Articole

Proteste și Revendicări – 2 august 2020

Israel: Mii de manifestanţi au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva premierului Netanyahu (2 august 2020)

foto prelua de pe www.agerpres.ro

 

Israel: Mii de manifestanţi au ieşit din nou în stradă pentru a protesta împotriva premierului Netanyahu

Mii de israelieni au ieşit din nou în stradă sâmbătă pentru a cere demisia premierului Benjamin Netanyahu, acuzat de corupţie şi de o proastă gestionare a pandemiei noului coronavirus şi a crizei economice generate de aceasta, transmite AFP. Au fost organizate demonstraţii în mai multe localităţi din Israel, în intersecţii sau pe poduri, iar protestatarii purtând măşti de protecţie au afişat pancarte în care l-au acuzat pe Netanyahu de eşecul acţiunilor sale. În Tel Aviv, sute de manifestanţi au protestat împotriva şomajului şi a lipsei ajutoarelor guvernamentale, potrivit presei locale. Mai mulţi protestatari s-a adunat şi în faţa reşedinţei premierului Netanyahu din Ierusalim, unde organizatorii au raportat prezenţa a mii de oameni care i-au cerut demisia. De asemenea, israelienii au demonstrat şi în faţa reşedinţei particulare a premierului din Cezareea.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Poliţia din Israel a arestat 12 protestatari împotriva premierului Benjamin Netanyahu

Poliţia din Israel a arestat, duminică la primele ore, 12 protestatari care au refuzat să încheie un protest împotriva premierului Benjamin Netanyahu, a declarat un purtător de cuvânt, conform dpa. Un comandant adjunct din zona Ierusalimului, Ofer Schumer, a spus că poliţia a folosit o “forţă rezonabilă” împotriva câtorva protestatari care au refuzat părăsească strada din faţa reşedinţei oficiale a lui Netanyahu până duminică dimineaţă la 2 a.m. (23:00 GMT sâmbătă). Dar un protestatar, Gil Barda, a declarat pentru dpa că intervenţia poliţiei a fost excesiv de “agresivă” atunci când mulţimile care au refuzat să plece au fost împinse departe. Peste 10.000 de israelieni s-au adunat sâmbătă în faţa reşedinţei oficiale a premierului la Ierusalim, în ceea ce a fost poate cel mai masiv protest din Oraşul Sfânt din ultima perioadă. Protestul a avut loc într-o nouă zi de manifestaţii, din ce în ce mai masive, în toată ţara.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Protestele de la Berlin față de restricțiile impuse de coronavirus s-au soldat cu 18 polițiști răniți

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19 - foto preluat de pe romania.europalibera.org

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19 – foto preluat de pe romania.europalibera.org

Aproximativ 20.000 de oameni au protestat la Berlin față de restricțiile impuse de autorități pentru a împiedica răspândirea pandemiei de coronavirus. Protestele au avut loc în ziua în care Germania a înregistrat 955 de noi cazuri de Covid 19. Protestele de la Berlin față de restricțiile impuse pentru combaterea coronavirusului au degenerat în ciocniri violente între Poliție și manifestanți. Poliția germană a anunțat, îân această dimineață, că 18 polițiști au fost răniţi după ce au încercat să disperseze protestul organizat sâmbătă la Berlin, iar trei poliţişti au fost internaţi. Poliţia i-a obligat să coboare de pe scenă pe organizatorii evenimentului la care au participat aproximativ 20.000 de persoane pe motiv că nu au reuşit să asigure respectarea măsurilor de siguranţă. Protestele au urmat după un discurs al lui Michael Ballweg, un antreprenor și un aspirant politic care a organizat mitinguri similare la Stuttgart și care promovează teorii conspiraționiste. Protestatarii nu au purtat măști, împotriva cărora au scandat lozinci, și nici nu au respectat distanța socială.
cititi mai mult pe romania.europalibera.org

 

Protestatari bulgari blochează centrul capitalei Sofia şi autostrada spre Grecia

Protestatarii care cer de 24 de ore demisia guvernului bulgar, pe care îl acuză că este corupt, şi-au sporit presiunea duminică adăugând o nouă tabără celor două care, începând de joi, au blocat traficul în centrul capitalei Sofia şi au blocat ruta principală spre Grecia, relatează EFE. Deşi sunt instalate doar treizeci de corturi, amplasarea lor în trei centre-cheie ale oraşului continuă să determine restricţii severe de circulaţie. Protestatarii au dat asigurări că nu vor pleca până nu demisionează prim-ministrul, populistul conservator Boiko Borisov, şi procurorul general, Ivan Geshev, pe care îi acuză că servesc interesele oligarhilor puternici, şi nu pe cele ale populaţiei. În plus, un mic grup de protestatari blochează de asemenea, duminică, la Blagoevgrad, situat la aproximativ 120 de kilometri sud de Sofia, autostrada ce leagă capitala de graniţa greacă, provocând întârzieri mari în trafic. Sâmbătă seara, aproximativ 2.000 de persoane au demonstrat în centrul Sofiei, într-un marş mult mai modest decât joia trecută, când peste 25.000 de oameni s-au adunat timp de ore în piaţa unde se află sediul Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Bulgaria: Manifestanţii împotriva premierului Borisov instalează corturi de campanie la Sofia şi blochează traficul (30 iulie 2020) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Bulgaria: Manifestanţii împotriva premierului Borisov instalează corturi de campanie la Sofia şi blochează traficul (30 iulie 2020) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

 

La ordinea zilei – 2 august 2020

Capsula locuită SpaceX a revenit pe Pământ (2 august 2020)

Foto: (c) NASA/Bill Ingalls/Handout via REUTERS
articole preluate de pe www.agerpres.ro

 

Sărbătorile Zilei de 2 august

Ortodoxe – Aducerea moaștelor Sf. întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul Împărat Iustinian cel Mare; Duminica a 8-a după Rusalii (Înmulțirea pâinilor)

Greco-catolice – Duminica 8 dR. Aducerea moaştelor Sf. m. arhid. Ştefan la Ierusalim

Romano-catolice – Duminica a 18-a de peste an; Ss. Eusebiu de Vercelli, ep.; Petru Iulian Eymard, pr.

 

Ziua europeană de comemorare a Holocaustului împotriva romilor

La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru omagierea celor 500.000 de romi, însemnând cel puţin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist, conform https://europa.eu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

UPDATE Magnitudinea cutremurului produs duminică a fost revizuită la 3,4 pe Richter

UPDATE ORA 14.26 Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a revizuit datele cutremurului produs duminică, la ora locală 12:46, în zona seismică Vrancea, magnitudinea fiind modificată de la 3,3 la 3,4 pe scara Richter.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Situația din România – 2 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică

Până astăzi, 2 august, pe teritoriul României, au fost confirmate 53.186 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).
27.592 de pacienți au fost declarați vindecați și 4.777 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 1.075 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 492 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 2413 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 1.08.2020 (10:00) – 2.08.2020 (10:00) au fost înregistrate 34 de decese (22 bărbați și 12 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 7.530. Dintre aceștia, la ATI sunt internați 412 pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 1.240.273 de teste. Dintre acestea 14.215 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 8.525 în baza definiției de caz și a protocolului medical, iar 5.690 la cerere.

Situația din România - 2 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 - Grupul de Comunicare Strategică - foto preluat de pe www.facebook.com

Situația din România – 2 august, ora 13.00, informații despre coronavirus, COVID-19 – Grupul de Comunicare Strategică – foto preluat de pe www.facebook.com

 

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.555 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus). De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 123 de cetățeni români aflați în străinătate, au decedat.
Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 189 au fost declarați vindecați.

 

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 1 august 2020, au fost raportate 1 728 249 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

ŢARA
CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAŢI*

Regatul Unit 303.181 (+880) 46.119 (+120) 1.441 (+2)
Spania 288.522 (+3.092) 28.445 (+2) 150.376 -
Italia 247.537 (+379) 35.141 (+9) 200.229 (+255)
Franţa 187.919 (+1.346) 30.265 (+11) 81.764 -
Germania 209.653 (+1.825) 9.148 (+14) 192.636 (+644)
Sursă: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en)

SITUAȚIE GLOBALĂ LA 1 AUGUST 2020

CAZURI CONFIRMATE DECEDAȚI
VINDECAȚI*

17.579.197 (+282.894) 679.505 (+6.215) 10.558.380 (+227.422)

* conform datelor publicate de către Johns Hopkins CSSE – https://systems.jhu.edu/
* datele din paranteze reprezintă numărul de cazuri noi, în intervalul 31 iulie – 1 august 2020
* CEPCB precizează că actualizările la nivel național sunt publicate pe coordonate diferite de timp și procesate ulterior, ceea ce poate genera discrepanțe între datele zilnice publicate de state și cele publicate de CEPCB.
Grupul de Comunicare Strategică
cititi mai mult pe www.facebook.com/ministeruldeinterne

 

Coronavirus: Bilanţul pandemiei în lume (AFP)

Pandemia de COVID-19 a făcut cel puţin 685.780 de morţi în lume de când biroul OMS din China a semnalat apariţia bolii la sfârşitul lui decembrie, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza datelor oficiale, duminică, la orele 19.00 GMT. Peste 17.896.220 de cazuri de infecţie au fost diagnosticate oficial în 196 de ţări şi teritorii de la începutul pandemiei, dintre care cel puţin 10.326.000 sunt considerate vindecate în prezent.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Capsula locuită SpaceX a revenit pe Pământ

Doi astronauţi americani de pe Staţia Spaţială Internaţională au aterizat duminică în Golful Mexic la bordul unei capsule SpaceX, încununând de succes această primă misiune demonstrativă a companiei spaţiale pentru NASA, informează France Presse. “Bine aţi venit pe Pământ şi vă mulţumesc că aţi zburat cu SpaceX“, i-a anunţat directorul de zbor pe astronauţi, care au răspuns imediat.

