15 iunie – Ziua Banatului Montan
Statuia „Chipul lui Decebal”, județul Mehedinți, România
foto preluat de pe ro.wikipedia.org
articol preluat de pe agerpres.ro
15 iunie – Ziua Banatului Montan
La 15 iunie 2025 este marcată, pentru prima dată, Ziua Banatului Montan, instituită prin Legea nr.60/2025.
O propunere legislativă privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan pentru a celebra identitatea istorică a acestei regiuni a fost inițiată, la începutul anului 2025, de mai mulți senatori și deputați aparținând PSD, PNL, AUR, USR, Minorități.
În expunerea de motive, inițiatorii amintesc de ‘rolul geostrategic semnificativ, având o poziție importantă la intersecția drumurilor comerciale și militare dintre Occident și Orient.
A fost un punct de întâlnire între diverse culturi și imperii, iar relieful său montan și poziția sa de apărare au făcut ca această regiune să joace un rol important împotriva invaziilor, în special în fața imperiilor: roman, otoman și habsburgic.
Cunoscută și sub denumirea de Banatul Montan, această regiune istorică situată în sud-vestul României are o istorie complexă, marcată de schimbări politice, culturale și teritoriale.’, indică site-ul https://www.cdep.ro/.
Inițiatorii au propus ziua de 15 iunie, o dată importantă pentru istoria Banatului Montan, dar mai ales, ‘pentru activitatea lui Eftimie Murgu, ca fiu al Banatului de Munte.’
În timpul Revoluției de la 1848, un moment important a avut loc în Banat, când la 15 iunie 1848, Eftimie Murgu a fost numit în funcția de căpitan suprem al Banatului ‘ceea ce a marcat o acțiune de afirmare și rezistență a identității naționale românești în fața dominației străine.’, se mai arată în expunerea de motive.
Dunărea la Cazane (zona Dubova) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Proiectul de lege a fost adoptat, în plen, de Senat, la 17 martie 2025, iar de Camera Deputaților, la 8 aprilie 2025, cu 240 voturi pentru, 5 contra și 45 de abțineri.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a promulgat, la 8 mai, prin Decretul nr.630/2025, Legea nr.60/2025 privind instituirea zilei de 15 iunie ca Ziua Banatului Montan, care a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 428 din 9 mai 2025.
Actul normativ prevede ca sărbătoarea anuală a Zilei Banatului Montan să fie marcată de autoritățile publice, autoritățile administrației publice centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și de organizațiile aparținând minorităților naționale, prin organizarea unor acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ și artistic.
Totodată, autoritățile publice și autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale pot sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea acțiunilor și evenimentelor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
Cu ocazia sărbătoririi anuale a Zilei Banatului Montan, Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot produce, difuza sau redifuza conținut editorial care promovează acțiunile și activitățile realizate cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Banatului Montan, potrivit https://legislatie.just.ro/.
Via Transilvanica – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
O emisiune filatelică ‘Banatul Montan‘, dedicată Zilei Banatului Montan, marcată în data de 15 iunie, a fost introdusă în circulație la 12 iunie 2025, conform unui comunicat transmis, la 10 iunie 2025, AGERPRES, de către Romfilatelia.
cititi mai mult pe agerpres.ro
Eftimie Murgu – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta.
La adunarea populară a românilor din Banat care a avut loc la 15/27 iunie 1848, la Lugoj, au fost prezenți și revoluționarii moldoveni Manolache Costache Epureanu, Lascăr Rosetti și Alecu Russo. Adunarea l-a ales ca președinte al adunării pe Eftimie Murgu, iar ca secretar pe Aloisiu Vlad. A fost adoptat Programul denumit ‘Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat’ care prevedea: înființarea unei armate române prin înarmarea imediată a poporului, numirea lui Eftimie Murgu drept conducător al acesteia, introducerea limbii române în administrație, recunoașterea naționalității române ș.a. La propunerea lui Eftimie Murgu, la adunare s-a hotărât înființarea Mitropoliei Ortodoxe Române a Banatului.
În calitate de deputat al circumscripției Lugoj, în noul parlament de la Pesta, Eftimie Murgu a susținut recunoașterea dezideratelor adunării populare de la Lugoj, unirea românilor din cele trei principate și unirea forțelor revoluționare împotriva armatelor habsburgice, țariste și otomane. Preconizând înființarea armatei populare române, revoluționarul bănățean a promis ajutor atât moldovenilor, cât și muntenilor în cazul unei intervenții străine. Lajos Kossuth, conducătorul revoluționarilor maghiari, a desființat armata populară română, zădărnicind planurile lui Murgu. În timpul revoluției, Murgu a menținut permanent legăturile cu revoluționarii Al. G. Golescu, Ion Maiorescu, Dumitru Brăteanu din Principatele Române (agerpres.ro).
cititi mai mult pe unitischimbam.ro
