Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim (351)

foto preluat de pe ziarullumina.ro
articole preluate de pe: ziarullumina.ro; calendar-ortodox.ro

Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim

Astăzi Biserica Ortodoxă pomeneşte arătarea semnului Sfintei Cruci în Ierusalim, eveniment ce s-a întâmplat după moartea drept-credinciosului împărat Constantin cel Mare (praznuit in 21 mai), când fiul său, Constanţiu, luând împărăţia, a primit învăţătura greşită a lui Arie.

Spre ruşinarea ereticilor care-L defăimau pe Hristos şi spre încredinţarea şi întărirea celor care mărturiseau dreapta credinţă s-a făcut în anul 351 acest semn minunat în sfânta cetate a Ierusalimului, în Duminica Cincizecimii, care căzuse în acel an la 7 mai.

In acea vreme, erezia arianismului conform careia Hristos a fost un simplu om si nu Dumnezeu, era cauza multor dispute si scindari in interiorul imperiului. Chiar si dupa primul Sinod Ecumenic de la Niceea din 325, multi au fost atrasi de falsele invataturi iar ortodocsii s-au trezit in multe locuri in minoritate.

Constantiu, conducatorul partii estice a imperiului era adept convins al arianismului. Fratii sai, Constantin al II-lea si Constans, crestini ortodocsi evlaviosi, erau conducatorii partii de vest. Ambii au fost ucisi in doua batalii diferite prin anul 350, lasandu-l pe Constantiu sa domneasca singur. Tot in acel an, 350, Sfântul Chiril (praznuit in 18 martie) a devenit Patriarh al Ierusalimului si a inceput lupta acerba impotriva arianismului.

In luna mai a anului 351 a aparut deasupra Ierusalimului o cruce luminoasa, stralucind mai tare decat soarele. Semnul Sfintei Cruci, ale cărui lăţime şi lungime erau la fel, pe o distanta de aprox. 9 km, a stat deasupra sfântului munte al Golgotei, pe care Domnul Iisus Hristos a fost răstignit, şi apoi s-a lungit până la Muntele Măslinilor.

Şi s-a întâmplat atunci de era duminica aceea în şapte zile ale lunii mai şi în ceasul al treilea s-a arătat pe cer închipuirea cinstitei Cruci a Domnului, care strălucea cu o lumină negrăită, mai mult decât razele soarelui, la care privind tot poporul, se minuna cu spaimă mare. Acel semn al Sfintei Cruci a stat deasupra sfântului munte al Golgotei – pe care Domnul nostru Iisus Hristos S-a răstignit.

Frumuseţea Sfintei Cruci era atât de mare, încât se asemăna cu un curcubeu, atrăgând privirile tuturor oamenilor, căci toţi lăsând toate ieşeau din case şi priveau acest semn minunat.

Fiind cuprinşi de frică, dar şi de bucurie, mulţime multă de popor a alergat la biserică, bătrâni şi tineri, femei, copii şi fecioare, străini şi localnici, creştini şi păgâni şi toţi, într-un glas, cu mare umilinţă preamăreau pe Hristos Domnul, Mântuitorul lumii.

Sfanta Cruce a ramas pe cer timp de 7 zile.

Sozomen istoricul a scris că, datorită arătării pe cer a Sfintei Cruci, mulţi păgâni s-au botezat în numele Preasfintei Treimi.

Văzând acestea, toţi creştinii într-un glas Îl preamăreau pe Dumnezeu, iar Sfântul Chiril al Ierusalimului i-a trimis o scrisoare împăratului, in care ii descria fenomenul miraculos, mustrandu-l sa se alature credintei crestine.

Minunea dumnezeiasca a Crucii deasupra Ierusalimului a intarit pe ortodcsi in credinta lor si a contribuit la intoarcerea multor arieni in sanul bisericii. Aceasta este si o reamintire a celei de-a doua veniri a Mantuitorului pe pamant cand “semnul Fiului se va arata pe cer” (Matei 24:30).

Tropar Glasul 8

Chipul Crucii Tale acum mai mult decât soarele a strălucit, care de la Sfântul Munte până la locul Căpăţânii o ai întins, şi într-însa a Ta putere, Mântuitorule, ai luminat, printr-însa întărind şi pe bine credincioşii împăraţi, pe care îi şi mântuieşte totdeauna în pace, pentru rugăciunile Născătoarei de Dumnezeu, Hristoase Mântuitorule, mântuieşte-ne şi pe noi.

cititi mai mult despre Arătarea pe cer a semnului Sfintei Cruci în Ierusalim si pe doxologia.ro