Capsula Dragon a aterizat în largul Pensacola, Florida, conform planului la 14.48 (18.48 GMT), potrivit imaginilor în direct, după ce a traversat aparent fără să fi fost afectată atmosfera Pământului. Patru mari paraşute au încetinit coborârea capsulei, care trebuia recuperată rapid de o navă a SpaceX.

 

Statul Islamic revendică un atac în Afganistan

Statul Islamic revendică un atac comis duminică în oraşul Jalalabad din Afganistan, transmite agenţia de presă a grupării jihadiste, Amaq, preluată de Reuters. Cel puţin trei bombe au explodat lângă o închisoare din oraşul respectiv din estul ţării, au declarat surse oficiale afgane. Prima deflagraţie, de mari proporţii, a fost a unui autovehicul capcană; au urmat două sau mai multe explozii mai mici, a afirmat un consilier local. Ulterior, forţele de poliţie au luptat cu atacatori care luaseră poziţie lângă penitenciar. Cel puţin 20 de oameni au fost răniţi.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Opt militari americani sunt consideraţi morţi după un naufragiu în largul coastelor Californiei

Şapte infanterişti marini şi un marinar din forţele SUA, dispăruţi joi, sunt consideraţi morţi după un naufragiu, iar operaţiunile de căutare în largul coastelor Californiei au încetat duminică, după 40 de ore, informează Reuters.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Revista Presei din 2 august

 

articole preluate de pe www.agerpres.ro

cititi si:

- Proteste și Revendicări – 2 august 2020

- Evenimentele Zilei de 2 august în Istorie

Evenimentele Zilei de 2 august în Istorie

Bătălia de la Cannae, (2 august, 216 î.Hr.) – Moartea lui Aemilius Paulus

foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

 

2 august este a 214-a zi a calendarului gregorian și a 215-a zi în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 2 august

(BOR) Aducerea moaștelor Sf. întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul Împărat Iustinian cel Mare

(BRU) Aducerea moaștelor sf. Ștefan, arhidiacon, protomartir, la Ierusalim (în 415)

(BRC) Sf. Eusebiu de Vercelli, episcop; Sf. Petru Iulian Eymard, preot (Porțiuncula)

 

Ziua europeană de comemorare a Holocaustului romilor

La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru omagierea celor 500.000 de romi, însemnând cel puţin un sfert din numărul total al populaţiei rome de la acel moment, care au fost ucişi în Europa de regimul nazist, conform https://europa.eu.
cititi mai mult pe www.agerpres.roec.europa.eu

 

Ziua națională a Macedoniei

 

Astăzi în istorie pentru 2 august

 

Evenimentele Zilei de 2 august în Istorie:

- 2 august 338 î.Hr. – Bătălia de la Cheroneea;

- 2 august 216 î.Hr. – Bătălia de la Cannae;

- 2 august 1377 – Bătălia de pe râul Pyana;

- 2 august 1776 – A fost semnată Declarația de independență a SUA;

- 2 august 1940 – Stalin a semnat un decret abuziv, de crearea a RSS Moldoveneascăș;

- 2 august 1945 — S-a încheiat Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945);

- 2 august 1990 - Irakul a invadat Kuweitul, declanșând Războiul din Golf (2 august 1990 – 28 februarie 1991)

 

2 august 338 î.Hr. - Bătălia de la Cheroneea dintre macedonenii lui Filip al II-lea şi atenieni.

Bătălia de la Cheroneea (2 august 338 î.Hr.) - Battle-plan of Chaeronea - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Bătălia de la Cheroneea (2 august 338 î.Hr.) – Battle-plan of Chaeronea – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Regele macedonean Filip al II-lea (358-336), s-a confruntat cu armata ligii organizate de cetatile grecesti in jurul Atenei. Cele doua armate aveau efective aproape egale (in jurul a 30 000 de pedestrasi si calareti). Locul bataliei se afla in provincia Beotia, pe campia Cheroneea, in fata pasului Parapotamoi. In armata lui Filip a luptat si fiul acestuia, Alexandru (Macedon) care, la varsta de 18 ani, era comandantul cavaleriei. In fruntea armatei ateniene se aflau comandantii Chares, Lysicles si Stratocles.

La batalie a participat ca simplu soldat atenian si oratorul Demostene, organizatorul rezistentei ateniene antimacedonene. Victoria a fost decisa de spulberarea Batalionului sacru al cetatii Teba, de catre cavaleria lui Alexandru Macedon. Toti soldatii tebani si peste 1 000 de atenieni au murit, iar cei 2 000 de prizonieri au fost eliberati mai tarziu de Filip al II-lea, intr-un gest de bunavointa fata de Atena. Infrangerea de la Cheroneea a marcat sfarsitul independentei Atenei si consacrarea hegemoniei Macedoniei asupra Greciei.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 216 î.Hr. - Bătălia de la Cannae – în Apulia, in timpul celui de-al doilea război punic, o armată cartagineză condusă de Hannibal a învins o armată romană superioară numeric.

Bătălia de la Cannae (2 august, 216 î.Hr.) Parte a celui de al Doilea Război Punic - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Cannae (2 august, 216 î.Hr.)
Parte a celui de al Doilea Război Punic – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Bătălia de la Cannae, 2 august, 216 î.Hr., a avut loc aproape de orașul Cannae în Apulia (sud-estul Italiei) și a fost o bătălie semnificativă a celui de-al doilea război punic. Armata cartagineană condusă de Hannibal a distrus armata romană, superioară numeric, condusă de doi consuli: Lucius Aemilius Paullus și Gaius Terentius Varro. (45.000 de romani morţi şi 20.000 de prizonieri). Astăzi este privită ca una dintre cele mai mari bătălii tactice din istoria militară.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

2 august 686 e.n. - A murit Papa Ioan V; (anul naşterii sale este necunoscut).

Papa Ioan al V-lea (+ 2 aug. 686 la Roma) a fost papă al Romei din 23 iulie 685 până la moartea lui - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Papa Ioan al V-lea – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Papa Ioan al V-lea (+ 2 aug. 686 la Roma) a fost papă al Romei din 23 iulie 685 până la moartea lui. Era din Siria, poate din Antioh. Din 680 a figurat ca legat papal. Ca papă a primit mai multe dovezi de simpatie și apreciere din partea Împăratului Iustinian al II-lea pentru Biserica Catolică. A știut să-și supună episcopii din Sardinia. Cunoscând limba greacă, a fost ales să participe la al VI-lea Conciliu Ecumenic de la Constantinopol. Murind pe data de 2 august 686 la Roma, este înmormântat la Biserica Catedralei Sf. Petru.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 1100 - A murit Regele William al II-lea („Rufus”) al Angliei ; (n. 1056).

William al II-lea "Rufus" (c. 1056 – 2 august 1100), a fost rege al Angliei în perioada 1087 - 1100, al treilea fiu al Regelui William I al Angliei (William Cuceritorul), exercitându-şi puterea asupra Ducelui Normandiei şi având destulă influenţă în Regatul Scoţiei - William II drawn by Matthew Paris - foto preluat de pe en.wikipedia.org

William II drawn by Matthew Paris – foto preluat de pe en.wikipedia.org

William al II-lea “Rufus” (c. 1056 – 2 august 1100), a fost rege al Angliei în perioada 1087 – 1100, al treilea fiu al Regelui William I al Angliei (William Cuceritorul), exercitându-şi puterea asupra Ducelui Normandiei şi având destulă influenţă în Regatul Scoţiei.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 1377 - În Bătălia de pe râul Pyana dintre Hoarda Albastra a hanului Arapsha şi trupele ruse reunite sub comanda kneazului Ivan Dmitriyevich de Suzdal, soldatii rusi beti au fost macelariti de tatari.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

Bătălia de pe râul Pyana (2 august 1377) - foto preluat de pe familypedia.wikia.com

Bătălia de pe râul Pyana (2 august 1377) – foto preluat de pe familypedia.wikia.com

 

2 august 1589 - A murit regele Henric al III-lea al Franţei; (n. 1551).

Henric al III-lea (în franceză Henri III, în poloneză Henryk) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 - 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois - in imagine, Henric al III-lea ca Duce de Anjou de François Clouet - foto: ro.wikipedia.org

Henric al III-lea ca Duce de Anjou de François Clouet – foto: ro.wikipedia.org

Henric al III-lea (în franceză Henri III, în poloneză Henryk) (19 septembrie 1551 – 2 august 1589) din dinastia Valois a fost rege al Franței între 1574 – 1589 și Rege al Poloniei între 1573 și 1574 cu titlul de Henric de Valois. Înainte de urca pe tronul Franței în 1574, Henric a servit ca lider al armatei regale în Războaiele religioase din perioada 1562-1598 împotriva hughenoților și a luat parte la victoriile din Bătălia de la Jarnac (martie 1569) și Bătălia de la Moncontour (octombrie 1569).

