Articole

Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova (13 februarie 2023)

foto preluat de pe presedinte.md
articole preluat de pe: www.presedinte.md

 

Declarațiile Președintei Maia Sandu despre situația securității din Republica Moldova

Dragi cetățeni,

În ultimele zile, au apărut în spațiul public discuții cu privire la securitatea țării noastre. Declarațiile Președintelui Zelenski despre planurile Federației Ruse de destabilizare a Republicii Moldova au fost confirmate de instituțiile noastre.

Planul Rusiei de a întreprinde acțiuni subversive pe teritoriul statului nostru nu este unul nou. Tentative de destabilizare a situației și de subminare a statului au existat și în toamna anului trecut, dar ele nu și-au atins obiectivul datorită intervențiilor prompte ale instituțiilor noastre de securitate și de asigurare a ordinii publice. În perioada octombrie-decembrie, poliția și Serviciul de Informații și Securitate au intervenit în mai multe cazuri de organizare a elementelor criminale și au oprit tentativele de violență.

În toamnă, accentul s-a pus pe criza energetică, care trebuia să provoace nemulțumiri majore în rândul populației și să conducă la proteste violente. Planul pentru perioada următoare presupune acțiuni cu implicarea unor diversioniști cu pregătire militară, camuflați în civil, care să întreprindă acțiuni violente, atac asupra unor edificii ale statului și luare de ostatici.

Prin acțiuni violente, mascate sub proteste ale așa-numitei opoziții, ar urma să se forțeze schimbarea puterii de la Chișinău.

Documentele recepționate de la partenerii noștri ucraineni demonstrează o bună documentare a locațiilor și aspectelor logistice pentru organizarea acestor activități subversive. De asemenea, planul presupune folosirea persoanelor din afara țării pentru acțiunile cu caracter violent.

De exemplu, materialele conțin instrucțiuni despre regulile de intrare în Republica Moldova pentru cetățeni ai Federației Ruse, Republicii Belarus, Serbiei și Muntenegru.

Vă asigur că instituțiile statului lucrează la prevenirea acestor provocări și țin situația sub control.

În realizarea planului, autorii mizează pe mai multe forțe interne, dar în special pe grupări criminale cum ar fi formațiunea Șor și toate derivatele ei, pe unii veterani, foști angajați ai forțelor de ordine, și pe mai multe persoane cunoscute pentru legăturile lor cu Plahotniuc.

Așa cum am menționat mai devreme, scopul acestor acțiuni este răsturnarea ordiniii constituționale, schimbarea puterii legitime de la Chișinău pe una ilegitimă, care să pună țara noastră la dispoziția Rusiei, pentru a opri procesul de integrare europeană, dar și pentru ca Moldova să poată fi folosită de Rusia în războiul ei împotriva Ucrainei.

Pentru a preveni acest scenariu, cer tuturor instituțiilor statului să dea dovadă de vigilență maximă.

Parlamentul Republicii Moldova trebuie să adopte, în cel mai scurt timp, proiectele de lege care vor oferi SIS și procuraturii instrumentele necesare pentru a combate mai eficient riscurile la adresa securității țării. Toți cei care participă în aceste acțiuni îndreptate împotriva statului Republica Moldova – elemente externe, membri ai partidelor politice și grupărilor criminale, și toți cei care îi protejează pe aceștia, trebuie să fie trași la răspundere.

Siguranța cetățenilor și securitatea țării este preocuparea noastră principală și în continuare vom face tot ce este necesar pentru a ne proteja statul și cetățenii, pacea și ordinea publică. Vreau să vă rog să rămânem vigilenți, să fim atenți și să credem informațiilor oficiale, pentru că cea mai agresivă formă de atac este atacul informațional.

Încercările Kremlinului de a aduce violența în țara noastră nu vor reuși. Să păstrăm calmul. Să credem în Republica Moldova!

 

Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto preluat de pe facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto preluat de pe facebook.com

14 februarie 2023

Acest discurs al președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu, de ieri, 13 februarie 2023, ar fi putut să-l țină fără probleme în ianuarie 1918 președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești, Ion Inculeț. Doar înlocuind referirile la Volodimir Zelensky, Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor și organizația Șor, precum și la acoperiții cu pregătire militară din afara Moldovei de Est cu trimiteri la Simon Petliura, Naștarum Kaabac, comitetul Rumcerod din Odesa, Front-ot-del, Cristian Rakowski și dezertorii fostei armate imperiale ruse, paralela dintre februarie 2023 și ianuarie 1918 devenea perfectă.

Ei bine, paralela merge de fapt chiar mai departe și cea mai sigură cale de a stabiliza Republica Moldova și de a îi feri populația de o eventuală și perfect posibilă extindere a războiului din Ucraina este exact soluția care a salvat Basarabia de la a fi înghițită în războiul civil rus, care a făcut cele mai mari ravagii fix în Ucraina vecină, precum și care a ferit-o pentru 22 de ani de la a trăi “binefacerile” comunismului leninist și stalinist: unirea cu România. Este un adevăr pe care, dacă l-a înțeles Ion Inculeț, inițial un statalist mult mai înfocat decât Maia Sandu, sigur îl poate înțelege și ea.

Sigur, în această zi și la această oră este posibil ca astrele să nu se fi aliniat perfect. Este clar că nu se dorește o escaladare scăpată de sub control a conflictului, așa că există niște limite în acțiunea lumii libere față de Rusia. O reunificare românească azi ar putea fi primită la Moscova ca o provocare majoră. Dar evenimentele sunt volatile și momentul propice ar putea să apară chiar și mâine, fie ca urmare a unei noi escaladări din partea Rusiei, fie ca efect al epuizării inexorabile a acesteia într-un război în care Kremlinul a uitat complet de înțelepciunea lui Sun Tsu, care zicea să nu începi niciodată un război pe care nu l-ai câștigat deja.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022)

foto preluat de pe www.facebook.com/klausiohannis
articole preluate de pe: www.facebook.com/maia.sanduwww.facebook.com/klausiohannis; www.agerpres.ro

29 iulie 2022

 

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022)

 

Maia Sandu: Astăzi sunt în vizită oficială la București, unde am avut o discuție bună cu Președintele Klaus Iohannis despre agenda bilaterală foarte consistentă dintre țările noastre, precum și despre avansarea proiectelor comune în contextul complex în care ne regăsim acum – cu un război la hotar, afectați de inflație, crize și instabilitate.

I-am mulțumit domnului Președinte Iohannis pentru susținerea consecventă din partea României pentru parcursul european al Republicii Moldova, datorită căreia am obținut, la 23 iunie, statutul de țara candidată de aderare la Uniunea Europeană. Sper, de asemenea, că putem conta pe ajutorul prietenilor de la București ca să asigurăm securitatea energetică a Republicii Moldova, să avem resurse energetice accesibile în sezonul rece, și pentru a nu admite destabilizarea situației din țara noastră.

România este alături de Moldova, de-a lungul anilor, la bine și la greu. Am încredere că parteneriatul moldo-român, pe care l-am consolidat în ultimii ani, ne va ajuta să depășim cu bine și greutățile prin care trecem acum.

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut vineri, 29 iulie 2022, la Palatul Cotroceni, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
cititi mai mult pe www.presidency.ro

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat, vineri, că România a fost alături de Republica Moldova de-a lungul anilor ‘la bine şi la greu’, arătând că vocea României “a răsunat puternic” la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană şi că are încredere că parteneriatul moldo-român va ajuta la depăşirea greutăţilor cauzate de războiul din Ucraina.

Mă bucur să revin la Bucureşti pentru a vă transmite personal recunoştinţă pentru sprijinul neobosit, consecvent şi generos pe care România ni-l oferă în ultimii ani. Vă mulţumesc pentru acest ajutor. Apreciez, în acest context, consolidarea relaţiilor dintre instituţiile noastre. În februarie, guvernele ţărilor noastre au avut o şedinţă comună care a pus bazele mai multor proiecte bilaterale importante în iunie şi parlamentele s-au convocat pentru o şedinţă comună, iar cooperarea între comisiile parlamentare este la fel una foarte bună“, a afirmat Maia Sandu, într-o declaraţie comună cu preşedintele Klaus Iohannis.

Ea a spus că este convinsă că dialogul dintre instituţiile celor două state se va intensifica şi mai mult pe măsură ce Republica Moldova va avansa pe calea aderării la Uniunea Europeană, menţionând că experienţa României în acest domeniu va fi foarte utilă.

