoane care nu sunt membri ai aceleiași familii) – prevăzute la art. 5 lit. h) din Norme;
b) Nerespectarea măsurii de igienizare a spațiilor, suprafețelor și ustensilelor folosite de clienți – prevăzută la art. 5 lit. n) din Norme.
Potrivit Normelor, ambele contravenții sunt sancționabile conform HG 857/2011 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele din domeniul sănătății publice (art. 30, lit. h), cu sume între 5000 și 10.000 lei (pentru persoane fizice) și între 10.000 și 30.000 lei pentru persoane juridice.
Toate bune și frumoase, dacă articolul 30 al HG 857 nu s-ar referi la norme valabile pentru spitale; acest articol este primul din Capitolul VIII al Hotărârii, dedicat spitalelor:
HG 857/2011
Capitolul VIII - Contravenții la normele privind prevenirea și combaterea bolilor transmisibile și la normele de igienă pentru spitale
Articolul 30
Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei pentru persoanele juridice următoarele fapte: [...]
h) nerespectarea măsurilor speciale instituite în situații epidemiologice deosebite;
Prevederile Capitolului VIII al HG 857/2011 fac, așadar, referire exclusiv la normele valabile pentru spitale, nu pentru unitățile de alimentație publică (terase).
Prin urmare, prevederile art. 6 alin. 3 din Normele din 29 mai 2020 privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pentru activitățile de preparare, servire și consum al produselor alimentare, băuturilor alcoolice și nealcoolice în spațiile special amenajate din exteriorul clădirilor unităților de alimentație publică sunt nule și neavenite, ele nefăcând referire la domeniul alimentației publice (localuri, respectiv terase), ci la cel al sănătății publice (spitale).
Din punctul meu de vedere, această aberație este cireașa de pe tortul Normelor, HG-urilor și legilor aferente măsurilor speciale de luat pe perioada pandemiei de COVID-19. Iar ea s-a născut (din nou!), din arzătoarea dorință a guvernanților de a pedepsi negreșit, cu orice preț și cât mai crunt pe cine și cât mai pot, în nenorocita asta de perioadă a pandemiei.
7. Concluzii
Așa cum am spus, mai sunt multe de zis și de analizat la aceste Norme (și, desigur, și la altele, stabilite prin alte ordine ministeriale pentru perioada stării de alertă). Toate actele normative elaborate în perioada de după starea de urgență (de la Legea 55/2020 până la hotărârile guvern și ordinele miniștrilor) sunt făcute pe genunchi, la rapid, pe bandă rulantă, fără studii de impact, fără evaluarea corectă a riscurilor potențiale specifice pandemiei, fără profesionalism, fără consultare (a lor între ei, pentru că de consultare publică nici nu a fost vorba), fără definirea și lămurirea unor termeni, fără viziune pe termen lung. Legea 55, de pildă, este special dedicată pandemiei de COVID-19, nu stării de alertă, în general; ferească Sfântul să avem nevoie de o stare de alertă din cauza vreunui alt dezastru (inundații, cutremur ș.a.): va urma, probabil, o altă lege cu dedicație specială, elaborată ad hoc și, evident, cu multe lacune, nereguli, prevederi neconstituționale, articole ce se bat cap în cap sau care contrazic alte legi, măsuri neclare și subiectiv interpretabile etc. etc.
Guvernanții noștri ne-au arătat încă o dată, (și) cu ocazia Normelor pentru funcționarea teraselor în starea de alertă, gradul lor real de ”interes” și ”implicare” pentru siguranța publică, pentru interesul public, pentru cetățeanul de rând și pentru omul de afaceri român. Ne-au arătat încă o dată gradul lor de ”profesionalism”, ”capacitatea” lor de a gestiona orice situație, inclusiv una de urgență. Slavă Domnului că ne-a ferit de un impact mai mare al pandemiei, că cine știe prin ce treceam acum!
Dar să nu vă închipuiți cumva că vina pentru neajunsurile actelor normative pe care le-am luat în discuție aparține exclusiv PNL-ului, care din întâmplare are azi frâiele Guvernului! PNL a preluat o situație absolut dezastruoasă a țării în condiții ”normale” și a trebuit să ”gestioneze” țara în condiții de pandemie, să ia măsuri ce nu suportau amânare, pe premisele dezastruoase create după Revoluție și în condițiile unui dezastru și a unei distrugeri cvasi-totale a tuturor bazelor de funcționare a societății în ultimii 30 de ani. Care premise au fost puse încă din 1990 de tovarășul Iliescu & Co și perpetuate de PSD & Co. Negreșit, PNL a avut și el un aport la acest dezastru și la această distrugere (remember Crin & USL), revigorând monstrul PSD și întărind tentaculele fesenistoide ce sufocă Țara.
Dar să nu uităm, totuși, că Ludovic Orban a fost singurul din conducerea PNL ce s-a opus ”alianței monstruoase” – fapt pentru care s-a bucurat de respectul dreptei românești. Și, negreșit, nu trebuie să mai uităm nici alte două lucruri, când ne referim la măsurile referitoare la pandemie:
1. Proiectul Legii 55/2020 a fost propus de Guvern (împins de la spate de CCR), dar a fost votat în Parlament. Așadar, vina pentru neajunsurile acestei legi (și ale ulterioarelor acte normative aferente) aparține parlamentarilor (inclusiv ai PSD, dar, ce să vezi, și ai USR, de la care aveam așteptări mai mari) și
2. PNL guvernează o țară ale cărei structuri politice și administrative sunt încă dominate de PSD; deci, nu putem avea așteptări prea mari în privința unor schimbări pozitive majore și de impact în viitor.
În pofida lacunelor și neajunsurilor guvernării actuale, în general, și ale actelor normative generate de aceasta, în special, rămân încă la convingerea că, dacă ar fi ținut frâiele executivului, Viorica Vasilica Dăncilă și adunătura ei de ”experți” analfabeți ar fi dus Țara cu totul și cu totul de râpă, într-un fund de prăpastie din care greu ne-am fi ridicat din nou (dacă am fi făcut-o vreodată). Însă, cu toate acestea, nu am să încetez niciodată a critica bubele și puroiul guvernării, de orice natură și culoare politică ar fi ea. Pentru că prea adesea românii își fac idoli din liderii politici, acceptându-le și scuzându-le bubele și greșelile în numele adeziunii la o ideologie sau alta, al simpatiei pentru un partid sau altul, pe care îl iau în brațe până în pânzele albe. Este acesta un defect major al nostru, ca popor, de care va trebui să ne dezbărăm cât de curând, dacă vrem cu adevărat să apucăm a trăi acele schimbări pozitive cu impact major în prezent, dar mai ales în viitor, pe care le așteptăm cu toții…
__________
Citiți și Legea 55/2020, zisă a stării de alertă. Sancţiuni și aberaţii