În timp ce era încă Duce de Anjou, el a devenit, de asemenea, implicat în complotul din Noaptea Sfântului Bartolomeu din 1572. Deși Henric nu a participat direct, istoricul Thierry Wanegffelen îl vede ca membrul familiei regale cel mai responsabil pentru masacru, care a implicat uciderea a mii de hughenoți. Domnia lui Henric al III-lea ca rege al Franței, ca și cele ale fraților săi mai mari Francisc al II-lea și Carol al IX-lea, pune Franța în criză constantă de religie.

Henric a continuat să aibă un rol activ în războaiele religioase franceze și în 1572/1573 a condus asediul de la La Rochelle, un atac militar masiv asupra orașului hughenot. La sfârșitul lunii mai 1573, Henric a aflat că szlachta poloneză l-a ales ca rege al Poloniei, o țară cu o mare minoritate protestantă și considerațiile politice l-au obligat să negocieze sfârșitul asediului. Negociatorii au ajuns la un acord la 24 iunie 1573 și trupele catolice au încheiat asediul la 6 iulie 1573.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

2 august 1589 - Henri de Navara devine rege al Franței sub numele Henric al IV-lea.

Henric de Bourbon (franceză Henri IV; denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și "regele nostru Henric" (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon - foto: ro.wikipedia.org

Henric al IV-lea al Franței - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Henric de Bourbon (franceză Henri IV; denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și “regele nostru Henric” (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), a fost rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon. Unul dintre meritele lui este dezvoltarea economică a Franței, după un război religios ce a dezbinat țara. Prin Edictul din Nantes asigură libertatea religiei protestante hughenote în Franța.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

2 august 1674 - S-a născut Filip al II-lea, Duce de Orléans, regent al Franţei pentru Ludovic al XV-lea din 1715 pana in 1723 ; (d. 23.12.1723).

Filip al II-lea, Duce de Orléans (n. 2 august 1674 - d. 23 decembrie 1723) regent al Franței pentru Ludovic al XV-lea din 1715 până în 1723 - foto - ro.wikipedia.org

Filip al II-lea, Duce de Orléans – foto – ro.wikipedia.org

Filip al II-lea, Duce de Orléans (n. 2 august 1674 – d. 23 decembrie 1723) a fost regent al Franței pentru Ludovic al XV-lea din 1715 până în 1723. S-a născut la Saint-Cloud, ca fiul lui Filip al Franței, duce de Orléans și al celei de-a doua soții, Charlotte Elisabeth, Prințesă Palatină. A fost nepotul regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. În timpul tinereții sale, era numit Filip Charles, Duce de Chartres, pentru a-l diferenția de tatăl său care avea același nume.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

2 august 1776 - A fost semnata Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii

Pictură faimoasă a lui John Trumbull, adesea identificată ca o reprezentare a semnării Declarației, dar arată, de fapt, comitetul de redactare care prezintă lucrările sale Congresului - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Pictură faimoasă a lui John Trumbull, adesea identificată ca o reprezentare a semnării Declarației, dar arată, de fapt, comitetul de redactare care prezintă lucrările sale Congresului – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii este un document prin care cele treisprezece colonii ale Marii Britanii din America de Nord s-au declarat independente de Regatul Unit al Marii Britanii explicând totodată clar motivul pentru care au făcut-o. Documentul a fost ratificat de Congresul Continental în ziua de 4 iulie 1776. Originalul semnat olograf de delegații Congress-ului se găsește expus permanent în clădirea Arhivelor Naționale (National Archives) din capitala Statelor Unite, Washington, D.C..
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

2 august 1788 - A murit pictorul Thomas Gainsborough, renumit portretist si peisagist englez ;(n. 14.05.1727). A fost membru fondator al Academiei Regale britanice (înființată pe 10 decembrie 1768).

 

2 august 1799 - A încetat din viaţă Etienne Jacques de Montgolfier, inventator alături de fratele său Michel Joseph, al balonului cu aer cald. La 5.06.1783, Etienne Jacques a reusit sa atinga o altitudine de 1800 m, cu un balon construit din stofa de lana si hartie ; (n. 6.01.1745).

 

2 august 1812 - Tarul Rusiei, Alexandru I, promulgă Legea privind „Înfiinţarea administraţiei provizorii în oblastia Basarabiei” prin care acorda Basarabiei (apartinand de facto Moldovei Transprutiene), un regim autonom în cadrul Imperiului Rus.

Harta Basarabiei ţariste 1826-1878 - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Harta Basarabiei ţariste 1826-1878 – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Provincia nou creată și încorporată imperiului avea în frunte un guvernator de origine românească (boierul Scarlat Sturdza), limba română fiind folosită în instituţiile de stat şi vechile legi moldoveneşti erau respectate pe teritoriul Basarabiei țariste. Conform legii din 2 august 1812 toate problemele administraţiei interne a Basarabiei stăteau în grija guvernatorului civil, iar ispravnicii judeţeni puteau fi numai români care au jurat credinţă Rusiei, nu şi colonişti.

Despre legea din 2 august 1812, Vighel arăta că însărcinarea de a o concepe i-a fost dată lui Capodistria şi nu unui rus, „fiindcă Rusia n-a avut atunci timpul necesar ca să-şi bată capul cu organizarea unui petec de pămînt de curînd dobîndit.” Caracteristicile acestei legi erau astfel evidenţiate de Nolde:

„1) Administraţia era supusă cu totul legilor moldoveneşti, nu numai în ce priveşte dreptul civil, dar şi cel public, şi

2) Organul administrativ suprem era compus din persoane oficiale, luate în majoritate dintre proprietarii locali. Guvernul rus, nedorind să se amestece în administraţia însăşi a provinciei, a lăsat totul să meargă ca în trecut.”

Iar Krupenski concluziona: „Anexînd Basarabia, împăratul Alexandru I a încercat în administraţia ei principiile ieşite din condiţiunile istorice ale ţării. Guvernul provizoriu al provinciei a fost obligat să lase Basarabiei legile ei. Regulamentul din 1812 le dădea basarabenilor o largă parte în administraţie. Guvernatorul nu era decît preşedintele unor instituţii în care elementele locale predominau. Autorităţile ruseşti îndrumau administraţia, nu se amestecau însă în detalii şi în modul de aplicare.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

2 august 1820 - S-a născut fizicianul irlandez John Tyndall; (d. 1893).

 

2 august 1827 - A încetat din viaţă William Blake, poet, vizionar, pictor şi tipograf englez. Într-un sondaj de opinie organizat de BBC în anul 2002, Blake a fost votat al 38-lea pe o listă conţinând 100 dintre cei mai importanţi britanici ai tuturor timpurilor. (“Cântecele experinţei “, “Revoluţia franceză”, “Europa: carte profetică”); (n. 28 noiembrie 1757).

 

2 august 1829 - Împăratul Braziliei, Pedro I, se căsătorește prin procura la Munchen, cu frumoasa printesa Amelie de Leuchtenberg .

Marriage of Pedro I to Amélie of Leuchtenberg. Next to him, in order of precedence, are his children with Maria Leopoldina: Pedro, Januária, Paula and Francisca - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Marriage of Pedro I to Amélie of Leuchtenberg. Next to him, in order of precedence, are his children with Maria Leopoldina: Pedro, Januária, Paula and Francisca – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Veritabila ceremonie nuptiala a avut loc la 17 octombrie la Rio de Janeiro,in Brazilia. Amélia de Leuchtenberg , Ducesă de Leuchtenberg, ( n.31 iulie 1812 – d. 26 ianuarie 1873), împărăteasă a Braziliei prin căsătoria cu împăratul Pedro I, a fost nepoata împărătesei Franței Josephine de Beauharnais . Tatăl ei, Eugene de Beauharnais , a fost singurul fiu al împărătesei Josephine și a primului ei soț, Alexandre de Beauharnais și fiu vitreg al lui Napoleon Bonaparte. Mama împărătesei Amélie a fost Printesa Augusta Amelia, fiica lui Maximilian I, rege al Bavariei.

 

2 august 1830 - Carol al X-lea al Franței abdică în favoarea nepotului său Henri, Duce de Bordeaux. Totuși, Camera Deputaților controlată de liberali a refuzat să-l confirme pe ducele de Bordeaux drept Henric al V-lea votându-l pe ducele de Orléans, Ludovic-Filip drept rege al Franței.

 

2 august 1858 - S-a născut Emma de Waldeck și Pyrmont, regină a Țărilor de Jos (d. 1934)

Emma de Waldeck și Pyrmont (2 august 1858 – 20 martie 1934) a doua soție a regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos - foto - ro.wikipedia.org

Emma de Waldeck și Pyrmont (2 august 1858 – 20 martie 1934) a doua soție a regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos – foto – ro.wikipedia.org

Emma de Waldeck și Pyrmont (2 august 1858 – 20 martie 1934) a fost a doua soție a regelui Willem al III-lea al Țărilor de Jos. A fost regentă (1890–1898) și regină mamă (1890–1934) a Țărilor de Jos. A fost numită după bunica ei, Prințesa Emma de Anhalt-Bernburg-Schaumburg.

 

2 august 1868 - S-a născut Regele Constantin I al Greciei; (d. 11.01.1923).

Constantin I (n. 2 august 1868; d. 11 ianuarie 1923) rege al Greciei din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922 - foto - ro.wikipedia.org

Constantin I (n. 2 august 1868; d. 11 ianuarie 1923) rege al Greciei din 1913 până în 1917 și din 1920 până în 1922 – foto – ro.wikipedia.org

A fost rege al Greciei din 18 martie 1913, dupa asasinarea tatalui sau, până în 1917 și din 1920 până în 1922. A comandat armata elena în timpul războiului greco-turc din 1897 și a condus forțele grecești în timpul razboaielor balcanice din 1912-1913, în urma carora Grecia a câștigat Salonicul și și-a dublat populația și suprafața.