De asemenea, vă mulţumim pentru faptul că ne sprijiniţi în demersul nostru european. Suntem foarte recunoscători pentru rolul României la toate etapele de pregătire a deciziei din 23 iunie şi pentru vocea României care are sunat puternic la Bruxelles în susţinerea acordării Moldovei a statutului de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Integrarea europeană va însemna pentru Moldova consolidarea unei societăţi ghidate de supremaţia legii şi respectarea drepturilor tuturor oamenilor, aderarea la cea mai bogată şi prosperă piaţă de investiţii şi noi oportunităţi pentru cetăţenii Republicii Moldova“, a adăugat Maia Sandu.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că a convenit cu omologul din Republica Moldova, Maia Sandu, realizarea unor paşi decisivi în ceea ce priveşte interconectarea reţelelor de energie electrică din cele două ţări.

În cadrul consultărilor noastre am abordat şi subiectul securităţii energetice a Republicii Moldova. După cum cunoaşteţi, Republica Moldova este deosebit de vulnerabilă în acest domeniu, iar populaţia resimte deja şocurile creşterilor masive ale preţurilor la gaze naturale şi energie electrică. Am trecut în revistă evoluţiile pe acest subiect şi opţiunile de sprijin în plan bilateral. În context, am discutat despre rolul foarte important şi potenţialul gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău ca element esenţial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la reţeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea reţelelor de energie electrică din România şi Republica Moldova are o relevanţă strategică evidentă şi am convenit să facem paşi decisivi în această direcţie“, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, la conferinţa comună cu Maia Sandu.

Iohannis a menţionat că discuţiile au vizat modalităţile în care efectele războiului din Ucraina “pot fi resimţite cât mai puţin” de către cetăţenii Republicii Moldova.

Relaţia noastră apropiată este cu atât mai importantă în contextul regional deosebit de dificil, context generat de războiul de agresiune purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aşadar, în discuţiile de astăzi, am abordat modalităţile în care efectele acestui război pot fi resimţite cât mai puţin de către cetăţenii Republicii Moldova“, a adăugat preşedintele.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Maia Sandu: În continuarea vizitei la București, am vizitat Palatul Victoria, unde am avut o discuție foarte bună cu Prim-ministrul român Nicolae Ciucă despre problemele cu care se confruntă astăzi cetățenii Republicii Moldova. Am discutat diverse scenarii pentru achiziționarea și stocarea de gaze naturale și alte resurse energetice, în situația foarte dificilă în care se află, în prezent, Republica Moldova.

Am vorbit și despre proiectele în desfășurare după ședința comună a Guvernelor noastre din luna februarie. I-am mulțumit, în context, premierului român și echipei sale pentru sprijinirea demersului nostru european. Suntem recunoscători pentru eforturile ministrului român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, pentru co-fondarea Platformei pentru susținerea Moldovei, alături de colegii săi din Franța și Germania, și pentru ajutorul din partea României, anunțat în cadrul Platformei.

La finalul vizitei, am discutat despre consolidarea cooperării pe platforma parlamentară între țările noastre cu Alina Gorghiu, Vicepreședintele Senatului României.

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) - foto preluat de pe www.facebook.com

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) – foto preluat de pe www.facebook.com

 

Klaus Iohannis: Am avut o discuție foarte bună cu Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, pe care am primit-o astăzi la Palatul Cotroceni. România va continua să se implice în acordarea și mobilizarea de asistență concretă, astfel încât Republica Moldova să poată depăși cât mai rapid crizele multiple cu care se confruntă. Autoritățile de la Chișinău au sprijinul nostru deplin în demersurile ample de reformă democratică, de modernizare și integrare europeană. Ne vom coordona îndeaproape pentru a identifica împreună cele mai bune soluții și căi de urmat. Nu vom abandona Republica Moldova!

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) - foto preluat de pe www.facebook.com

Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în vizită în România (29 iulie 2022) – foto preluat de pe www.facebook.com

Declarația comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu (Chișinău, 29 decembrie 2020)

foto si articol preluate de pe www.presidency.ro

 

Declarația comună a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, și a Președintelui Republicii Moldova, doamna Maia Sandu (Chișinău, 29 decembrie 2020)

29 decembrie 2020

România și Republica Moldova reafirmă caracterul special al relației bilaterale bazate pe comunitatea de limbă, cultură și istorie și fundamentate pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, de la a cărui semnare aniversăm, în 2020, zece ani. De asemenea, România și Republica Moldova reconfirmă faptul că locul firesc al Republicii Moldova se află în familia europeană.

România subliniază caracterul legitim al așteptărilor cetățenilor Republicii Moldova pentru un trai prosper, într-un stat stabil și democratic, cu instituții publice moderne și cu o justiție independentă, și va continua să susțină îndeplinirea obiectivului fundamental reprezentat de integrarea europeană a Republicii Moldova, singura în măsură să asigure stabilitatea, dezvoltarea economică și socială a Republicii Moldova.

România se angajează să rămână cel mai sincer susținător al cetățenilor Republicii Moldova, așa cum a acționat deja și va continua să o facă în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19.

La rândul său, Republica Moldova își reafirmă hotărârea de a continua edificarea unui stat democratic și prosper, inclusiv prin consolidarea parcursului său european și beneficiind de sprijinul și cooperarea oferite în cadrul Parteneriatului Strategic bilateral. Evidențiind importanța implementării depline a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv a prevederilor referitoare la Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Republica Moldova își reafirmă angajamentul privind continuarea implementării reformelor democratice, cu un accent special pe cele legate de reforma justiției, statul de drept, combaterea corupției și asigurarea independenței mass-media.

Recunoscând contribuția proiectelor de cooperare bilaterală derulate de România în Republica Moldova la eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață ale tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, orientarea politică, Republica Moldova subliniază angajamentul pentru continuarea implementării proiectelor de cooperare derulate cu România, inclusiv și mai ales a proiectelor strategice de interconectare și a proiectelor din domeniul infrastructurii, precum și hotărârea de a susține și proteja prezența investițională a României în Republica Moldova.

Reiterând importanța deosebită a promovării respectului pentru limba, cultura și istoria comune, părțile reafirmă valoarea inestimabilă a patrimoniului cultural comun, parte integrantă a patrimoniului european, care fundamentează relația privilegiată dintre România și Republica Moldova.

Având în vedere cele de mai sus, părțile subliniază importanța deosebită a aprofundării cooperării dintre România și Republica Moldova, cu accent pe aspectele de interes strategic, și exprimă hotărârea de a acționa împreună de o manieră coordonată pentru îndeplinirea obiectivelor noastre comune.

articol preluat de pe www.presidency.ro

 

Declarații de presă comune ale Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susținut marți, 29 decembrie a.c., la Chișinău, Republica Moldova, declarații de presă comune cu Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu.

Vă prezentăm în continuare transcrierea declarațiilor de presă comune:

Președintele României, domnul Klaus Iohannis:

Mă bucur să mă aflu astăzi aici, la Chișinău, alături de Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, pe care doresc să o felicit, și cu acest prilej să subliniez cât de importantă este victoria pe care a obținut-o la alegerile prezidențiale din 15 noiembrie 2020. Îmi permit chiar să spun că este o victorie de o importanță istorică.

Am plăcerea de a fi primul oaspete primit de doamna Președinte Maia Sandu, după preluarea mandatului său. Este, fără îndoială, o confirmare a relației speciale dintre România și Republica Moldova, bazată pe comunitatea de limbă, cultură și istorie și fundamentată pe Parteneriatul Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, de la a cărui semnare am aniversat zece ani, în aprilie 2020.

Mă bucur că această vizită la Chișinău se realizează pe fondul unui vot masiv al cetățenilor Republicii Moldova în favoarea implementării reformelor democratice, în conformitate cu valorile integrării europene.

Acest vot clar în favoarea reformelor reprezintă un semnal în privința direcției în care cetățenii doresc ca Republica Moldova să se îndrepte. Eu sper ca toate forțele politice din Republica Moldova să înțeleagă acest semnal limpede și să nu acționeze în sens contrar.

Numai prin implementarea completă a reformelor la care s-a angajat prin Acordul de Asociere încheiat cu Uniunea Europeană, Republica Moldova poate să devină un stat cu adevărat european, prosper, stabil și rezilient.

Respectarea principiilor și a valorilor democratice, un stat de drept consolidat, o justiție independentă, lupta eficientă împotriva corupției sunt elementele pe care este construită prosperitatea și stabilitatea statelor din Uniunea Europeană. Fără însușirea acestor elemente la nivelul statului, prin reforme, Moldova nu va putea avea o dezvoltare armonioasă și durabilă.

