Care sunt contravențiile și infracțiunile electorale

alegeri

Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. De altfel, nici Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.

Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.

A.  INFRACTIUNILE ELECTORALE

Aceste infracțiuni sunt prevăzute în art. 385-393 din Codul penal și se referă la toate categoriile de alegeri (europarlamentare, parlamentare, locale, referendum). Deci, nu există o categorie de infracțiuni specifice alegerilor europarlamentare. Infracțiunile electorale sunt următoarele:

1. Împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 Cod penal)

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

O alte forma asimilata de lege cu impiedicarea exercitării drepturilor electorale este: atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare, care se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Este de semnalat ca incriminarea este destul de ambigua, exprimarea “atac, prin orice mijloace, asupra localului sectiei…” lasand loc unor interpretari variate. De exemplu, aruncarea cu produse alimentare (rosii, oua etc.) in cladirea respectiva, ar putea fi considerat atac, prin orice mijloace. Desigur, fapta nu este una de laudat, dar posibilitatea de a o califica drept infractiune este exagerata.

Tentativa impiedicarii exercitării drepturilor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

2. Coruperea alegătorilor (art. 386 Cod penal)

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Pot fi oferite în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze intr-un anumit fel doar bunuri (nu si bani sau alte foloase) cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice

Tentativa nu se pedepseste, pentru ca legea nu prevede expres sanctionarea tentativei.

3.  Frauda la vot (art. 387 Cod penal)

Fapta persoanei care votează:

– fără a avea acest drept

– de două sau mai multe ori

– prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător

– prin utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals

– prin utilizarea unui buletin de vot fals

se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal)

Tentativa de frauda la vot se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

4. Frauda la votul electronic (art. 388 Cod penal)

Tipărirea şi utilizarea de date de acces false, accesarea frauduloasă a sistemului de vot electronic sau falsificarea prin orice mijloace a buletinelor de vot în format electronic se pedepsesc cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Tentativa de frauda la votul electronic se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal

Este o incriminare care anticipeaza o reglementare care in prezent nu exista in materie electorala, cea a votului electronic. Folosirea actuala a votului electronic in Parlament, la adoptarea actelor normative, nu intra sub incidenta acestui articol, intrucat incriminarea priveste doar infractiuni electorale, deci care se afla in stransa si directa legatura cu procesul alegerilor.

5. Violarea confidenţialităţii votului (art. 389 Cod penal)

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepseşte cu amendă (amenda penala aplicabila este intre 600 si  90.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de violare a confidenţialităţii votului se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

6. Nerespectarea regimului urnei de vot (art. 390 Cod penal)

Deschiderea urnelor, înainte de ora stabilită pentru închiderea votării, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.800 si 150.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi (amenda penala aplicabila este intre 1.200 si 120.000 lei, avand in vedere regulile de calcul din art. 61 Cod penal).

Tentativa de nerespectare a regimului urnei de vot se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

7. Falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale (art. 391 Cod penal)

Se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

-        falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale

-        înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă.

Se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi:

-   introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii

-  introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informaţional naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor

Tentativa de falsificare a documentelor şi evidenţelor electorale se pedepseste, fiind prevazuta expres in art. 393 Cod penal.

B.  CONTRAVENȚIILE ELECTORALE  PREVĂZUTE DE LEGEA ALEGERILOR EUROPARLAMENTARE

 

În art. 53 din Legea nr. 33/2007 sunt prevăzute numeroase contravenții legate de pregătirea și desfășurarea alegerilor europarlamentare. Le prezentăm într-o formă mai accesibila, pe 3 categorii, după criteriul cuantumului amenzii contravenționale prevăzute de lege, începând cu cele sancționate mai sever.

 

 

 

 

 

 

CONSTATAREA CONTRAVENTIILOR SI A INFRACTIUNILOR. 

Ce pot face cetățenii

1. Cetățeanul “obișnuit” nu poate constata săvârșirea unei contravenții, întrucât legea nu-i permite acest lucru. Dacă asistă la o contravenție în derulare/desfășurare, cetățeanul este martor la comiterea contravenției și îi poate sesiza pe cei abilitați legal, pentru ca aceștia să constate respectiva contravenție (atâta vreme cât ea se află în desfășurare).

Pentru a exista o constatare “valabila” (legala) a savarsirii unei contraventii este necesar ca agentul constatator abilitat de lege sa observe nemijlocit (prin propriile simturi) derularea/comiterea acelei fapte contraventionale.

In lipsa observarii/constatarii nemijlocite de catre agentul constatator a comiterii contraventiei, fotografiile sau inregistrarile audio/video ale cetateanului “obisnuit” nu pot constituti temeiuri pentru intocmirea ulteriroara a unui act oficial de constatare a savarsirii contraventiei. In schimb, daca exista deja o constatare oficiala, cetateanul care a asisitat la comiterea acelei contraventii poate fi martor, iar fotografiile/inregistrarile pe care le-a facut pot intari depozitia sa ca martor.

Potrivit art. 54 al. 2 din Legea nr. 33/2007, constatarea si sanctionarea (amenda) contraventiilor legate de alegerile europarlamentare se face de catre unul dintre agentii constataori mentionati mai jos, cu precizarea ca se aplica principiul “specializarii”, adica agentul constatator abilitat de lege difera in functie de natura contraventiei. Astfel, pot constata si sanctiona contraventiile, dupa caz:

ofiţerii, agenţii şi subofiţerii din cadrul politiei si jandarmeriei (pentru contraventii ce tin de ordinea si linistea publica – fapte prevazute la art. 53 lit. i), k), n), o), q), r), t), w), z) şi z1))

preşedintele biroului electoral judeţean, biroului electoral de sector sau al biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate (pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. j), p), ş) şi v), inclusiv cele săvârşite de către membrii biroului electoral)

-preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. n), s), ţ), u) şi v)

-preşedintele Biroului Electoral Central (pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. f), g), h) şi l))

-împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente – pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. a), b), c), d), e) si in urmatoarele situatii speciale: în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale şi în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. y) este comisă de altcineva decât de radiodifuzori; preşedintele biroului electoral, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii faptei prevăzute la art. 53 lit. m) de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare; poliţişti, în cazul în care fapta prevăzută la art. 53 lit. m) este săvârşită de alte persoane fizice sau juridice

-Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi, pentru faptele prevăzute la art. 53 lit. y), în cazul în care acestea sunt comise de radiodifuzori (generic vorbind, fapte care afecteaza desfăşurarea in audiovizual a unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte)

2. În cazul infracțiunilor, situația este oarecum diferită de cea a contravențiilor, în sensul că infracțiunile pot fi constatate și ulterior datei comiterii, nu doar în momentul săvârșirii.

In cazul unei infractiuni electorale, sesziarea poate fi adresata politiei sau parchetului, dupa regulile generale de sesizare in legatura cu savarsirea unei fapte penale prevazute in Codul de procedura penala.

Daca un cetatean asista la comiterea unei infractiuni si, cu acea ocazie, efectueaza fotografii/inregistrari, este util sa puna la dispozitia organului de urmarire penala (politie, procuror) acele fotografii/inregistrari, pentru initierea sau continuarea cercetarii/urmaririi penale.

articol preluat de pe http://www.apador.org/