Albina Carpaţilor (1877 – 1880)

Albina Carpaţilor, al cărei titlu intenţionat iniţial a fost Albina Daciei, cu subtitlul Foaie beletristică, ştiinţifică şi literară, a fost o revistă apărută în 1877 la Sibiu, avându-i ca redactori pe Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu şi Visarion Roman care era editor şi redactor. În perioada 18 august 1877 - 1 octombrie 1878 a apărut săptămânal, apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878 - 30 septembrie 1880) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Albina Carpaţilor (1877 – 1880)

foto si articol preluate de pe ro.wikipedia.org

 

Albina Carpaţilor, al cărei titlu intenţionat iniţial a fost Albina Daciei, cu subtitlul Foaie beletristică, ştiinţifică şi literară, a fost o revistă apărută în 1877 la Sibiu, avându-i ca redactori pe Ioan Alexandru Lapedatu, Iosif Popescu şi Visarion Roman care era editor şi redactor. În perioada 18 august 1877 – 1 octombrie 1878 a apărut săptămânal, apoi bisăptămânal (15 octombrie 1878 – 30 septembrie 1880).

Fiind o revistă cu profil enciclopedic, Albina Carpaţilor a publicat fragmente de romane, nuvele şi alte naraţiuni, datini, credinţe şi moravuri, articole istorice, descrieri de călătorii, biografii, articole de igienă, poezii, recenzii şi studii, articole de ştiinţe naturale, industrie, arhitectură şi sculptură, bibliografii. Fiecare număr conţinea ilustraţii.

În toată perioada cât a apărut, revista a fost dominată de interesul pentru cultivarea patriotismului, pentru afirmarea unităţii de cultură, limbă, credinţă şi obiceiuri româneşti, de pe ambele părţi ale Carpaţilor.

De exemplu, pentru ajutorarea ostaşilor români de pe Frontul din Balcani (1877-1878), Albina Carpaţilor din Sibiu a publicat piesa patriotică La Turnu Măgurele, de Vasile Alecsandri.

Printre colaboratorii revistei, din Transilvania, s-au aflat scriitorii Nicolae Densusianu, Al. Marinescu, Alexe Teochari, Iosif Popescu, Ion Slavici, Andrei Bârseanu şi Ion Gorun (A. I. Hodoş), iar peste munţi, din Moldova, pe Vasile Alecsandri (cu poezii din ciclul Ostaşii noştri), Dimitrie Bolintineanu, G. Creţeanu, Alexandru Macedonski şi Teodor Burada, iar din Bucovina pe folcloristul Simion Florea Marian.

 

Motivarea titlului

La 13 august 1877, redacţia ziarului România liberă din Bucureşti denunţa gestul autorităţilor maghiare de a interzice cuvântul Dacia în titlul unui ziar:

Un cuvânt prea mult în lecsicon – cetim în Gazeta de Transilvania: Nu de mult a fost alăturat la un număr al foaiei noastre anunciul Albina Daciei, foaie literară beletristică, ce era să fie editată în curând de V. Roman sub redacţiunea dlui I. Lapedatu. Aflăm în curând că apariţiunea acestei foi a fost interzisă de către Ministerul de Interne (maghiar) cu ordinul sub Nr. 2523 din 5 Aug. 1877, pe motiv că, cuvântul Dacia (…) nu are îndreptăţire şi este fără nici un sens, fiind scos dintr-un «lecsicon vrăjmaş statului». Ni se spune că acea foaie va apărea sub titlul Albina Carpaţilor”.

articol preluat de pe ro.wikipedia.org
cititi mai mult despre Albina Carpaţilor si pe: bcucluj.ro; www.agerpres.ro