România își dorește ca Republica Moldova să prospere, iar cetățenii săi să se bucure de instituții democratice și puternice, capabile să le asigure securitatea și bunăstarea. Cu aceeași forță și convingere ca și până acum, vom urmări menținerea și promovarea Republicii Moldova ca temă prioritară pe agenda Uniunii Europene și a Statelor Membre ale Uniunii Europene, precum și consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru Republica Moldova.

Doresc să subliniez în mod special că România este și va rămâne prietenul sincer și principalul partener al cetățenilor Republicii Moldova. Prezența mea astăzi aici, investițiile realizate dezinteresat de România și asistența semnificativă pe care România a oferit-o în ultimul an pentru gestionarea pandemiei de COVID-19 dovedesc acest lucru.

Suntem alături de Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, și suntem pregătiți să furnizăm întreaga asistență de care este nevoie pentru implementarea cu succes a programului său reformator și pentru gestionarea multiplelor crize cu care Republica Moldova se confruntă.

În acest sens, îmi face plăcere să anunț un nou pachet de sprijin din partea României pentru cetățenii Republicii Moldova. Prin acest pachet de sprijin, România are în vedere următoarele:

- Încheierea cât mai rapidă a celui de-al șaselea Protocol adițional la Acordul bilateral privind grantul nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro, vizând prelungirea valabilității Acordului și extinderea domeniilor de cooperare; astfel, vom putea continua și extinde programele bilaterale de asistență de succes de până acum;

- Susținerea procesului de vaccinare anti-COVID-19 a cetățenilor Republicii Moldova, prin furnizarea a până la 200.000 de doze de vaccin și trimiterea, la Chișinău, în etapa imediat următoare, a unei echipe de experți români, care să împărtășească din experiența României și să ajute la pregătirea Strategiei de vaccinare; este însă necesară o cooperare strânsă cu autoritățile de specialitate ale Republicii Moldova și implicarea acestora;

- România va furniza – așa cum a mai făcut-o – medicamente, echipamente medicale și de protecție pentru îngrijirea pacienților COVID-19;

- Totodată, știu cât de afectați au fost agricultorii. De aceea, România are în vedere sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova prin acordarea ca ajutor extern a unei cantități de motorină de aproximativ 6.000 de tone.

- Vom continua sprijinul pentru consolidarea societății civile și a independenței mass-media din Republica Moldova, prin realizarea, în 2021, a unei noi contribuții financiare, cel puțin echivalentă cu cea efectuată în noiembrie 2020, respectiv de 250.000 de euro;

- Vom iniția o cooperare aprofundată pe linia justiției şi a luptei anti-corupție;

- De asemenea, avem în vedere semnarea cât mai rapidă a Protocolului de colaborare în domeniul educației pentru perioada 2021 – 2025, care ne va permite să susținem, în continuare, procesul de reformă a sistemului de învățământ din Republica Moldova, precum și acordarea de locuri de studii, cu bursă și fără bursă, în învățământul preuniversitar și superior de stat;

- Totodată, am luat notă de faptul că, la 22 decembrie, s-a aprobat în Republica Moldova inițierea negocierilor pentru Acordul privind recunoașterea reciprocă a diplomelor, certificatelor și titlurilor științifice și științifico-didactice. Sperăm că semnarea Acordului să se realizeze cât mai repede pentru ca cetățenii Republicii Moldova să poată beneficia de prevederile sale.

De asemenea, Ministerul Apărării Naționale din România va realiza transferul către Republica Moldova a unei donații separate de medicamente și echipamente destinate combaterii pandemiei de COVID-19.

Am convenit cu Președintele Maia Sandu că este importantă continuarea proiectelor comune de interconectare strategică, mai ales în domenii precum energie, infrastructură rutieră și feroviară, comunicații.

Am discutat despre necesitatea continuării, în siguranță, a investițiilor românești în Republica Moldova și am asigurat-o pe doamna Președinte că avem întreaga disponibilitate pentru a realiza investiții în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, indiferent de zona geografică unde locuiesc, limba vorbită, confesiunea sau orientarea politică, așa cum am făcut și până acum.

Am fost de acord să depunem împreună eforturi pentru consolidarea comunității de limbă, cultură și istorie dintre România și Republica Moldova și pentru promovarea patrimoniului cultural comun, care este parte integrantă a patrimoniului european.

Totodată, în cadrul discuțiilor, am subliniat relevanța majoră acordată de România reglementării conflictului din regiunea transnistreană cu respectarea integrității teritoriale şi a suveranității Republicii Moldova și, mai ales, fără afectarea viitorului său pro-european.

Pentru a continua dialogul nostru, am adresat doamnei Președinte Maia Sandu invitația de a efectua o vizită oficială la București.

Astăzi, am adoptat împreună o Declarație comună care își propune să consolideze parteneriatul nostru strategic.

Declarația reconfirmă relația bilaterală specială la aniversarea a zece ani de la semnarea Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova, precum și angajamentul Republicii Moldova de a urma parcursul european și de a implementa reformele democratice necesare în acest sens.

Am convingerea că preluarea mandatului prezidențial de către doamna Sandu va reprezenta punctul de plecare pentru aprofundarea cooperării bilaterale, în spiritul aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, care să ducă la afirmarea sa ca stat modern, european și democratic, în conformitate cu așteptările legitime ale cetățenilor săi.

Vă rog să contați, doamnă Președinte, pe ajutorul meu și al României!

Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu:

Stimate domnule Președinte Klaus Iohannis,

Mă bucur foarte mult să vă găzduiesc aici, la Chișinău, în această primă vizită în Republica Moldova după mulți ani de îngheț la nivelul cel mai înalt al relațiilor dintre țările noastre. Mă bucur că, începând cu ziua de astăzi, Republica Moldova și România reintră într-o interacțiune firească, frățească și deschisă.

În aceste zile, Republica Moldova pășește într-o nouă etapă, atât pe plan intern, cât și pe dimensiunea politicii externe. O etapă a ieșirii din izolarea internațională și de conexiune la spațiul european, la vecinii și partenerii noștri strategici, și, bineînțeles, o etapă de relansare a parteneriatului nostru strategic pentru integrarea europeană.

Astăzi, o spun cu toată încrederea, pornim o nouă etapă în cooperarea bilaterală – o prietenie la nivel înalt între Republica Moldova și România, care va aduce beneficii cetățenilor ambelor state și va contribui la construirea unui viitor mai bun.

România a fost alături de Republica Moldova din prima zi de independență. A fost o susținătoare fermă pe toate planurile – economic, politic, diplomatic, cultural, educațional. Ați fost alături de noi și la bine, și la greu. Țin să vă mulțumesc pentru acest rol jucat de România în dezvoltarea Republicii Moldova.

În acești ani, România a renovat în Republica Moldova grădinițe, obiecte culturale, chiar sate întregi. Zeci de mii de copii și tineri din Republica Moldova au învățat în liceele și universitățile din România, cu burse din partea statului român, și au fost primiți ca acasă. Iar elevii din sute de sate moldovenești pot merge la școală cu unul din autobuzele donate de România.

România a sprijinit programe culturale, schimburi academice, dezvoltarea mass-mediei din Republica Moldova, atât la nivel de guvern, cât și prin investiții private.

În anul care se încheie, România a oferit Moldovei un ajutor foarte generos de echipamente de protecție și sprijin uman pentru gestionarea pandemiei de COVID-19. Medicii români au lucrat, timp de câteva săptămâni, cot la cot cu medicii noștri, pentru a salva vieți în Republica Moldova. Vă mulțumesc frumos pentru acest sprijin.

România a venit și cu investiții în domenii strategice, care ne vor ajuta să consolidăm independența și suveranitatea Republicii Moldova și pe viitor. Mă refer atât la construcția conductei Iași-Ungheni-Chișinău, care va deveni un element important al securității noastre energetice, cât și în plan mai larg – la deschiderea României față de producătorii noștri. România este cel mai important partener comercial al Republicii Moldova, inclusiv pentru multe exporturi agricole. Acest parteneriat cu România a ajutat Republica Moldova să-și consolideze independența, să avanseze spre spațiul european și să se dezvolte în plan economic.

Investițiile românești au contribuit, de asemenea, la dezvoltarea Republicii Moldova. Vreau să accentuez deschiderea noastră față de investițiile românești, dar și necesitatea ca noi, în Republica Moldova, să fim mai eficienți în protejarea și atragerea investițiilor străine de calitate. Aceste investiții ne ajută să creăm locuri de muncă, să dezvoltăm economia, să modernizăm țara, să motivăm familiile tinere să rămână acasă și să conectăm țara noastră la spațiul valoric și economic european.

