Alexandru Alexe – Cine sunt si ce vreau?
Alexandru Alexe – Cine sunt si ce vreau?
25 ianuarie 2014 la 20:57
Doamna Luiza Matei, m-ati intrebat ce vreau eu, de ce sunt prezent in strada mai tot timpul… cine sunt eu, pe scurt. Nu sunteti singura persoana care isi pune astfel de intrebari, asa ca nu va raspund intr-un comentariu direct ci printr-o postare de sine statatoare, daca imi permiteti.Succint va pot zice ca nu am simpatii politice, sunt dezamagit de acest tip de om politic, de acest mod de a se face politica in Romania de 100 de ani incoace si ca vreau sa schimb sistemul in care tara este guvernata.
Vreau reinstaurarea controlului populatiei asupra politicienilor, asupra actiunilor lor si reinstaurarea puterii de pedepsire printr-o justitie realmente independenta.
Vreau o mass media mai putin chitita pe showbiz, cu mai multa cultura, educatie, anchete etc.
Vreau un sistem hibrid de democratie reprezentativa (actuala) si democratie participativa (ideala).
Vreau ca romanii sa aiba incredere in puterea lor de autodeterminare, sa aiba incredere in drepturile lor, sa aiba incredere in actul protestului ca ultima solutie.
Vreau, pentru inceput, schimbarea legilor electorale si a legii adunarilor publice, deoarece de acolo porneste efectul de domino care duce la schimbarea de mai sus si dincolo.
Vreau asumarea raspunderii INDIVIDUALE a omului politic, vreau confiscarea averilor pt atenuarea daunelor cauzate de catre fiecare vinovat.
Vreau sa vad oameni politici care intra in politica din vocatie, pentru tara si pt eternitatea manualelor de istorie, nu pentru bani si ego.
Vreau sa vad forte de ordine in serviciu public nu in serviciu privat, gata sa intoarca bastoanele impotriva celor care abuzeaza de populatie, prin ele. Vreau sa vad fortele de ordine pedepsind huliganii nu primidu-i in randurile lor, vreau sa vad politistii si jandarmii recunoascand valoarea fiintelor umane pe care ei jura sa-i protejeze, in loc sa-i urasca, sa rada de ei, sa li se creada superiori.
Vreau sa vad Presedinti tupeisti, dar nu psihopati, gata sa dea cu pumnul in masa tratativelor pentru tara lor, cu riscul de a fi asasinati de catre marile puteri.
Vreau sa vad patriotism fara fanatism sau paranoia. Sa vad romani care-si iubesc tara dar nu se imbiba, in acest proces, de ura impotriva altor popoare sau categorii de oameni mai altfel decat ei.
Vreau sa vad interzicerea orelor de religie obligatorii in scoli. Vreau sa vad daramate constructiile bisericesti de tip megalomanic deoarece, chiar daca nu sunt credincios ci umanist, respect credintele altora si cred ca daca Iisus ar poposi aici si acum le-ar face una cu pamantul cum a facut cu tarabele comerciantilor. Vreau sa nu mai vad lux si opulenta intr-un domeniu strict spiritual, vreau ca religia sa nu mai fie monetizata, transformata in business de catre niste interlopi cu sutana care exploateaza financiar nefericirea altora.
Vreau sa vad o natie mandra de ea, un exemplu pentru alte natii, romani muncind si traind decent
Nu vreau sa mai vad oameni fara casa
Nu vreau sa mai vad oameni sarind de la etaj din cauza datoriilor, copii asfixiati din cauza unui resou improvizat, drumuri demne de Evul Mediu, sate fara electricitate
Nu vreau sa mai vad corporatii straine rupand fara mila halci intregi din economie, din teren, din politica, din media, din sanatatea si viitorul semenilor mei
Nu vreau sa intru in politica pentru ca nu sunt inca destul de maturizat pentru ea si pentru ca imi este frica de ea, pentru ca (,) corupe sufletul. Nu cred ca sunt gata si nu voi fi ani buni de acum incolo.
Mai am ani buni de luptat de pe baricadele civice ca opozant real al politicului, ca aparator al drepturilor omului. Din pozitia asta intentionez sa operez modificarile necesare pentru a vedea in cativa ani, in sfarsit, portile electorale deschise, ca sa asistam impreuna la o infuzie de oameni cu adevarat noi, independenti, partide competente si reprezentative.
Sunt un om cat poate el de corect, vorbesc deschis, sincer, fara manevre si scheme de comunicare, am scapari garamaticale, mai ratez intelesul unui cuvant, inca nu am deprins tainele iertarii si retaliez vulcanic cand sunt nedreptatit, uneori nu am inspiratie in discurs sau in initiative, dar pot sa imi recunosc greselile, sa mi le asum, sa lupt sa mi le corectez.
Nu sunt un model social, ci dimpotriva, sunt un esec al acestei societati, conform actualelor ei reguli, fara cariera, fara opere, fara copii, fara casa sau orice posesiune de fapt, nascut sarac si probabil destinat sa mor la fel, dar posedat pe dinauntru de niste idealuri curate, alimentat de indignare si speranta deopotriva, implicat intr-o lupta inegala si putin nebuna cu clasa politica actuala, manat de dorinta de a vedea cu ochii mei cele descrise mai sus, manat de dorinta de a-i ajuta pe altii, in acelasi timp ajutandu-ma si pe mine… sau pe cei dragi mie.
Doamna Luiza, nu stiu cat de edificator este acest text. Nu ma asteptam sa fie atat de lung Imi cer scuze. Daca doriti totusi sa aprofundati si sa va faceti o opinie mai informata asupra-mi, va invit sa intrati pe canalul meu de YouTube si sa ascultati din opiniile lasate de mine acolo pe diferite teme. Sper sa va fie de ajutor si sper sa va am alaturi in continuare in aceasta lupta pentru orizonturi mai luminoase pentru toti. Sa aveti o seara placuta.
articol preluat de pe: facebook.com