 

2 august 1891 - S-a născut Mihail Jora, compozitor, dirijor si pianist român,membru titular al Academiei Române, profesor şi Rector al Academiei Regale de Muzică din Bucureşti; (d. 10 mai 1971). Şi-a numit cele peste o sută de partituri “Cântece”, pentru a sugera caracterul românesc şi particularităţile specifice care despart aceste lucrări de tradiţia liedului german, reprezentat în special de cmpoziţiile lui Schubert, Schumann şi Brahms.

Uniunea Criticilor Muzicali îi poartă numele şi organizează anual la Bucureşti “Concursul Naţional de Interpretare Muzicală Mihail Jora”. Numele lui Mihail Jora îl poartă şi Studioul de Concerte al Palatului Radio, cea mai mare sală de concerte simfonice şi corale din România.

 

2 august 1893 - S-a născut Alfred Alessandrescu, compozitor, dirijor, pianist şi muzicolog român; (d. 1959).

 

2 august 1902 - S-a năpscut actrița Myrna Loy; (“Fiica ambasadorului”, “Zbor de noapte”, “Cei mai frumosi ani ai vietii noastre”); (d.14.12.1993).

 

2 august 1921 - A murit marele tenor italian Enrico Caruso; (n. 1873).

Enrico Caruso (n. 25 februarie 1873 – d. 2 august 1921) unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei - foto - ro.wikipedia.org

Enrico Caruso (n. 25 februarie 1873 – d. 2 august 1921) unul dintre cei mai faimoși tenori din istoria operei – foto – ro.wikipedia.org

Si-a castigat faima internationala odata cu debutul sau, in 1902, pe scena Operei din Monte Carlo, in rolul Rodolpho din “Boema” de Puccini. A cantat pe scenele celor mai importante opere din lumea intreaga. A fost angajat, mai multe stagiuni, la Metropolitan Opera House din New York; (n. 25.02.1873).

 

2 august 1922 - A murit Alexander Graham Bell, considerat inventatorul telefonului (n. 1847).

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent - in imagine: Alexander Graham Bell vorbind la telefon foto: ro.wikipedia.org

 Alexander Graham Bell vorbind la telefon - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Alexander Graham Bell (n. 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția – d. 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada) a fost un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș american, care în anul 1876 a brevetat pentru prima dată în istorie un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite. În transmițător undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atasat un magnet permanent. Inca în 1861 profesorul german Johann Philipp Reis, descoperise un „aparat de vorbit la distanță”, care funcționa, mulțumindu-se cu acesta și fără a căuta perfecționarea lui.

Alexander Graham Bell a experimentat cu aparatul inventat de profesorului german Johann Philipp Reis care isi si denumise aparatul „Telephon” si este inventatorul initial a aparatului de telefon construit in Germania deja in octombrie 1861. Bell a depus pe data de 14 Februarie 1876 cererea de patent in America, dar patentul acordat gresit lui Bell aparatul lui nu putea sa functioneze niciodata, fapt care a dus la mari controverse. Acordarea falsa a patentului lui Graham Bell are loc cu câteva ore înaintea lui Elisha Gray, care perfecționase aparatului construit de profesorul de fizică Reis si a prezentat spre deosebire de Bell un aparat in stare de funcționare. Bell a prezentat si el un aparat in stare de functionare mult mai târziu, iar acest aparat nu era construit dupa patentul care ii fusese acordat inițial.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

2 august 1923 - S-a născut Șimon Peres, politician israelian, al 9-lea președinte al Israel

Șimon Peres (n. 2 august 1923 Wiszniew, Polonia, astăzi Belarus) om politic social-democrat israelian - foto - ro.wikipedia.org

Șimon Peres (n. 2 august 1923 Wiszniew, Polonia, astăzi Belarus) om politic social-democrat israelian – foto – ro.wikipedia.org

Șimon Peres (n. 2 august 1923 Wiszniew, Polonia, astăzi Belarus) om politic social-democrat israelian. Activ vreme de zeci de ani în mișcarea social-democrată din țara sa, colaborator apropiat al fondatorului Israelului, David Ben Gurion, Peres a fost în trecut lider al Partidului Muncii, și în această calitate, a devenit prim ministru al Israelului de două ori: 13 septembrie 1984 – 20 octombrie 1986 și 5 noiembrie 1995 – 18 iunie 1996.

În anul 1994 i s-a decernat Premiul Nobel pentru Pace împreună cu Ițhak Rabin și Yasser Arafat. În ziua de 13 iunie 2007 a fost ales de Knesset în funcția de președinte al Israelului. A fost al nouălea președinte al Statului Israel, cu mandat din 15 iulie 2007 până în 24 iulie 2014.

 

2 august 1923 - A murit Warren G. Harding, al 29-lea preşedinte al SUA, între anii 1921-1923; (n 1865).

Warren Gamaliel Harding, cunoscut mai ales ca Warren G. Harding, (n. 2 noiembrie 1865 – d. 2 august 1923) a fost un politician american și cel de-al douăzeci și nouălea președinte al Statele Unite ale Americii, servind în funcție din 1921 până în 1923 - Warren G. Harding, by Harris & Ewing - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Warren G. Harding, by Harris & Ewing – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Warren Gamaliel Harding, cunoscut mai ales ca Warren G. Harding, (n. 2 noiembrie 1865 – d. 2 august 1923) a fost un politician american și cel de-al douăzeci și nouălea președinte al Statele Unite ale Americii, servind în funcție din 1921 până în 1923. A fost al șaselea președinte american care a decedat în decursul mandatului său prezidențial. Republican din statul Ohio, Harding a fost un publicist influent în domeniul ziaristicii cu un bun simț al oratoriei înainte de a intra în politică, prima dată în Senatul statului Ohio (1899 – 1903), iar ulterior ca viceguvernator⁠(d), de asemenea al statului Ohio (1903 – 1905).
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 1923 - Calvin Coolidge își îbcepe mandatul ca cel de-al 30-lea președinte al Statelor Unite.

Calvin Coolidge, pe numele său complet John Calvin Coolidge, Jr. (n. 4 iulie 1872 - d. 5 ianuarie 1933) a fost cel de-al douăzeci și nouălea vicepreședinte (1921 - 1923) și cel de-al treizecilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1923 - 1929) - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Calvin Coolidge – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Calvin Coolidge, pe numele său complet John Calvin Coolidge, Jr. (n. 4 iulie 1872 – d. 5 ianuarie 1933) a fost cel de-al douăzeci și nouălea vicepreședinte (1921 – 1923) și cel de-al treizecilea președinte al Statelor Unite ale Americii (1923 – 1929), succedând în oficiul președenției după moartea lui Warren G. Harding. Calvin Coolidge a condus o politică foarte conservativă în domeniul economic. Calvin Coolidge a fost gazda Reginei Maria, însoțită de doi dintre copiii săi, Ileana și Nicolae, în vizita acesteia peste ocean din octombrie 1926.
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 1929 - Se înfiinţează Regia Autonomă a Porturilor şi Căilor de Comunicaţie pe Apă (PCA) care ia în exploatare şi administrare căile de comunicaţie pe apă, porturile, vasele aferente, instalaţiile de orice fel ş.a.

 

2 august 1932 - Fizicianul american Carl D. Anderson descoperă pozitronul pentru care va primi Premiul Nobel.

 

2 august 1932 - S-a născut Peter O’Toole, actor britanic de origine irlandeza; (“Clasa conducatoare”, “Omul din La Mancha”, “Noaptea generalilor”).

Peter Seamus Lorcan O'Toole (2 august 1932 - 14 decembrie 2013) actor englez de origine irlandeză, cunoscut pentru rolurile sale memorabile de film, de scenă și de voce - foto - ro.wikipedia.org

Peter Seamus Lorcan O’Toole (2 august 1932 – 14 decembrie 2013) actor englez de origine irlandeză, cunoscut pentru rolurile sale memorabile de film, de scenă și de voce – foto – ro.wikipedia.org

La varsta de 71 de ani, in 2003, a primit un Oscar de onoare, pentru intreaga sa cariera. A decedat in data de 14 decembrie 2013.

 

2 august 1934 - Președintele Germaniei Paul von Hindenburg moare la Neudeck, Adolf Hitler își asumă titlul de Führer și Cancelar al Germaniei.

Paul von Hindenburg and Adolf Hitler on the Day of Potsdam, 21 March 1933 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Paul von Hindenburg and Adolf Hitler on the Day of Potsdam, 21 March 1933 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

2 august 1936 - La Ediţia a XI-a a Jocurilor Olimpice de la Berlin, in Germania, România a obţinut 1 medalie de argint.

 

2 august 1939 - Savantii Albert Einstein si Leo Szilard scriu o scrisoare presedintelui american Franklin D.Roosevelt prin care il indemnau sa aprobe proiectul de construire a armei nucleare (Proiectul Manhattan).

 

2 august 1940 - Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenească pe o parte din pământul românesc ocupat cu forța de Armata Roșie.

Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili,18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Iosif Vissarionovici Stalin (născut: Ioseb Besarionis Dze Jugashvili,18 decembrie 1878 – d. 5 martie 1953) din tată georgian și mamă osetină, a fost un om politic sovietic, fost revoluționar bolșevic devenit după Revoluția din Octombrie conducător politic sovietic. Stalin a devenit Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1922, în urma morții lui Vladimir Ilici Lenin, câștigând în anii deceniului al treilea lupta pentru putere cu Lev Troțki și consolidându-și pe deplin autoritatea odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune cruntă al cărei apogeu a fost atins în 1937. Stalin a rămas la putere pe tot parcursul celui de-al Doilea Război Mondial, și după încheierea acestuia, până la moartea sa. Din 1946 a deținut și funcția de prim-ministru al Uniunii Sovietice. Ideologia marxist-leninistă ca interpretare a lui Stalin este adeseori numită și stalinism - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

A fost creata de Moscova, dupa ruperea provinciei Basarabia din trupul Romaniei ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, RSS Moldoveneasca , o republica unionala in cadrul U.R.S.S. Stalin a semnat un decret abuziv (fără niciun fel de consultare a locuitorilor regiunii) de crearea a acestei asa zise “republici unionale” constituita prin ruperea unur teritorii din vechea Basarabie fără județele Hotin, Ismail și Cetatea Albă, plus o parte a RSSA Moldovenești (aproximativ corespunzătoare teritoriului actual al Transnistriei), Este inceputul unui sir nesfarsit de umilinte si atrocitati la care sunt supusi romanii basarabeni, de catre ocupantii comunisti rusi.

 

2 august 1943 - S-a născut Stere Gulea, regizor şi scenarist român de origine aromână ; (n.Mihail Kogălniceanu, Constanţa).

 

2 august 1944 – În lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, cei 2.897 de romi rămaşi în viaţă au fost exterminaţi în camerele de gazare. La 10 iulie 2020, Preşedintele Romaniei, Klaus Iohannis a promulgat legea de instituire pe 2 august a Zilei naţionale de comemorare a Holocaustului împotriva romilor.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

2 august 1945 - A murit compozitorul şi dirijorul italian Pietro Mascagni (“Cavaleria Rusticana”); (n. 7.12.1863).

 

2 august 1945 - S-a încheiat Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945), în care Puterile Aliate au discutat viitorul Germaniei după Al Doilea Război Mondial.

A conference session including Clement Attlee, Ernest Bevin, Vyacheslav Molotov, William D. Leahy, Joseph E. Davies, James F. Byrnes, and Harry S. Truman - foto preluat de pe en.wikipedia.org

A conference session including Clement Attlee, Ernest Bevin, Vyacheslav Molotov, William D. Leahy, Joseph E. Davies, James F. Byrnes, and Harry S. Truman – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Conferința de la Potsdam a fost o conferință ținută după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial la Cecilienhof, în Potsdam, Germania (lângă Berlin), din 17 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanții Uniunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite ale Americii, cele mai mari și mai puternice forțe ale Aliaților care au învins Puterile Axei în al Doilea Război Mondial. Delegațiile au fost conduse de șefii guvernelor celor trei națiuni învingătoare – Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, Primul-ministru englez, Clement Attlee și, respectiv, Președintele american, Harry S. Truman.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

2 august 1948 - S-a născut Cornel Dinu, fotbalist şi antrenor român; (n.Targoviste).

 

2 august 1951 - S-a născut Marcel Iureș, actor român de teatru și film.

Marcel Iureș (n. 2 august 1951, Băilești, România) este un important actor român de compoziție. Actorul este distins cu Ordinul Serviciu Credincios în grad de Mare Cruce de către Președintele României.
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org;

 

2 august 1957 - Au fost condamnaţi la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea şi Jean Pop, membri ai grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraş, condus de Ion Gavrilă-Ogoranu.

 

2 august 1953 - A fost fondat Stadionul National din Bucuresti.

 

2-3 august 1969 - A avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon, primul preşedinte american care a vizitat tara noastra.

Vizita oficială în România a preşedintelui SUA Richard Nixon (2-3 august 1969) - foto preluat de pe www.agerpres.ro

Vizita oficială în România a preşedintelui SUA Richard Nixon (2-3 august 1969) – foto preluat de pe www.agerpres.ro

În zilele de 2 şi 3 august 1969, a avut loc vizita oficială în România a preşedintelui SUA, Richard Nixon, aceasta fiind prima vizită a unui preşedinte american în România şi prima vizită într-o ţară socialistă după cel de-al Doilea Război Mondial, se arată în volumul ”Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).

În convorbirile avute la Bucureşti cu oficialităţile române, s-a subliniat necesitatea stabilirii unor relaţii între state având la bază principiile independenţei şi suveranităţii naţionale, eliminarea politicii de dictat şi amestec în treburile interne ale altora, instaurarea unei egalităţi depline între naţiuni. Totodată, s-a hotărât înfiinţarea unei biblioteci americane la Bucureşti şi a unei biblioteci române la Washington, mai punctează sursa citată.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

2-3 august 1976 - Vizita în URSS a lui Nicolae Ceaușescu. Cu această ocazie este vizitată – pentru prima dată de un șef de stat roman dupa 1944 – RSS Moldovenească.

 

2 august 1976 - A murit Fritz Lang, regizor american; (n. 05.12.1890).

 

2 august 1980 - Un atentat cu bomba a devastat gara Bologna, omorând cel puţin 75 de persoane. Cele mai multe dintre victimele exploziei au fost italieni, dar printre cei morţi s-au numarat si turisti straini . Mai mult de 200 de persoane au fost de asemenea ranite. Explozia a facut ravagii in Gara Centrala din Bologna Un grup neo-fascist a sunat un ziar din Roma la trei ore după atac, ca să revendice atentatul.

 

2 august 1985 - Inaugurarea crucişătorului “Muntenia”, construit la Şantierul naval din Mangalia.

 

2 august 1990 - Irakul a invadat Kuweitul, declanșând războiul din Golf (2 august 1990–28 februarie 1991).  La 2 august 1990, sub pretextul că deține drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat și l-a anexat. Peste 100.000 de soldaţi irakieni, susţinuti de 700 tancuri si aviatie, au invadat statul vecin Kuweit, în primele ore ale diminetii. Forţele irakiene au instalat un “ guvern provizoriu” iar presedintele Irakului Saddam Hussein a ameninţat să transforme oraşul Kuweit intr-un “cimitir”, dacă o altă ţară ”indrazneste “ sa conteste aceasta anexare.

Invazia a stârnit proteste si condamnarea internaţională. ONU a condamnat agresiunea și a instituit un embargo commercial împotriva Irakului și, față de refuzul Bagdadului de a-și retrage trupele, a declanșat la 3 ianuarie 1991, o operațiune militară (Operațiunea “Furtună în deșert”), grosul forțelor aeriene fiind asigurat de SUA.

În urma acestei acțiuni, Kuweitul a fost eliberat (27 februarie), dar Irakul a rămas sub un regim de sancțiuni și de control al ONU, existând indicii că autoritățile de la Bagdad fabrică în secret arme bacteriologice și chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele de control a determinat acțiunea de pedepsire americano-engleză (bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operațiunea “Vulpea deșertului”).
cititi mai mult pe en.wikipedia.org

 

2 august 1994 - În Romania este promulgată Legea privind asociaţiile salariaţilor şi membrilor conducerii societăţilor comerciale care se privatizează.

 

2 august 1995 - Atentat nereuşit asupra preşedintelui Georgiei, Eduard Şevarnadze.

 

2 august 1997 - La Catedrala greco-catolică “Sfânta Treime” din Blaj sunt depuse osemintele marelui iluminist român Ioan Inocenţiu Micu (Klein), personalitate marcantă a Şcolii Ardelene, aduse de la Roma după 230 de ani de la moartea sa. Au avut loc cu acest prilej ceremonii religioase, cu participarea înalţilor prelaţi ai Bisericii greco-catolice. Rămăşiţele pământeşti ale episcopului greco-catolic au fost reînhumate în catedrală în octombrie 1997.

 

2 august 1999 - Banca Nationala a Romaniei (BNR) a pus in circulatie, incepand cu aceasta data, bancnota din plastic cu valoare nominala de 2000 lei. BNR a vrut sa marcheze in acest fel, eclipsa de soare din 11 august 1999 si intrarea in anul 2000. A fost prima bancnota din polimeri emisa in Romania si in Europa.

 

2 august 2020 - La Ordinea Zilei

 

articole preluate de pe: cersipamantromanesc.wordpress.com; ro.wikipedia.org; youtube.com

Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977)

Lupeni, 3 august 1977

foto de Antoniu Dumitru (preluat de pe: adevarul.ro)
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977)

Greva minerilor din Valea Jiului care a avut loc între 1 și 3 august 1977, a fost una dintre mișcările de protest cele mai ample din perioada comunistă. Valea Jiului este o zonă minieră importantă a României, cu un număr mare de muncitori. Greva cea mai mare care a precedat-o pe cea din 1977 a fost Greva minerilor din Lupeni din 1929.

 

Antecedente și cauze

Minerii din Valea Jiului lucrau întotdeauna în condiții foarte grele. Chiar și cu folosirea tehnologiei celei mai moderne – ceea ce nu era cazul în minele României socialiste din anii 1970 – lucrul în minele de cărbune era greu și periculos. Accidentele de mină erau destul de dese. De exemplu, pe 2 noiembrie 1972, în urma unei explozii au murit 43 de oameni la Mina Uricani.

Anul 1977 a fost un an greu pentru economia României. Urmările crizei energetice mondiale începută în 1973-74 încă erau resimțite pe deplin, iar cutremurul din 4 martie 1977 a îngreunat și mai mult situația. În pofida acestor greutăți, Ceaușescu nu a acceptat reducerea cifrelor de plan și insista ca toți indicatorii stabiliți anterior să fie îndepliniți.