Iată de ce, și pe această dimensiune, este atât de important să reformăm justiția și să ducem o luptă eficace împotriva corupției. Instituțiile statului trebuie să servească interesul țării, nu al unor grupuri corupte, iar presiunile abuzive asupra investitorilor trebuie să înceteze.

Vă mulțumesc, în numele cetățenilor Republicii Moldova, pentru sprijinul oferit atât pe parcursul acestor aproape trei decenii, cât și în acest ultim an marcat de pandemie. Cetățenii Republicii Moldova au nevoie, în continuare, de ajutor pentru a ieși cu bine din criza sanitară și economică. Am discutat astăzi despre cooperare și asistență pentru combaterea virusului și ne bucurăm de deschiderea României de a oferi vaccinuri în Republica Moldova cât mai curând. Aceste vaccinuri, destinate în special lucrătorilor din prima linie, lucrătorilor medicali, vor salva vieți și ne vor ajuta să oprim răspândirea infecției.

Desigur, în perioada următoare va trebui să depășim și efectele crizei economice. Și aici, contăm pe sprijinul României atât în plan bilateral, cât și prin vocea foarte importantă a României în deciziile Uniunii Europene față de Republica Moldova.

Republica Moldova și România au o limbă comună, o istorie comună și o cultură comună. Îmi doresc ca în următorii ani relația noastră să se dezvolte și pe proiecte de viitor comune. Îmi doresc să investim următorii ani pentru a consolida și dezvolta legăturile dintre țările noastre. Aș vrea să continuăm dezvoltarea relației noastre pe dimensiunile culturală, educațională și să consolidăm această relație prin și mai multe investiții, printr-o infrastructură care să ancoreze Moldova și mai ferm în spațiul european. Sper să reușim în următorii ani să renovăm și să construim poduri rutiere și feroviare peste Prut. Construcția unui pod nou între Ungheni și Ungheni de pe ambele maluri ale Prutului va conecta cetățenii Republicii Moldova atât de Iași, cât și de autostrada care va lega Estul Europei de Uniunea Europeană. Vreau să organizăm și un Forum de afaceri Republica Moldova-România pentru a dezvolta și aprofunda legăturile economice dintre statele noastre.

Aceste deziderate se conțin și în Declarația comună adoptată astăzi împreună cu domnul Președinte Klaus Iohannis, declarație prin care ne-am exprimat hotărârea de a aprofunda cooperarea dintre Republica Moldova și România și de a acționa împreună pentru îndeplinirea obiectivelor noastre comune.

Podul de Flori de peste Prut (6 mai 1990; 16 iunie 1991; 11 Iulie 2015; 31 decembrie 2017)

Podul de Flori, poză făcută de regretatul Andrei Vartic

foto preluat de pe istoria.md
articole preluate de pe AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, editor — Cerasela Bădiță); youtube.com

 

Podul de Flori este denumirea acțiunilor ce s-au derulat pe malurile râului Prut la începutul anilor 1990 respectiv 1991, si mai apoi in 2015. Cu această ocazie, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial, frontiera româno-sovietică a putut fi traversată fără acte.

În mod simbolic, la aceste evenimente au fost lansate flori pe apa Prutului, de pe ambele maluri. Acest detaliu a dat numele manifestărilor respective

Podul de flori de peste Prut (6 mai 1990) - foto preluat de pe: infoprut.ro

Podul de flori de peste Prut (6 mai 1990) – foto preluat de pe: infoprut.ro

 

 

Primul Pod de Flori

A avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă Prutul în Moldova Sovietică fără pașaport și viză.

De-a lungul frontierei de 700 km de pe Prut, au fost create opt puncte de trecere: Miorcani – Pererita, Stânca – Costești, Iași – Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița – Leușeni, Fălciu – Țiganca, Oancea – Cahul și Galați – Giurgiulești.

La eveniment au participat aproximativ 1.200.000 de oameni. „Zecile de mii de români de pe ambele maluri au răbufnit ca un fluviu. Românii (de la Vest de Prut – n.r.) au fost primii care au intrat în URSS fără permisiune”, povestește ministrul Culturii și Cultelor de atunci, Ion Ungureanu.

După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil.

Podul de flori de peste Prut (6 mai 1990) - foto preluat de pe: infoprut.ro

Podul de flori de peste Prut (6 mai 1990) – foto preluat de pe: infoprut.ro

DOCUMENTAR: Se împlinesc 25 de ani de la primul ”Pod de flori” peste Prut

ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Se împlinesc 30 de ani de la primul ”Pod de flori” peste Prut

 

Al doilea Pod de Flori

S-a desfășurat pe 16 iunie 1991. De data aceasta, locuitorii din Moldova au putut să treacă fără acte hotarul în România.

17 iunie 1991 – Moldovenii trec Prutul

articol de Șerban Orescu

24 august, 2016

Făcându-și cu greu drumul prin mulțime, peste poduri supraaglomerate, sute de mii de moldoveni sovietici au intrat ieri în România, pentru o zi, în cadrul unei manifestări cu caracter național denumită „podul florilor”.

Ziua marca republica moldovenilor, 2/3 din ei sunt români etnici, având în vedere că cu un an în urmă românii, numărând de asemenea sute de mii, trecuseră Prutul în Moldova sovietică. Aruncând flori în Prut, numeroși moldoveni au arborat ieri drapelul roșu-galben și albastru, tricolorul României, care este însă și drapelul Moldovei Sovietice de când au venit naționaliștii acolo la putere. Mulți călători de o zi purtau pancarte pe care putea fi citit numele rudelor pe care sperau să-i poată întâlni.

La jumătatea zilei, Radio București făcea cunoscut că cca jumătate de milion de oameni luaseră parte la acest eveniment. Postul de radio anunța totodată perturbări ale circulației, având în vedere că mii de automobile și căruțe pe partea românească a râului complicau traficul, în timp ce oamenii, veniți din toate părțile țării pentru a întâlni pe cei dragi, participau la manifestații folcloristice și luau masa pe iarbă.
cititi continuarea pe www.europalibera.org

Al doi-lea Pod de Flori (17 iunie 1991) – Moldovenii trec Prutul - foto preluat de pe www.europalibera.org

Al doi-lea Pod de Flori (17 iunie 1991) – Moldovenii trec Prutul – foto preluat de pe www.europalibera.org

 

 

Al treilea Pod de Flori

A fost organizat de către Platforma Unionistă ACTIUNEA 2012 și Mișcarea Civică Tinerii Moldovei în data de 11 Iulie 2015. Motivul organizarii acestui pod de flori a fost de a-i intampina pe cei 1000 de locuitori din Moldova, ce au pornit in mars din Chisinau spre Bucuresti, pentru a cere Unirea Republicii Moldova cu România. Astfel incepand cu orele 10:00 acestia au trecut pe jos podul de cale ferata, fiind intampinati de locuitorii din România.

 

Al patrulea Pod de Flori sau „Deschiderea anului centenar la Prut”

A fost organizat de către ALIANȚA PENTRU CENTENAR pe data de 31 decembrie 2017. Aproape 1000 de persoane s-au adunat la ora 14:00 în fața primăriei Fălciu din județul Vaslui de unde au pornit în marș pe străzile comunei purtând un tricolor lung de 100 de m. Marșul a fost organizat în două etape:

- pe traseul Primăria Fălciu – Monumentul Ostașilor Români, monument dedicat soldaților Armatei Române căzuți în lupta pentru eliberarea Basarabiei, unde aici manifestanții au cântat, au ținut mai multe prelegeri și s-au rugat pentru neamul românesc.

- pe traseul Monumentul Ostașilor Români – Podul feroviar Fălciu, pod feroviar ce leagă România de vechea provincie românească, Basarabia.

Odată ajuns la Prut, tricolorul de 100 de m a fost trecut este râu, acesta fiind ținut atât de manifestanții din stânga Prutului, cât și de cei din dreapta lui, legând ambele maluri.

„„Desfășurarea tricolorului peste Prut va fi urmată de alte evenimente prin care vom atrage atenția asupra necesității reîntregirii țării prin unirea României cu Republica Moldova. Solicităm autorităților centrale și județene refacerea podului de la Fălciu atât de necesar economiei locale. Vrem să trecem Prutul și ca să ne plângem ostașii căzuți la Țiganca””
—a declarat George Simion, președintele Acțiunii 2012, organizație membră a Alianței pentru Centenar.

Manifestanții de pe ambele maluri au cântat într-un glas imnul României „Deșteaptă-te, Române” și au scandat „Jos hotarul de la Prut”, „Basarabia e România”, „Unire”, „Același sânge, aceeași țară, români am fost cu toți odinioară” după care au dat drumul tricolorului în apă, lăsându-l liber, în Prut.

