(romaniacurata.ro) Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova
articol: romaniacurata.ro
17 decembrie 2015
Societatea Academică din România și Fundaţia Universitară a Mării Negre au organizat joi, 17 decembrie, dezbaterea cu tema Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova.
De ce Fondul Moldova? Toate ţările europene care s-au dezvoltat după cel de-al doilea război mondial au beneficiat de infuzii masive de capital din afară. Republica Moldova nu este inclusă în planurile UE pentru extindere şi nici nu are resurse interne să genereze dezvoltare. Unica soluţie rămâne un “plan Marshall tailor-made”. Nicio altă ţară nu are vreun astfel de plan (şi nici măcar vreun interes anume să îl propună). Singurul stat cu vocaţie în acest sens este România.

17 decembrie 2015: Fondul Moldova – Planul Marshall al României pentru Republica Moldova – foto: romaniacurata.ro
Dezbaterea a reprezintat o continuare firească a demersurilor de până acum, inițiate de FUMN, susținute de SAR și organizații membre ale Alianței pentru o Românie Curată. Mai ales că Apelul adresat principalilor decidenți ai statului român, lansat recent, a fost asumat de un număr de 40 de organizații nonguvernamentale de pe ambele maluri ale Prutului. Susținătorii acestei inițiative au solicitat înființarea și dezvoltarea unui fond de investiții specializat – Fondul Moldova – ale cărui linii esențiale au fost deja trasate și lansate în spațiul public de către Fundația Universitară a Mării Negre – ca instrument de exprimare a sprijinului României pentru schimbări fundamentale și ireversibile în Republica Moldova precum și ca instrument de reducere a decalajelor dintre cele două maluri ale Prutului.
Atât publicului larg cât și decidenților le-au fost oferite argumente bine fundamentate care să genereze solidarizare în jurul ideii de constituire a FONDULUI MOLDOVA. Gradul de interes a fost foarte mare, au participat în jur de 70 de reprezentanți ai mediului academic, științific, economic și financiar, jurnaliști, experți în buna guvernare, lideri ai organizațiilor semnatare.
Principiile de constituire a Fondului pot fi citite aici (click)
Speakeri au fost Alina Mungiu Pippidi, președinte SAR; Dan Dungaciu, Petrișor Peiu și Sergiu Celac (FUMN), Cristian Pârvan, secretar general Asociația Oamenilor de Afaceri din România și George Simion, lider al Platformei Unioniste Acțiunea 2012. Au răspuns invitației transmisă reprezentanților tuturor partidelor parlamentare de a-și prezenta punctul de vedere asupra constituirii Fondului Moldova: Valeriu Munteanu, ministru, Republica Moldova; Cătălin Predoiu, lider PNL; Nicușor Dan, lider USB. Dezbaterea a fost moderată de jurnalistul Ovidiu Nahoi.
Patru principii ar trebui să fundamenteze constituirea Fondului Moldova
Alina Mungiu-Pippidi a explicat că era necesară o idee nouă referitoare la relația cu Republica Moldova, în contextul încărcăturii nerealiste a proiectului integrării treptate prin integrarea în Uniunea Europeană. „Această idee a fost bună, a fost profitabilă mai ales în Republica Moldova, a servit partidelor de acolo. Eu, fiind o persoană neoficială, îmi permit de zece ani să spun că această idee nu a fost niciodată realistă și că în acest moment și-a trăit traiul. Trebuie să avem o idee nouă, mult mai concretă, și în care să jucăm un rol mult mai activ dacă vrem ca lucrurile să evolueze. De altfel, se vede din evoluțiile politice din Republica Moldova că s-a atins practic potențialul acestei idei de integrare a Moldovei prin Uniunea Europeană”, a precizat politologul.
Astfel, în viziunea președintelui SAR, principiile care fundamentează apariția unei noi idei pentru Republica Moldova – Fondul Moldova – sunt cel al datoriei, cel al utilității, al transparenței și al responsabilizării. „Principiul numărul unu, asupra căruia nu insist, este cel al datoriei noastre față de Republica Moldova. Avem o obligație, mai mare decât alții, pentru a ajuta Republica Moldova și a nu o lăsa celor care vor să o transforme într-o periferie instabilă permanentă. Principiul utilității: nu vom reuși în principiul datoriei decât când va fi în avantajul ambelor părți, iar acest lucru trebuie construit, el nu este valabil în acest moment și nu știu când a fost valabil în ultimii 25 de ani. E o construcție care trebuie începută. Al treilea principiu, foarte important, este că noi trebuie să fim realiști, o bună parte din fondurile care au fost date pentru Republica Moldova s-au dus în diferite găuri negre, ale noastre sau ale lor. În plus, ei au devenit celebri, după cum știți, după pierderea unui miliard din băncile publice și nici noi nu cred că avem cu ce să ne lăudăm. Propunerea noastră este pentru un fond care să fie conceput completamente transparent și care să fie integral păzit de cei care dau banii. Deci, acest fond nu ar trebui în niciun fel gestionat de Ministerul de Finanțe de pe ambele părți, care să fie doar simpli parteneri într-un fond general în care dau banii oamenii de afaceri, societatea civilă, diverse orașe care sunt mai interesate, deci, practic, oricine investește să fie reprezentat. Stakeholders-ii trebuie să fie cei care să auditeze anual Fondul. Principiul patru se referă la faptul că Fondul, așa cum îl vedem noi la SAR, în sine este o construcție comunitară, este o construcție pe care trebuie să o înțelegem responsabilizând ambele părți și creând o comunitate de interese, în același timp ca de datorie. Deci, oamenii care ar fi supraveghetorii, garanții și activiștii acestui fond sunt cei care ar forma un nou nucleu mai realist care ar fi promotorul Unificării după aceste prime generații civice, de politicieni, care toți și-au jucat rolul lor, toți au făcut câte ceva”, a argumentat Alina Mungiu-Pippidi.
O altfel de abordare față de Republica Moldova
Întreaga înregistrare a dezbaterii poate fi urmărită aici începând cu minutul 22.00.
***
D-voastră aveți idei cum ar trebui să funcționeze un fond de investiții (nu de solidaritate) care să cumpere activele din Republica Moldova? Aveți idei sau vreți să faceți parte din grupul de lucru? Scrieți aici.
cititi mai mult pe: romaniacurata.ro