La scurt timp după mișcarea pentru drepturile omului Charta 77 inițiată în Cehoslovacia, un protest similar a fost organizat și în România de dizidentul Paul Goma. La 23 martie 1977, minerul din Valea Jiului Dumitru Blaj a plecat la București pentru a semna apelul lui Goma. Nota sa adresată scriitorului a fost citită ulterior la Radio Europa Liberă, și ca urmare Blaj a fost criticat în fața colectivului de muncă, degradat pe post de vagonetar, apoi supraveghetor la un depozit de lemne. El a murit în anii ’80 în circumstanțe dubioase.

Pe 30 iunie 1977 a fost adoptată Legea nr. 3 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială, care interzice plata simultană a salariului și pensiei de invaliditate (erau mulți mineri care au ieșit la pensie cu grad de invaliditate III, și mai lucrau în mină), și prevedea schimbarea limitei de vârstă de pensionare a minerilor de la 50 la 52 de ani. Tot în aceeași perioadă programul de lucru a fost mărit de la 6 la 8 ore.

Minerii erau nemulțumiți și de aprovizionarea proastă cu bunuri de consum, de munca prelungită peste program (inclusiv duminicile), de condițiile de locuit și trai precare.

Pe 14 iulie 1977, minerul Gheorghe Dumitrache („Ispitu”) a trimis un memoriu („Spinoasa mărturisire”) la CC al PCR, Ministerului Minelor și Televiziunii Române, dar nu i s-a răspuns imediat. A fost arestat după încetarea grevei din august, și condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare și ultraj la bunele moravuri.”

 

Derularea grevei

Greva propriu-zisă a început la Mina Lupeni pe 1 august 1977 și a fost încheiată pe 3 august 1977.

În primele momente, unii mineri au propus ca o delegație de-a lor să plece la București, dar s-a renunțat la această idee, poate și datorită faptului, că trenurile erau oprite. Unii șefi de sectoare au încercat să împiedice organizarea greviștilor, dar minerii au reacționat prompt, câteodată dur.

Greviștii au luat legătura cu alte mine din Valea Jiului (pe vremea aceea erau 10 mine în Valea Jiului: Anina, Aninoasa, Bărbăteni, Dalja, Livezeni, Paroșeni, Petrila, Petroșani, Uricani, Vulcan) și cu populația orașelor pentru a strânge cât mai mulți simpatizanți, și s-au adunat până la urmă în curtea Minei Lupeni, unde țineau discursuri revendicative.

Cifrele provenite din surse diferite referitoare la numărul participanților variază între 10 000 și 40 000 (chiar 90 000). Cei care susțin cifrele mai scăzute greșesc, întrucât se bazează numai pe numărul de angajați, și nu iau în considerare membrii de familie și alte persoane din afară care s-au alăturat greviștilor (din simpatie sau numai din curiozitate).

Exploatarea minieră de la Aninoasa - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Exploatarea minieră de la Aninoasa – cititi mai multe pe ro.wikipedia.org

Greviștii sunt organizați și conduși de câțiva lideri, în special de muncitorii Constantin Dobre, Gheorghe Maniliuc și inginerul Jurcă. Acesta din urmă se retrage în scurt timp în planul doi, lăsând conducerea în mâinile primilor doi.

Din București au fost trimiși să poartă tratative doi reprezentanți de frunte ai puterii: secretarul CC al PCR Ilie Verdeț, Gheorghe Pană, președintele Consiliului Central al UGSR și ministru al muncii, și Constantin Băbălău, ministrul minelor, petrolului și geologiei, cărora li se alătură șefi locali ai conducerii de partid și de stat, în special Clement Negruț, primarul și primul-secretar de partid din Petroșani. Primul secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu era în concediu la Karlovy Vary (Cehoslovacia).

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Gheorghe Pană (n. 9 aprilie 1927, comuna Gherghiţa, judeţul Prahova) este un fost demnitar comunist român. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost preşedintele Consiliului Central al UGSR şi ministru al muncii, şi împreună cu Ilie Verdeţ, a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri, dar au eşuat – cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeț și Clement Negruț se deplasează la fața locului, dar minerii nici nu au încercat să negocieze cu ei, și au cerut să discute direct cu secretarul general. Cei doi au fost sechestrați în ghereta portarului de la intrarea nr. 2 a Minei Lupeni.
Conform relatărilor lui Constantin Dobre, Maniliuc i-ar fi amenințat cu moartea pe cei doi activiști superiori de partid, pe Verdeț chiar trântindu-l de perete de câteva ori.

Ilie Verdet neagă categoric episodul sechestrării: “E o prostie… Eu nu am fost bruscat, nu am fost agresat“. Ilie Verdeț a mai făcut și alte declarații importante despre începuturile grevei: “Nu a existat comitet de grevă, care să pregătească greva. Nu au fost revendicări formulate. A fost, doar, acest protest in legătură cu legea pensiilor. Comitetul de grevă s-a format în timpul desfășurarii grevei, mai ales spre sfârșit

Între timp, se infiltrează în zonă și oamenii Securității, dar sunt deocamdată pe poziție de așteptare. Autoritățile întăresc paza obiectivelor importante din zonă, în mod deosebit a depozitelor de arme.

La insistența greviștilor, Verdeț îl sună prin telefon pe Ceaușescu, care se afla în concediu pe litoralul Mării Negre. Ceaușescu își întrerupe concediul, și se deplasează mai întâi la Craiova, apoi la Târgu-Jiu și Deva, și preia comanda trupelor de Securitate și a funcționarilor de partid, care vor fi angajate în stingerea focarului protestatar.

Când Ceaușescu ajunge în curtea Minei Lupeni, numărul participanților la manifestație se dublează. Atmosfera este tensionată, dar sunt totuși voci în mulțimea care la sosirea primului om al țării strigă „Ceausescu si minerii!”, dar treptat se aud lozinci din ce în ce mai ascuțite, ca „Lupeni ’29!” (aluzie la greva din 1929), „Jos burghezia proletară!”.

Constantin Dobre citește în fața lui Ceaușescu revendicările minerilor, constând din 26 de puncte cu caracter tipic sindicalist, referitoare la programul de lucru, norme, pensii, aprovizionare, locuințe, investiții.

Ceaușescu prezent la fața locului timp de circa 3 ore, la început se arată refractar, la care greviștii vociferează, se aud de câteva ori huiduieli, fluierături, se scandează chiar „Jos Ceausescu!”. El cedează până la urmă, mai ales după ce gardul depozitului de lemne se prăbușește brusc sub greutatea minerilor urcați pe el, producând un zgomot infernal și speriind pe cei prezenți.

Ceausescu promite să îmbunătățească condițiile de muncă și de trai ale minerilor, și în final este aplaudat. Un miner tânăr entuziasmat (poate un om al partidului sau Securității) a propus ca lui Nicolae Ceaușescu să-i fie atribuit titlul de „miner de onoare”. După o asemenea dezamorsare a situației, secretarul general – obosit și epuizat și el – părăsește locul în mijlocul escortei sale. Revine la Petroșani, unde s-a desfășurat un miting după moda vremii, cu urale și aplauze prelungite, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de greva din Lupeni.

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni - 1977) - foto: jurnalul.ro

Greva minerilor din Valea Jiului (Lupeni – 1977) – foto: jurnalul.ro

 

Reprimarea minerilor

În perioada imediat următoare grevei nu au fost represalii. S-a hotărât ca până la 31 decembrie 1977 pensionarii de invaliditate care lucrează să-și păstreze atât pensia cât și salariul. Ceaușescu a ordonat să fie satisfăcute unele din promisiunile sale, respectiv reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore, aprovizionarea magazinelor din zonă a fost îmbunătățită, dar revendicările referitoare la limita de vârstă de pensionare și programul de lucru nu sunt îndeplinite.

După sărbătorirea Zilei Minerilor pe 8 august, vor începe acțiuni crunte de reprimare împotriva participanților mai activi la grevă.

În prima etapă, au fost organizate ședințe de partid și de sindicat, în care greviștii au fost catalogați drept elemente anarhiste, declasate, „oameni de nimic”, „derbedei”, „impostori”, „infractori” etc. Greviștii care erau membri de partid au fost sancționați sau excluși din PCR.

Forțele de Securitate și Miliție din zonă au fost dublate, iar după 15 septembrie au fost desfășurate unități militare (inclusiv blindate) în preajma tuturor minelor din Valea Jiului.

Organele specializate ale Securității, Miliției și procuraturii, au efectuat recunoașterea minerilor care au participat în mod activ la grevă. Au fost chemați la sediul Securității unii ingineri și șefi de sectoare pentru a identifica cu ajutorul fotografiilor și înregistrărilor filmate făcute pe ascuns a celor cu rol important în grevă. Cel puțin 600 de greviști au fost interogați la sediul Securității din Petroșani și maltratați de mai multe ori (lovituri la cap, strângerea degetelor la ușă etc.). Operațiunile Securității au fost conduse de generalii Emil Macri și Nicolae Pleșiță.