Întregul eveniment s-a desfășurat cu sprijnul autorităților din România și Republica Moldova.

 

Mărturii

Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii. De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei.”
—Grigore Vieru, într-un interviu difuzat în mai 2008 de Stela Popa și portalul Unimedia

La Pod, în satul meu, venise și un medic din Chișinău cu baiețelul său care să fi avut vreo patru anișori și căruia tatăl său îi promisese încă la Chișinău că va vedea români. Cei de pe malul drept erau uzi leoarcă. Oamenii din Pererâta mea aduseseră în fugă haine uscate pentru oaspeții doriți. Se vorbea într-o limbă comună – în română. După două-trei păhăruțe de țuică începuseră să cânte – intonau aceleași cântece comune. La vârsta când încă nu era atins de minciunile noastre lingvistice, băiețelul medicului întrebase cu o naivitate cuceritoare pe tatăl său: ,,Tată, mi-ai promis să-mi arăți români. Care-s ei?
—Grigore Vieru, Primul Testament

 

Diverse

Evenimentul a fost reflectat și în artă, în filmul Podul de flori de Thomas Ciulei. Subiectul filmului este existența de zi cu zi a familiei Arhir din satul Acui, Republica Moldova, cu tatăl care rămâne acasă să lucreze pământul și mama plecată în străinătate la lucru, totul în perioada când a avut loc evenimentul Podul de flori. Podul de flori este o coproducție româno-germană între Europolis Film, Studioul de Creație Cinematografică a Ministerului Culturii și Ciulei Films Germania.

Filmul regizat de Thomas Ciulei a obținut în anul 2008 Marele Premiu pentru film documentar „Erinnerung und Zukunft” (Amintire și Viitor), precum și premiul „goEast” în memoria lui Reinhard Kämpf la Festivalul de Film goEast din Germania care a avut loc în perioada 9–15 aprilie 2008. Filmul lui Thomas Ciulei a câștigat în același an și Premiul Bibliotecilor, precum și o mențiune la ediția 2008 a Festivalului internațional de filme documentare Cinéma du Réel, desfășurat la Paris în perioada 7–18 martie 2008.

 

articol preluat de pe ro.wikipedia.org

 

Alianța pentru Unirea Românilor – AUR

Alianța pentru Unirea Românilor – AUR

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: www.agerpres.ro; tvrmoldova.md

 

Comunicat de presă – Alianţa pentru Unirea Românilor

George Simion: De 1 decembrie, lansăm cadoul nostru pentru România – Alianţa pentru Unirea Românilor

Pe 1 decembrie a fost lansată Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR). Primele 200 de adeziuni la noua entitate politică au fost semnate la Alba Iulia, în contextul Zilei Naţionale a României.

Astăzi, de 1 decembrie, în Capitala Marii Uniri, lansăm cadoul nostru pentru România: Alianţa pentru Unirea Românilor. Este forma prin care vom activa oriunde trăiesc români şi ne vom implica în toate alegerile. Vom ajuta ca neamul românesc să dăinuie. Din Chişinău până în Carei, din Londra până în Vârşeţ, vă cunosc şi îmi dau seama de potenţialul pe care îl avem. Mai presus de aurul galben, aurul verde sau aurul negru sunteţi voi – voi sunteţi aurul ţării. De-acum înainte suntem împreună!“, a declarat George Simion, lider al Alianţei pentru Unirea Românilor, în cadrul primului Congres al formaţiunii.

Ţinta pe care o avem în faţă sunt alegerile locale şi parlamentare din 2020, un obiectiv greu pentru o mişcare aflată la început. Ne propunem să avem liste complete din fiecare judeţ din ţară pentru alegerile locale şi liste complete pentru Camera Deputaţilor şi Senat la alegerile parlamentare, aceasta este direcţia următoare“, a mai precizat Simion.

Liderul unionist a menţionat că următorii paşi ai Alianţei vizează crearea de filale judeţene şi locale, iar pe 24 ianuarie, de Ziua Principatelor Române, va fi votată conducerea centrală a noii formaţiuni politice.

În AUR am înglobat şi români de rând şi societate civilă, şi persoane implicate în administraţia publică. AUR va fi forţa care va putea reprezenta politic toţi românii. Orice român care iubeşte tricolorul, care are credinţă, care pune preţ pe familie şi libertate va putea candida sub sigla AUR. Să nu ne fie frică să fim curajoşi!“, a îndemnat Simion.

Următorii paşi anunţaţi sunt crearea de filiale judeţene şi locale, iar pe 24 ianuarie va fi votată conducerea centrală a noii formaţiuni politice.

În cadrul Congresului au fost prezentaţi coordonatorii zonali şi primii candidaţi ai Alianţei la alegerile din 2020.

1 decembrie 2019

Centenarul Marii Uniri trebuia să prezinte în faţa lumii o Românie unită, dar ne-a prins mai dezbinaţi ca niciodată. Noi, cei din Basarabia am ajuns să ne uităm peste Prut şi am ajuns să ne întrebăm când se va înfăptui Unirea. Alianţa pentru Unirea Românilor este acel proiect care va demonstra că se poate. Va uni malurile de Prut. Acest proiect va arăta că suntem puternici, uniţi! A venit momentul să dăm sacrificiu, nu să facem sacrificiu. Întrebarea „Eu cu cine votez?” are de acum un singur răspuns. AUR pentru România înseamnă şi AUR pentru Republica Moldova!”, a declarat Maria Botezatu Arvinte, coordonator al Alianţei în Republica Moldova, în cadrul primului congres al noii formaţiuni politice.

 

articole preluate de pe: www.agerpres.ro; tvrmoldova.md
cititi despre Alianța pentru Unirea Românilor – AUR si pe: infoprut.rotomisnews.ro

DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918 (27 martie 2018)

DECLARAŢIA Parlamentului României pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România, la 27 martie 1918

foto preluat de pe www.facebook.com/cameradeputatilor
articol preluat de pe www.cdep.ro

27 martie 2018

 

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA                                                                                                          DEPUTAȚILOR SENAT
D E C L A R A Ț I E
pentru celebrarea unirii Basarabiei cu Țara Mamă, România,
la 27 martie 1918

În temeiul prevederilor art. 13 pct. 23 din Regulamentul activităţilor comune ale
Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Parlamentul României adoptă prezenta declarație.

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ
reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române
majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice
ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului țarist și ale desfășurării Primului Război
Mondial, a dat expresie dorinţei colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii.

Textul Actului Unirii, votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918, cuprindea într-un
singur paragraf sufletul și năzuințele spre unire ale basarabenilor:

„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică
Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră
și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani, din trupul
vechii Moldove, În puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului
ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se
unește cu mama sa România. Trăiască unirea Basarabiei cu România de-a pururi și
totdeauna!”

Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28
octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie
modernă, scrisă de fiii Basarabiei care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric
de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului.

Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, România, s-a înlăturat nedreptatea
istorică de la 1812, când, prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia
țaristă, partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența
Imperiului Rusiei, formând gubernia Basarabiei.

Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare
a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca „Pactul Ribbentrop-Molotov”
semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de războiul civil
rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de la pericolul
pierderii identității naționale.

Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de
recunoștință înaintașilor politici, la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu
România.

Prin organizarea unei Ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei
delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău
pentru acest eveniment, sărbătorim „Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918”
și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs
năzuințelor naționale.

Considerăm astăzi, drept o misiune de onoare a actualei și viitoarelor generații
din stânga și dreapta Prutului să cinstească cu pioșenie memoria generației de la 1918,
care a lucrat la construirea României Mari.

Astfel, având în vedere că:

-Parlamentul României a condamnat, într-o Declarație adoptată la 24 iunie 1991,
Pactul Ribbentrop-Molotov „ca fiind ab initio nul și neavenit”;

-la 31 august 1989, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba
română ca limbă oficială a statului şi a repus în drepturi alfabetul latin, interzis de
Guvernul Sovietic în timpul ocupaţiei, ca alfabet al limbii române scrise;

-la 10 martie 1990, locuitorii Republicii Moldova au putut vota, în alegeri libere şi
corecte, deputaţi pentru Consiliul Suprem;

-la 27 aprilie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul
românesc ca însemn oficial al statului;

-la 23 iunie 1990, Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica
Moldova drept stat suveran,

- la 1 ianuarie 2007, România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27
iunie 2014 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Parlamentul României, constituit în Ședința solemnă la împlinirea a 100 de ani
de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu patria mamă, astăzi, 27 martie 2018:

– consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai Republicii
Moldova care susțin unificarea celor două state ca o continuare firească în
procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act
depinde de voința acestora,

și

– declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întotdeauna pregătiți să vină
în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor
Republicii Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acestora.

