Protest istoric – MARŞUL OAMENILOR PENTRU CLIMĂ

Duminică, 21 septembrie, au avut loc marşuri în oraşe din toată lumea pentru a atrage atenţia asupra schimbărilor climatice, care ar putea să intre pe un curs ireversibil, şi pentru a cere trecerea la energie 100% regenerabilă până în 2050. Marşurile sunt organizate prin intermediul site-ului de petiţii online pe teme de drepturile omului şi ecologice AVAAZ, iarpetitia iniţiată a strâns deja peste 2.000.000 de semnături şi numărul creşte.

În România, mitingurile s-au desfăşurat în Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Iaşi, Ploieşti,Satu Mare, Bârlad şi Târgu Mureş. Protestatarii din România cer şi măsuri cu caracter local, pe lângă măsurile cerute în petiţia AVAAZ: protejarea pădurilor şi oprirea defrişărilor, asigurarea unui microclimat urban sănătos, oprirea marilor poluatori şi a tehnologiilor de extragere a resurselor cu efecte nocive asupra mediului şi a sănătăţii cetăţenilor şi alte măsuri pentru ca natura de care ne bucurăm acum să rămână în stare intactă şi pentru generaţiile care vor veni, cerinţe care vor fi detaliate mai jos.

Marşurile au fost organizate înainte de summitul ONU din data de 23 septembrie 2014, care va avea loc la New York, la care liderii politici şi reprezentanţi ai mediului economic au fost chemaţi cu scopul de a discuta măsurile necesare pentru a încetini schimbarea climatică produsă de intensificarea efectului de seră datorată creşterii emisiilor gazelor radiativ active (în principal dioxid de carbon, metan, oxid de azot).

Oamenii de ştiinţă ne avertizează că schimbările climatice se pot accelera necontrolat dacă temperatura medie va creşte cu mai mult de 2 grade Celsius. Încălzirea climei modifică statisticile unor fenomene extreme, cum sunt valurile de caldură şi secetele (mai persistente, mai frecvente şi mai intense), precipitaţiile intense (mai frecvente şi mai abundente), intensitatea uraganelor in zonele tropicale. Topirea gheţarilor din tundra arctică poate elibera cantităţi uriaşe de gaz metan, care este prins în gheaţă, şi are ca efect retinerea în atmosferă a unei cantităţi sporite de energie, gazul metan având un efect de seră de aproximativ 30 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon, crescând astfel riscul de a se intra într-un nou ciclu, fără întoarcere. Reducerea amprentei de carbon, dar şi a celei de metan, sunt nominalizate ca ţinte de atins prin soluţii concrete.

La noi în ţară, defrişările şi schimbările climatice au amplificat efectele inundaţiilor aşa cum s-a văzut de mai multe ori în ultimii ani, Alunecările de teren, secetele şi, în zona de sud a ţării, 400.000 hectare afectate de deşertificare galopantă, precum si modificările din ecosisteme, ca migraţia speciilor de păsări spre nord, sunt realităţi ce nu mai pot fi contestate. Cele mai probabile estimări arată că temperatura medie la suprafaţa Pământului s-ar putea încălzi pe parcursul secolului XXI cu 1 – 3,7° C faţă de intervalul 1971-2000, în funcţie de evoluţia concentraţiei gazelor cu efect de seră. Trei scenarii din patru sugerează că ar fi posibilă o creştere a temperaturii medii globale a aerului cu peste 2° C.

Încălzirea globală poate avea consecinţe drastice pentru toată lumea. Nivelul apei oceanelor va creşte, înghiţind zone şi oraşe întregi, vor fi din ce în ce mai multe calamităţi naturale (inundaţii, tornade, uragane), unele zone se vor deşertifica, oamenii vor migra din cauza lipsei de hrană şi a condiţiilor neprielnice. Toate acestea se pot opri dacă se va micşora emisia de gaze cu efect de seră şi se va trece la folosirea energiei regenerabile în proporţie de 100%, precum şi prin reîmpăduriri masive.

Politicienii deocamdată nu adoptă măsuri eficiente pentru că există un lobby al companiilor din domeniul combustibililor şi de frică să nu îşi piardă avantajele temporare ale poziţiei sociale. Din această cauză, organizaţia AVAAZ a creat petiţia online care va fi înmânată liderilor adunaţi la summitul de la New York.

Măsurile cerute de protestatarii din România şi de ONG-urile participante sunt:

• Trecerea la energie regenerabilă şi alternativă 100% până în 2050, în etape bine planificate.
• O legislaţie de mediu bine gândită şi eficientă.
• Oprirea defrişărilor abuzive şi extensive, protejarea pădurilor, plantarea de arbori pe terenurile defrişate, reducerea la minimum a volumului de cherestea exportată şi stimularea producerii şi exportului de produse din lemn cu valoare adăugată mare, impunerea de sancţiuni severe şi eficiente pentru cei care contribuie la defrişări şi tăieri ilegale şi finanţarea în acest fel a împăduririlor.
• Oprirea tăierilor abuzive şi a toaletărilor excesive ale copacilor în oraşe şi sancţionarea celor care le permit. Extinderea spaţiilor verzi, a parcurilor şi a perdelelor de păduri de protecţie a oraşelor şi promovarea şi aplicarea legislaţiei care creează un microclimat urban sănătos.
• Promovarea programelor de colectare selectivă a deşeurilor şi stimularea implementării conceptului „Zero waste”
• Decontaminarea solurilor şi apelor poluate de reziduurile industriei petroliere, energetice şi chimice.
• Susţinerea măsurilor care scad emisia de gaze cu efect de seră prin taxarea poluatorilor şi limitarea consumului de combustibili fosili.
• Piste de biciclete care să poată fi folosite în siguranţă.
• Trecerea la tehnologii şi mijloace de transport ecologice sau eficiente energetic.
• Oprirea distrugerii mediului cu mijloace de minerit sau tehnologii agresive de extragere a resurselor naturale cum sunt gazele de şist şi care contribuie la creşterea amprentei de carbon sau a celei de metan.
• Sancţionarea drastică penală a companiilor care nu respectă legislaţia de mediu şi poluează zona în care îşi desfăşoară activitatea.
• Informarea corectă a populaţiei şi a politicienilor cu privire la schimbările climatice, urmările acestora şi tehnologiile care cauzează aceste schimbări, pentru ca oamenii să decidă în cunoştinţă de cauză.

Oprirea schimbărilor climatice şi conservarea mediului se poate face numai cu un efort concentrat, simultan politic, economic şi civic. Anunţăm liderii politici că ne pasă de schimbările climatice care se petrec deja şi de mediul care s-a degradat prin poluare şi că dorim angajamente ferme pentru reducerea poluării şi pentru trecerea la energii regenerabile. Ne pasă de natură şi nu vrem să o exploatăm fără să ne gândim la consecinţe. Ne pasă de planeta pe care trăim pentru că este unică şi de neînlocuit.

 CLIP :

articol preluat de pe http://stopfracturare.ro/