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş - d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Nicolae Pleşiţă (n. 16 aprilie 1929, oraşul Curtea de Argeş, judeţul Argeş – d. 28 septembrie 2009, Bucureşti) a fost un general român de Securitate, care a condus Direcţia de Informaţii Externe (1980-1984). Torţionar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. A fost avansat la gradul de general-locotenent (9 mai 1977), conducând, împreună cu generalul Emil Macri, reprimarea minerilor participanţi la greva minerilor din Valea Jiului din august 1977 - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

A urmat apoi întocmirea dosarelor penale. Se intentează procese de drept comun, cu acuzațiile de ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniștii publice, și în cazurile mai grave de lovire și vătămare corporală. Au fost întocmite 150 de dosare, și în urma proceselor au fost internați la psihiatrie 50 de protestatari, au fost condamnați la închisoare între 2-5 ani 15 greviști:

- Constantin Ilie, Vasile Guzu, Gheorghe Costache, Adolf Flaman, Gheorghe Dumitrache și Gheorghe Vitez: 2 ani pentru ultraj; Petru Daragics și Ion Toderașcu: 4 ani pentru ultraj și 1,5 ani pentru vătămare corporală;

- Alexandru Dabelea: 3 ani pentru ultraj și 1 an pentru vătămare corporală;

- Ioja Sortan: 3 ani pentru ultraj;

- Vasile Căilă: 2,5 ani pentru ultraj si apologia infracțiunilor;

- Gheorghe Maniliuc: 3,5 ani pentru ofensă adusa autorității și 3 ani pentru ultraj;

- Carol Nagy: 5 ani pentru ofensă adusă autorității;

- Cornel Silvester: 3,5 ani pentru ofensă adusă autorității, 3 ani pentru ultraj si 10 luni pentru lovire:

- Petru Petaca: 4 ani pentru ofensa adusa autorității, 3 ani pentru ultraj si 1 an pentru lovire.

Pentru majoritatea condamnaților la închisoare, pedeapsa a trebuit ispășită la un loc de muncă în afara Văii Jiului, deci deportare și muncă corecțională. Au fost siliți să părăsească domiciliul și să se mută într-o localitate desemnată de autorități cel puțin 300 de greviști, împreună cu familiile lor. Au fost concediați între 2000-4000 de mineri.

După terminarea pedepsei, cei mai mulți au rămas sub stricta supraveghere a Securității, și hărțuiți ani lungi după evenimente.

Agenți ai Securității au fost angajați ca muncitori în mine, în scop de culegere de informații, supraveghere și chiar intimidare fizică. Au fost detașați sau angajați în întreprinderile miniere din zonă foști delincvenți de drept comun. Pentru a suplimenta lipsa de forță de muncă, au fost trimiși să lucreze la exploatările miniere și militari în termeni.

Pe termen lung, organele de partid au sporit activitatea ideologică în zonă. S-au ținut lecții de ideologie comunistă obligatorii, și diverse instituții de psihologie din București, la ordinele date de conducerea centrală, au făcut mai multe teste și sondaje în Valea Jiului.

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 - foto preluat de pe en.wikipedia.org

Ceaușescu în vizită de lucru la mina Lupeni în noiembrie 1977 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Consecințe politice

Greva a avut un caracter pașnic, dar protestele au fost ferme, categorice. Deși ea a prezentat un caracter revendicativ, Ceaușescu a revenit asupra prevederilor din Legea pensiilor și a regimului de lucru, promițând elaborarea unui program social și de îmbunătățire a condițiilor de viață, program care s-a făcut și în mare parte înfăptuit… După părerea mea, ca participant direct la acest măreț eveniment, greva din 1977 a reprezentat cea mai reușită manifestare a forței minerilor, care, fără jertfe, dar printr-un ridicat grad de organizare, a obținut toate revendicările.”
—Ilie Verdeț

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău - d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ilie Verdeţ (n. 10 mai 1925, Comăneşti, judeţul Bacău – d. 20 martie 2001, Bucureşti) a fost un lider comunist român care a fost ministru în mai multe rânduri în guvernele din perioada 1965-1989. De asemenea, el a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada 1979-1982. Pe timpul grevei minerilor din Valea Jiului din august 1977 a fost trimis de Ceauşescu la faţa locului pentru negocieri. După Revoluţia din decembrie 1989, Verdeţ a înfiinţat Partidul Socialist al Muncii, care s-a considerat ca succesor al Partidului Comunist Român - cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

Greva a avut repercusiuni importante și asupra aparatului de partid și de stat. Au fost schimbați din funcție mai mulți funcționari de partid și de stat, atât la nivel local, județean, cât și în București.

Cazul a fost dezbătut de ședința Consiliului de Stat din 3 septembrie, care a hotărât primele destituiri, și apoi – inclus pe ordinea de zi la cererea explicită a comunistului ilegalist Alexandru Sencovici – de Plenara CC al PCR din 26 octombrie 1977. Potrivit lui Ilie Verdeț, Ceaușescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecință a unei propagande necorespunzătoare. „La mijloc au stat probleme de conștiință. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.” – ar fi declarat secretarul general al PCR.

Tot în ședința CC al PCR din 26-27 octombrie 1977, fostul ministru al Minelor, Petrolului și Geologiei, Bujor Almășan, care fusese demis în ianuarie 1977, a primit un vot de blam pentru “starea de lucruri” lăsată în sectorul minier.

Ilie Verdeț nu a fost făcut răspunzător pentru evenimente. În ședințele de partid care au urmat el a dat vina pe conducătorii locali pentru „unele lipsuri”, și a pledat consecvent pentru întărirea ordinii și disciplinei în sectorul mineritului, conform „indicațiilor prețioase” ale secretarului general.

La 7 martie 1978, el a fost numit în funcția de prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și președinte al Comitetului de Stat al Planificării (după ce fostul președinte al C.S.P. Mihai Marinescu a fost epurat). La data de 29 martie 1979, Ilie Verdeț este desemnat în funcția de prim-ministru al Guvernului Republicii Socialiste Românie.

Gheorghe Pană pană a primit un „vot de blam” la Plenara CC al PCR din 26 octombrie, și schimbat din funcția de ministru al minelor.

Pe plan județean și local a fost schimbat primul-secretar al județului Hunedoara, Ilie Rădulescu, primii secretari orășenești și de întreprindere, atât de partid cât și de UTC, și conducătorii de la sindicate. Clement Negruț, primarul din Petroșani a rămas în funcție, probabil datorită reușitei adunării populare organizate de el la Petroșani, imediat după terminarea grevei. Ca o altă excepție, nici conducătorii orașului Vulcan nu au fost schimbați.

 

Informarea opiniei publice despre grevă

Opinia publică internă și internațională primea știri foarte puține despre grevă. Nu au fost informați nici măcar membrii CC al PCR.

Numărul din 5 august 1977 al ziarului Steagul Roșu nici nu pomenea de grevă, ci scria de „vizita de lucru a tovarășului Nicolae Ceaușescu în Valea Jiului”.

Pentru a împiedica scurgerea de informații, Valea Jiului a fost declarată zonă interzisă până la 1 ianuarie 1978.
Totuși, cu timpul informațiile, din păcate uneori deformate, încep să se scurgă spre lumea din exterior.

Conform propriei sale aprecieri, Buletinul de informare a românilor din exil (prescurtat: BIRE sau B.I.R.E.) a fost prima publicație care a relatat în detaliu despre greva minerilor în ediția din 16 septembrie 1977.

A doua sursă de informații a fost minerul maghiar Hosszú István, participant și el la grevă, care a subliniat lipsa oricăror tensiuni cu caracter național între minerii de diferite etnii. În 1986 el a acordat lui Neculai Constantin Munteanu un interviu, difuzat de Radio Europa Liberă și publicat de Mihnea Berindei sub titlul „La gréve des mineurs roumains en 1977. Un témoignage” (în: L’Autre Europe).

22 de mineri protestatari au reușit să trimită în numele altor 800 o scrisoare („Scrisoarea minerilor din Valea Jiului” finalizată pe 18 septembrie 1977) ziarului francez Libération, care a publicat-o în 12 octombrie 1977. O variantă prescurtată a acestei scrisori a fost publicată și în revista Lupta din 22 martie 1987.

Există și o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984 în Cuvântul românesc, semnată de „grupul de ingineri și muncitori mineri din Valea Jiului” care abordează și aspecte politice (inclusiv de politică internațională).

 

Liderii grevei și soarta lor ulterioară

 

Constantin Dobre

Imediat după grevă minerii i-au păzit locuința, ca să nu fie arestat, dar până la urmă a fost mutat forțat la Craiova, și angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Reparații Auto (IRA). Mai multe surse afirmă că a fost racolat de Securitate.

Conform relatărilor lui Ilie Verdeț, în noiembrie 1977, Dobre era deja student la Academia Ștefan Gheorghiu, trimis de Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Teodor Rusu (secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru orașul Petrila și pentru minele Lonea și Petrila) afirma pe baza unei discuții purtate cu Gheorghe Pană în vara anului 1978, la stațiunea Neptun, că Dobre ar fi avut o încercare nereușită de a-l vedea pe Ceaușescu, pentru a-i reproșa neîndeplinirea tuturor revendicărilor minerilor, dar a fost pasat la ministrul Muncii, Gheorghe Pană.

În anii 1980 a terminat la fără frecvență cursurile de economie ale Academiei Ștefan Gheorghiu (care pregătea activiști de partid), unde vine în contact cu Virgil Măgureanu, viitor șef al SRI. În zilele revoluției din decembrie 1989 a încercat să se implice în desfășurarea evenimentelor, dar nu a reușit să ocupe nici o funcție importantă.

Pompiliu Prip – avocatul minerilor în procesul reabilitării celor condamnați în 1977 – a afirmat, că Dobre s-a întors în Valea Jiului după fuga dictatorului, dar a avut a primire rece din partea minerilor, și a plecat la București, unde a apărut pe 23 decembrie la televiziune, și „a vorbit în numele minerilor”.