 

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa
comună din data de 27 martie 2018.

 

Preşedintele Camerei Deputaţilor                                                                                                                         Preşedintele Senatului
Liviu Dragnea                                                                                                                                                        Călin Popescu-Tăriceanu

 

București, 27 martie 2018

 

articol preluat de pe www.cdep.ro

 

 

Mesajul Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, transmis cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România

Președintele României Klaus IOHANNIS - foto preluat de pe www.facebook.com/klausiohannis

Președintele României Klaus IOHANNIS – foto preluat de pe www.facebook.com/klausiohannis

27 martie 2018

 

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a transmis marți, 27 martie a.c., un mesaj cu prilejul aniversării unui secol de la unirea Basarabiei cu România.

Vă prezentăm în continuare textul mesajului:

Aniversăm astăzi 100 de ani de la Declarația de unire a Basarabiei cu Regatul României. Decizia adoptată de Sfatul Țării de la Chișinău a fost un gest politic și patriotic care face cinste elitelor vremii și tuturor celor care l-au visat și au lucrat pentru înfăptuirea lui. Este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și țin treze conștiințele, generație după generație.

România primăverii anului 1918 era marcată de o situație militară gravă și se afla expusă unui context internațional dificil. Cu toate acestea, în clipe de cumpănă, în fața amenințărilor și pericolelor din imediata sa vecinătate, fără a pune condiții ori a aștepta vreo compensație, România a asigurat protecția Basarabiei. Prin proiectele de democratizare și de reformă economică promise de Guvernul României în 1917, unirea de la 27 martie 1918 a constituit pentru Basarabia nu doar atingerea idealului național al românilor de pe cele două maluri ale Prutului, ci și un atractiv proiect de viitor, o alternativă viabilă la perspectiva sumbră a bolșevizării.

Politicienii anului 1918 au demonstrat înțelegerea oportunităților pe care istoria și contextul internațional le-au oferit pentru împlinirea aspirațiilor românilor. Un lucru este comun tuturor marilor înfăptuiri ale României din ultimul secol și jumătate: ele s-au realizat prin asocierea proiectelor noastre cu marile procese europene, prin asimilarea de către societate a valorilor umanismului occidental. Așa a fost și în anii Marelui Război, așa a fost și în anul Marii Uniri, care a debutat cu unirea Basarabiei cu România.

Actul de acum o sută de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru înaintași, ci și o permanentă sursă de inspirație pentru necesitatea dezvoltării și aprofundării continue a Parteneriatului Strategic dintre România și Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

În prezent, cursul nostru de convergență se numește parcursul european al Republicii Moldova, pentru succesul căruia țara noastră acordă un sprijin consistent și permanent, diplomatic, financiar și tehnic. România are însă și datoria de a fi pentru Republica Moldova, pe mai departe, un exemplu de națiune angajată în proiectul european, un model de economie competitivă, de societate care știe să prețuiască și să valorifice potențialul său uman. În acest proiect, sunt convins că putem să ne ridicăm la înălțimea faptelor pe care astăzi le aniversăm!”

articol preluat de pe www.presidency.ro

 

Unioniștii din București Merg la Alba Iulia de 1 Decembrie

Unioniștii din București Merg la Alba Iulia de 1 Decembrie

foto si articol preluate de pe www.facebook.com

 

Pe 1 Decembrie, români din toată lumea vor fi la Alba Iulia pentru a celebra Centenarul Marii Uniri, acolo unde înaintașii noștri au realizat cel mai mare deziderat al poporului român.

Acest eveniment unic în viața fiecărui om care a cântat vreodată „Deșteaptă-te Române!” nu trebuie ratat.

Vom pleca pe data de 30 noiembrie, seara, din București cu autocarul, urmând să ajungem pe data de 1 decembrie la Alba Iulia.

Toată ziua o vom sărbători începând cu marșul unioniștilor care va pornii de la Gara Feroviară, exact așa cum au făcut-o și strămoșii noștri acum 100 de ani.

Seara, după terminarea programului ne vom întoarce în București, urmând ca pe data de 2 decembrie, dimineața să ajungem înapoi

Hai cu noi să sărbătorim cea mai importantă zi a românilor de pretutindeni!

UNIREA • FACE • PUTEREA

Rezervările se fac la www.unire2018.ro/centenar sau la sediul nostru din str. Blănari nr. 23, sector 1

articol preluat de pe www.facebook.com

(George Simion) Trei lucruri pe care Dăncilă nu le ştie despre Republica Moldova

Prim-ministrul României Viorica Dăncilă și Prim-ministrul Republicii Moldova Pavel Filip

foto preluat de pe www.b1.ro
articol de George Simion, preluat de pe adevarul.ro

 

George Simion - presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

George Simion – presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

22 noiembrie 2018

 

Astăzi are loc şedinţa comună a guvernelor României şi R. Moldova. Dacă premierul Dăncilă sau cineva din jurul ei ar avea expertiză pe zona românească de la est de Prut, această şedinţă ar avea importanţă. Însă, cum cunoaştem cu toţii adevărul, iată trei lucruri de care premierul Viorica Dăncilă trebuie să afle, exprimate plastic. Altfel, ne vom plictisi auzind de interconectări energetice şi rutiere care nu se mai fac niciodată

Pe scurt, Republica Moldova, ca parte a spaţiului unde trăiesc vorbitori de limba română ar trebui să fie formulat ca proiect unitar de ţară, mai ales în Anul Centenarului. Cum politicienilor noştri, pe lângă multe altele, le lipsesc viziunea şi curajul, ce trebuie să reţinem e că suntem ultimul stat din lume care susţine prostiile făcute de guvernul Republicii Moldova. Şi primul care l-a recunoscut pe harta lumii, prin nimeni altul decât Ion Iliescu.

Aşadar, pe înţelesul tuturor, mai ales a doamnei premier:

 

1. Nu te vor pe tine, ci banii tăi!

Nu este normal să susţinem un stat mafiot condus de Vlad Plahotniuc. Un stat care tocmai a fost tăiat de pe orice program de asistenţă macrofinanciară de către Uniunea Europeană. Deputaţii europeni au criticat Republica Moldova pentru că regresează în privinţa implementării standardelor democratice, într-o rezoluţie privind implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană adoptată de Parlamentul European săptămâna trecută cu 396 de voturi pro şi 76 împotrivă. Va urma reintroducerea vizelor.

Din cauza lipsei bunei-credinţe, a lipsei de experţi în luarea deciziilor şi a existenţei presiunii publice pe subiect, ce a făcut România în ultimii ani a fost să arunce bani pe fereastră, alimentând huzurul mafioţilor de la Chişinău şi susţinându-le statul. Banii contribuabilului român nu au mers către fraţii lui de peste Prut, şi chiar şi atunci când au mers, au fost mai mereu asumaţi de partidul de guvernământ.

Presiunea publică a venit din zona noastră, a societăţii civile (dacă e greu să ne identificaţi, doamna premier, noi suntem cei care au scris BASARABIA e ROMÂNIA peste tot). Iar noi cerem să sistaţi de urgenţă orice ajutor către guvernul central de la Chişinău. Liga Aleşilor Locali Unionişti, care grupează primăriile care au semnat declaraţii de Unire cu Ţara, pot reprezenta partenerii de dialog şi dezvoltare durabilă, dacă vrem să avem măcar şi o zonă prietenoasă cu România la est de Prut. Altfel, pentru mafioţii de la Chişinău suntem buni doar de plătit, ca la damele de companie. AJUNGE!

 

2. Dacă dragoste nu e, nimic nu e!

Acest articol este scris de un lider unionist care tocmai a primit o expulzare pe o perioadă de cinci ani în Republica Moldova. Nu mă aştept să cunoaşteţi acest aspect după cum o deputată de la dumneavoastră din partid nu cunoaştea ce înseamnă UNIONIST.

Ce pot să vă spun e că Ministerul de Externe condus de domnul Meleşcanu nu a reacţionat în niciun fel. Cunoscându-i mapa profesională şi convingerile personale, nu am aşteptări nici de la domnul Meleşcanu nici de la dumneavoastră. Însă alta e problema: în ultimele luni, mişcarea unionistă a fost persecutată grav în Republica Moldova, la nivelurile cele mai de bază în respectarea drepturilor la libera exprimare. Reprimarea unioniştilor va continua pe măsură ce alegerile din februarie 2019 se apropie, mergând până a le interzice sau bloca dreptul de a participa la ele: mai rău decât în perioada Voronin!