În 1990 a fost numit casier al ambasadei României de la Londra.

În ianuarie 2007 intervine la Comisia Tismăneanu, care întocmise un raport în care era menționat decesul lui. În august 2007 sunt date publicității informații din dosarul de urmărire al lui Constantin Dobre (nume de cod „Dodu”).

În 5 decembrie 2007 Dobre a publicat o scrisoare deschisă în care respingea afirmațiile lui Miron Cozma, conform cărora cel din urmă ar fi fost unul dintre conducătorii grevei din 1977.

 

Gheorghe Maniliuc

A fost arestat și interogat de Securitate. Dosarul său enumeră și antecedentele penale, conform cărora Maniliuc mai fusese condamnat la trei luni închisoare în 1953 pentru vătămare corporală, iar în 1968, la un an și jumătate pentru furtul unei motociclete, cu care a făcut un accident, și a rămas invalid. După grevă, a fost condamnat la trei ani și jumătate închisoare pentru ultraj contra bunelor moravuri și ofensă adusă autorității, cu executarea pedepsei la locul de muncă. A fost despărțit de familie, care s-a întors în județul Suceava. La terminarea pedepsei a vrut și el să se întoarcă în satul natal, dar a murit în împrejurări suspecte.

Pe lângă Dobre și Maniliuc mai sunt menționați ca lideri ai grevei: inginerul Jurcă (care după primele momente ale grevei a preferat să treacă în panul doi), și o femeie – „șefa tineretului comunist din Lupeni” – care ar fi fost și ea închisă ulterior.
În aprilie 1990, Curtea Suprema de Justiție a casat sentințele de condamnare ale minerilor pronunțate de Judecătoria Petroșani la 16 și 17 septembrie 1977.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi despre Greva minerilor din Valea Jiului (1-3 august 1977) si pe en.wikipedia.org

Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945)

The “Big Three” at the Potsdam Conference (17 July – 2 August 1945), Winston Churchill, Harry S. Truman and Joseph Stalin

foto preluat de pe en.wikipedia.org
articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945)

Conferința de la Potsdam a fost o conferință ținută după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial la Cecilienhof, în Potsdam, Germania (lângă Berlin), din 17 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanții Uniunii Sovietice, Angliei și Statelor Unite ale Americii, cele mai mari și mai puternice forțe ale Aliaților care au învins Puterile Axei în al Doilea Război Mondial. Delegațiile au fost conduse de șefii guvernelor celor trei națiuni învingătoare – Secretarul General al CC al PCUS, Iosif Vissarionovici Stalin, Primul-ministru englez, Clement Attlee și, respectiv, Președintele american, Harry S. Truman.

Stalin, Churchill și Truman— și Clement Attlee, care l-a înlocuit pe Churchill după ce partidul Laburist a învins Partidul Conservator în alegerile generale din 1945—s-au adunat să decidă cum să administreze Germania Nazistă înfrântă, care semnase capitularea necondiționată cu nouă săptămâni mai devreme, la 8 mai. Pe agenda de lucru a conferinței s-au aflat și problemele ordinii internaționale postbelice, problemele tratatelor de pace și aprecierea efectelor războiului.

Conferința de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945) - Attlee, Truman şi Stalin la Potsdam - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Conferința de la Potsdam (17 iulie – 2 august 1945) – Attlee, Truman şi Stalin la Potsdam – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Participanți

- Uniunea Sovietică, reprezentată de Iosif Vissarionovici Stalin.

El a sosit la conferință cu o zi întârziere, motivând că a fost reținut de anumite “afaceri oficiale”, care ar fi solicitat întreaga sa atenție; de fapt, se pare că a suferit un preinfarct.

- Regatul Unit, reprezentat de Winston Churchill și, mai apoi, de Clement Attlee.

Rezultatele alegerilor generale din Anglia au devenit cunoscute în timpul conferinței. Ca urmare a înfrângerii suferite de Partidul Conservator în fața Partidului Laburist, Attlee a preluat șefia delegației britanice.

- Statele Unite ale Americii, reprezentate de nou-instalatul președinte Harry S. Truman.

Stalin a propus ca Truman să fie președintele conferinței, ca singurul șef de stat prezent la întâlnire, propunere acceptată de Churchill.

A conference session including Clement Attlee, Ernest Bevin, Vyacheslav Molotov, William D. Leahy, Joseph E. Davies, James F. Byrnes, and Harry S. Truman - foto preluat de pe en.wikipedia.org

A conference session including Clement Attlee, Ernest Bevin, Vyacheslav Molotov, William D. Leahy, Joseph E. Davies, James F. Byrnes, and Harry S. Truman – foto preluat de pe en.wikipedia.org

 

Hotărârile conferinței

- Retrocedarea tuturor anexărilor făcute de Germani după 1937 și separarea Austriei de Germania.

- Declarația obiectivelor ocupării Germaniei de către Aliați: demilitarizarea, denazificarea, democratizarea și demonopolizarea țării.

- Acordul de la Potsdam, care cerea împărțirea Germaniei și Austriei în câte patru zone de ocupație, (asupra cărora se căzuse de acord, în principiu, la Conferința de la Ialta), ca și împărțirea similară a celor două capitale, Berlin, respectiv Viena.
Acordul pentru punerea sub acuzare și judecarea criminalilor de război naziști.

- Stabilirea liniei Oder-Neisse ca frontieră a Poloniei postbelice.

- Expulzarea germanilor rămași în afara granițelor Germaniei postbelice.

- Acordul asupra reparațiilor de război. Aliații și-au estimat pierderile la 200 de miliarde de dolari SUA. La insistențele aliaților occidentali, Germania a fost obligată să plătească doar 20 de miliarde în proprietăți germane, produse industriale și forță de muncă. Până la urmă, izbucnirea Războiului Rece a împiedicat plata întregii sume.

Ca urmare a propunerii lui Stalin, Polonia nu a fost trecută pe lista beneficiarilor compensațiilor plătite de Germania, pentru că ar fi urmat să primească o parte de 15% din compensațiile cuvenite Uniunii Sovietice. Aceste sume nu au fost primite niciodată de polonezi.

- În plus, Aliații au căzut de acord asupra Declarației de la Potsdam în care erau stabiliți termenii capitulării pentru Japonia.

- Toate aceste probleme urmau să devină literă de lege prin hotărârile unei conferințe de pace care avea să fie convocată cât mai repede cu putință.

În timp ce granița dintre Polonia și Germania fusese practic determinată de transferurile forțate de populație asupra cărora se căzuse de acord la Potsdam, occidentalii au dorit ca la conferința de pace să fie confirmată linia Oder-Neisse ca un aranjament permanent. Acest aranjament nu a fost însă negociat așa cum s-a stabilit. Ca urmare, granița polono-germană a fost recunoscută prin înțelegeri bilaterale: în 1950 – între RDG și Polonia și în 1990 – între Germania (unită) și Polonia. În perioada războiului rece, acest statut de incertitudine a granițelor a dus la creșterea influenței Uniunii Sovietice asupra Poloniei și Germaniei.

Graniţele vechi şi noi ale Poloniei. Fostele teritorii germane sunt colorate în galben - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Graniţele vechi şi noi ale Poloniei. Fostele teritorii germane sunt colorate în galben – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Aliații occidentali, în special Churchill, aveau mari suspiciuni în ceea ce privește motivele lui Stalin, care instalase deja guverne comuniste în statele din Europa Centrală aflate sub influența sovietică. Conferința de la Potsdam a fost ultima conferință între aliați.

În timpul conferinței, Truman i-a vorbit lui Stalin de “arme noi mai puternice” nespecificate. Stalin care, în mod ironic, știa de existența armei nucleare americane cu mult înaintea lui Truman, a încurajat folosirea oricărui mijloc care ar fi grăbit sfârșitul războiului. Spre sfârșitul conferinței, Japoniei i s-a dat un ultimatum, amenințând-o cu “distrugerea imediată și totală”, fără a menționa bomba nucleară. După ce Japonia a respins ultimatumul, americanii au lansat atacurile nucleare de la Hiroșima (6 august) și Nagasaki (9 august). Truman a luat decizia de a folosi armele atomice cât încă se mai afla la conferință.

În Comunicatul dat publicității de Conferința de la Potsdam a fost reluată problema criminalilor de război: „Criminalii de război, se spune in capitolul al III lea, Germania și indivizii care au participat la planurile sau executarea de întreprinderi naziste, tinzând sau înfăptuind atrocități sau crime de război, vor fi arestați și aduși în fața justiției. Șefii naziști, persoanele influente ale partidului și înalții demnitari ai organizațiilor și instituțiilor naziste, precum și orice alte persoane periculoase pentru ocupanții aliați sau pentru scopurile pe care ei și le propun, vor fi arestate și internate.” În acest scop, la 8 august 1945, la Londra, reprezentanții SUA, Marii Britanii, Franței și URSS au hotărât înființarea unui Tribunal Internațional pentru judecarea și pedepsirea principalilor criminali de război naziști.

 

Conferința de la Potsdam a fost precedată de

- Conferința de la Ialta, 4 februarie – 11 februarie 1945

- Conferința de la Teheran, 28 noiembrie – 1 decembrie 1943

- Conferința de la Cairo, 22 noiembrie – 26 noiembrie 1943

- Conferința de la Casablanca, 14 ianuarie – 24 ianuarie 1943

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

cititi mai mult despre Conferința de la Potsdam si pe en.wikipedia.org