Şi vă întreb, pe dumneavoastră mai puţin, pe cititorii noştri mai mult: CE CĂUTĂM NOI ÎN REPUBLICA MOLDOVA? Dacă nu repararea unei nedreptăţi istorice comise împotriva poporului român? Dacă nu apărarea drepturilor cetăţenilor care se autoidentifică ca români? Foarte bine securiştii români puteau trata acest stat cum tratează alte state din împrejurime precum Serbia şi Ucraina, adică bussines ca de obicei. Ah, poate asta şi se întâmplă…

Până se clarifică statul român ce naiba vrea în Republica Moldova, vă reamintesc doamna premier o fază penibilă la care aţi participat: şedinţa solemnă din 27 martie 2018, şedinţă în care aţi citit de pe foaie un discurs învechit, în care nimeni nu mai crede: aşa-zisa integrare europeană a Republicii Moldova. Vă scriu asta nu cu ură şi nu cu gesturile obscene atât de uzitate de societatea noastră în ultima vreme, ci cu durere în suflet că veţi repeta acelaşi discurs prăfuit şi astăzi.

Pe 27 martie nici măcar nu vă informase cineva ce avea să zică Dragnea la microfon! iar Declaraţia, votată unanim de parlamentul României spunea aşa:

consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora

Atunci, pe noi, mişcarea unionistă, cine ne apără, doamna premier Dăncilă? AJUNGE!

 

3. Trimite DNA să meargă să îi ia!

Ştiu că nu este un slogan prea popular în rândurile voastre, ale politicienilor, de la Roşia Montană încoace. Dar hei, uitaţi, cred că acesta e singurul lucru care v-ar spăla păcatele. Unirea Basarabiei cu România este subiectul care i-ar fi spălat păcatele chiar şi liderului dumneavoastră spiritual, Ion Iliescu.

Trimiteţi procurorii anti-mafie, doamna Dăncilă, scăpaţi de ei din România, mai scăpaţi şi de nişte personaje prost-văzute în cercurile dumneavoastră precum Codruţa Koveşi sau Monica Macovei (dacă Traian Băsescu nu a dus treaba până la capăt în Basarabia) şi reuşiţi, pentru prima oară în istorie să faceţi din România şi din Uniunea Europeană un model de succes, cu larg sprijin popular. Vă asigur că altfel nu vor avea o imagine bună nici securiştii noştri nici birocraţii de la Bruxelles. Şi vă jur că nici nu i-aş pomeni, dar e în joc şi viitorul meu şi al naţiunii mele:

În Basarabia, pe pământuri româneşti, cu populaţie majoritar românească, pe banii contribuabilului român, domnesc nişte golani şi formează statul Republica Moldova care astăzi e anti-românesc.

AJUNGE!

 

articol preluat de pe adevarul.ro

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

foto preluat de pe www.facebook.com
articole preluate de pe: www.semnez.euwww.monitoruljuridic.ro

 

Revizuirea propusă

Vrem ca Unirea Basarabiei cu România să fie posibilă efectiv și din punct de vedere Constituțional. Consolidăm voința de unire a oamenilor printr-o prevedere explicită în Constituție, care să garanteze că înfăptuirea actului este doar o problemă de ani.

 

PREAMBUL LA CONSTITUȚIA ROMÂNIEI:

Conștienți că fiii și nepoții noștri trebuie să se bucure de un viitor de libertate și avuție, de șansele de împlinire pe care generațiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european și prosper, hotărâți să edificăm procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române, în concordanță cu istoria poporului nostru, cu normele de morală și de drept internațional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale pașnică, liber consimțită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea și mulțumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituție.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Etapele demersului

CARE SUNT ETAPELE REVIZUIRII CONSTITUȚIEI ROMÂNIEI?

01. Înființarea Comitetului de Iniţiativă și elaborarea proiectului de lege – Aprilie 2018

02. Semnarea documentelor de către Comitetul de Inițiativă, în fața notarului – 09.05.2018

03. Depunerea la Senat/Consiliul Legislativ a Proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, însoțit de expunerea de motive – 23.05.2018

04. Publicarea în Monitorul Oficial a proiectului de lege privind revizuirea Constituţiei României, a expunerii de motive și a avizului Consiliului Legislativ – în desfășurare

05. Colectarea, în termen de 6 luni, a minim 500.000 de semnături valide, de la cetățeni cu drept de vot, din minim jumătate din județele țării, cel puțin 20.000 de semnături de fiecare județ – în desfășurare

06. Depunerea semnăturilor și a dosarului de revizuire la Senat/Parlament

07. Procedura prealabilă de avizare de către Curtea Constituțională

08. Dezbaterea și votarea în Parlament a propunerii legislative

09. Desfășurarea referendumului național și validarea acestuia de către Curtea Constituțională

10. Publicarea în Monitorul Oficial a formei revizuite

 

PROIECT DE LEGE nr. 745 din 24 iulie 2018 Propunere privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul

EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 802 din 19 septembrie 2018

 

EXPUNERE DE MOTIVE

Expresie a libertăţii, spiritului civic şi democraţiei constituţionale, milioane de români venim să arătăm ca necesar în noua Constituţie revizuită şi un preambul, pentru ca întotdeauna înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori pe care le considerăm intrinseci şi de la care nu se poate deroga, întrucât după ele se ghidează viaţa noastră şi activitatea constituţională a statului, care trebuie să fie conformă cu aspiraţiile cetăţenilor, statul şi guvernarea nefiind un scop, ci un mijloc pentru asigurarea drepturilor şi fericirii cetăţenilor.

În contextul în care constituţiile moderne evidenţiază un pact între suveran şi naţiune sau între puterea legislativă şi popor, este necesar ca acordul dintre guvernanţi şi guvernaţi să cuprindă un angajament de valori naţionale imuabile care să reprezinte fundamentul realităţii constituţionale a statului nostru. Angajamentul ar stabili repere pentru cetăţeni în acţiunile lor şi pentru instituţiile statului în materializarea interesului public.

Constituţiile mai multor state ale lumii încep cu un preambul, o introducere succintă în care sunt prezentate valorile, principiile şi obiectivele popoarelor, aspecte care stau la baza construcţiei solide a statelor lor. Libertatea, bunăstarea şi fericirea fiecărui cetăţean, precum şi ale generaţiilor viitoare sunt valori şi scopuri enunţate în sinteza reprezentată de preambul, alcătuind împreună o adevărată piatră de temelie a naţiunii.

Introducerea unui preambul în Constituţia României, care face trimitere la năzuinţele poporului român, ar veni în întâmpinarea primului articol al Legii fundamentale, în care se vorbeşte de idealurile Revoluţiei din decembrie 1989 şi garantarea acestora, mai puţin cunoscute de generaţiile născute după căderea comunismului.

Revizuirea Constituţiei prin adăugarea unui preambul are rolul de a consolida raportul dintre stat şi popor, iar afirmarea în cadrul acestuia a unor teme pentru un potenţial proiect de ţară, care să unească în fapte şi în cauză întreaga societate, sub oblăduirea guvernanţilor, va veni să întărească legătura indisolubilă dintre toate părţile care compun o ţară. Astfel, considerăm că acest potenţial proiect nu poate fi altceva decât reîntregirea naţională, act care se aliniază tuturor instrumentelor internaţionale în vigoare şi ratificate de România, acordurilor multilaterale interguvernamentale şi interstatale, care se regăseşte în conformitate cu Actul final al Conferinţei de la Helsinki şi cu practica internaţională care statuează principiul egalităţii între popoare şi dreptul acestora la autodeterminare, şi care este de mare importanţă pentru viitorul prosper al României şi al românilor de pe ambele maluri ale Prutului. În acest sens avem un exemplu concret şi accesibil care ne ghidează în demers: modelul german de reunificare.

În plus, în lumina Declaraţiei Parlamentului României, adoptate la 27 martie 2018, în ziua Centenarului Unirii Basarabiei cu România, este reconfirmată ca legitimă dorinţa de Reunire a populaţiei, pe căi democratice, liber consimţite, pentru continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. Totodată, disoluţia URSS şi proclamarea independenţei statelor baltice prin reluarea statutului juridic şi de drept internaţional anterior ocupaţiei sovietice, precum şi Rezoluţia Senatului Statelor Unite ale Americii nr. 148 din 1991, care arată că Guvernul American va susţine eforturile de reunificare a României cu Republica Moldova, după luptele pentru limba română şi libertate ale moldovenilor din stânga Prutului, încununate prin Declaraţia de independenţă adoptată de Marea Adunare Naţională din Chişinău la 27 august 1991, atribuie o forţă juridică ce dublează imensa forţă morală conferită de îndelungi suferinţe ale poporului nostru şi ale naţionalităţilor conlocuitoare, printre care amintim deportările, torturile, înfometările, crimele împotriva umanităţii.

Revizuirea Constituţiei prin introducerea preambulului propus va întări legitimitatea acesteia şi revalidarea complinită şi împlinită prin Rezoluţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, din 1918, neînfrântă de vreo altă adunare legală.

 

Comitetul de Inițiativă pentru revizuirea Constituției prin introducerea unui preambul este alcătuit din 24 de membri.

- Năstase Cezar-Victor

- Grecu Alexandru

- Rotaru Alexandru

- Modiga Iulia-Rodica

- Iercoşan Patricia-Ioana

- Dumitrescu Aron-Valeriu

- Nicolae Mihai-Viorel

- Antonescu Raluca

- Despa Gabriel-Simion

- Pavel Rodica

- Teacă Florentina

- Mitrică-Constantinescu Cristian

- Druc Mircea

- Mihaiu Liviu-Georgică

- Gheorghe Cătălin

- Lupu Ştefan-Gabriel

- Banu Elza Maria

- Rebigan Stana

- Eftimie Mihai

- Jescu Ionuţ-Cristian

- Bencec Otilia-Terezia

- Blănaru Matei

- Zamfir Constantin-Cătălin

- Lulea Marius-Dorin

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

Exemple similare – Constituția Republicii Federale Germania (1949)

Prevedere clară pentru reunificare cu Republica Democrată Germană:

Conștient de responsabilitatea sa în fața lui Dumnezeu și a umanității, urmând hotărârea de a păstra unitatea națională și politică și să servească păcii mondiale ca partener într-o Europă unită, poporul german din regiunile Baden, Bavaria, Bremen, Hamburg, Hesse, Saxonia Inferioară, Renania de Nord-Westfalia, Renania-Palatinat, Schlesswig-Holstein, Baden-Württemberg și Württemberg-Hohenzollern, în virtuatea puterii sale constitutive, a adoptat această Lege de Bază a Republicii Federale Germane pentru a conferi o nouă ordine vieții politice pentru o perioadă de tranziție. A acționat de asemenea în numele acelor germani a căror participare le-a fost împiedicată. Întregul popor german este chemat să înfăptuiască, prin liberă autodeterminare, unitatea și libertatea Germaniei.

Exemple similare – Constituția Ungariei

Art. D
Având în vedere că există o singură națiune maghiară, care trebuie să rămână unită, Ungaria este responsabilă de soarta cetățenilor maghiari care trăiesc în afara frontierelor sale, trebuie să faciliteze supraviețuirea și dezvoltarea comunităților lor, să le sprijine eforturile de păstrare a identității maghiare, exercitarea efectivă a drepturilor lor individuale și colective, stabilirea formelor de autonomie comunitare şi prosperitatea acestora pe teritoriile natale şi trebuie să promoveze de asemenea cooperarea între ei şi cu Ungaria.

Exemple similare – Constituția Coreei de Sud

Art. 4
Republica Coreeană se obligă să urmărească unificarea și să formuleze și să implementeze o politică de unificare pașnică bazată pe principiile libertății și democrației.

Exemple Similare – Preambulul Constituției Statelor Unite ale Americii

Majoritatea Constituțiilor lumii au un preambul definitoriu.

Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizării unei Uniuni mai strânse, așezării dreptății, asigurării Liniștii interne, înzestrării pentru apărarea obștească, promovării Prosperității generale si asigurării Binecuvântărilor Libertății pentru noi înșine si pentru Urmașii noștri, decretăm și promulgăm Constituția de față pentru Statele Unite ale Americii.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

INIŢIATIVĂ LEGISLATIVĂ

LEGE
de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adoptă prezenta lege.

ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003, se introduce următorul preambul: “Conştienţi că fiii şi nepoţii noştri trebuie să se bucure de un viitor de libertate şi avuţie, de şansele de împlinire pe care generaţiile noastre nu le-au avut, într-un stat unificat, democratic, european şi prosper, hotărâţi să edificăm procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române, în concordanţă cu istoria poporului nostru, cu normele de morală şi de drept internaţional în vigoare, prin reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică, liber consimţită, fără niciun amestec din afară, pentru a munci împreună la realizarea şi mulţumirea comună, alături de celelalte popoare ale Europei civilizate, adoptăm prezenta Constituţie.”

ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

AVIZ
referitor la iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul
Analizând iniţiativa legislativă a cetăţenilor privind revizuirea Constituţiei prin introducerea unui preambul, formulată de un comitet de iniţiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată, cu modificările ulterioare, şi transmisă de împuternicitul comitetului de iniţiativă, cu adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R1.127 din 04.07.2018 şi înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D707/04.07.2018,

CONSILIUL LEGISLATIV,

în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, şi art. 46 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ, precum şi al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,
avizează favorabil iniţiativa legislativă a cetăţenilor, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Prezenta iniţiativă legislativă a cetăţenilor are ca obiect revizuirea Constituţiei României, republicată, în sensul introducerii unui preambul, astfel încât, potrivit Expunerii de motive, înţelegerea textului constituţional să poată fi făcută prin prisma unui set de valori considerate intrinseci şi de la care nu se poate deroga.
Prin obiectul său de reglementare, iniţiativa legislativă se încadrează în categoria legilor constituţionale, fiind incidente prevederile din art. 151 din Legea fundamentală.

2. Fără a ne pronunţa asupra oportunităţii soluţiei legislative preconizate, menţionăm că, potrivit art. 43 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, preambulul enunţă, în sinteză, scopul şi, după caz, motivarea reglementării. Având în vedere rolul acestei părţi constitutive, întrucât motivarea trebuie să stea la baza reglementării şi să o preceadă, este de analizat dacă un preambul ar putea fi introdus în cuprinsul unui act normativ ulterior adoptării acestuia.

În acest sens, s-ar putea afirma că introducerea unui preambul în cuprinsul unei legi fundamentale este apanajul exclusiv al Adunării Constituante Originare, întrucât cuprinde descrierea sintetică a obiectivelor, condiţiile şi motivele care, la un anumit moment, au determinat adoptarea unei noi Constituţii, neputând fi introdus printr-o lege de revizuire a Constituţiei.

Precizăm că în preambulul mai multor legi fundamentale ale unor state europene se face referire la momentul adoptării acestora:

a) preambulul Constituţiei Republicii Bulgaria debutează cu expresia “Noi, Membrii celei de-a Şaptea Mari Adunări Naţionale …”;

b) preambulul Constituţiei Republicii Cehe debutează astfel: “Noi, cetăţenii Republicii Cehe din Boemia, Moravia şi Silezia, la momentul restaurării statului independent ceh …”;

c) în preambulul Constituţiei Republicii Letonia, în primul paragraf se reţine că “Poporul leton a adoptat următoarea Constituţie în cadrul Adunării Constituante, liber alese;

d) în ultimul paragraf al preambulului Constituţiei Republicii Portugheze se prevede că “Întrunindu-se în sesiune plenară pe data de 2 aprilie 1976, Adunarea Constituantă adoptă prin prezenta şi decretează următoarea Constituţie a Republicii Portugheze:”;

e) în finalul preambulului Constituţiei Republicii Slovenia se menţionează: “Adunarea Republicii Slovenia adoptă prezenta Constituţie”;

f) Potrivit preambulului Constituţiei Regatului Spaniei, “Poporul spaniol (…) îşi proclamă voinţa de (…) a consolida contextul juridic actual ce asigură supremaţia statului de drept ca expresie a voinţei poporului”.

Întrucât, aşa cum s-a subliniat în doctrină*1), “orice constituţie poate fi modificată pentru a ţine tot timpul pasul cu evoluţia relaţiilor sociale ce cad în câmpul ei de reglementare normativă”, revizuirea Constituţiei este posibilă, potrivit titlului VII al Legii fundamentale, cu respectarea strictă a limitelor revizuirii prevăzute de art. 152 din Constituţie.
*1) C. Ionescu în Cristian Ionescu, Corina Adriana Dumitrescu – “Constituţia României – Comentarii şi explicaţii” – Editura C.H. Beck, Bucureşti, 2017, p. 1618.

Din acest punct de vedere, ar fi de analizat în ce măsură referirea, din preambulul propus, la “reîntregirea neamului românesc pe cale paşnică” este în concordanţă cu limitarea revizuirii Constituţiei în ceea ce priveşte integritatea teritorială.

3. Sub rezerva observaţiilor de la punctul anterior din aviz şi având în vedere că, potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 189/1999, republicată, propunerea legislativă care face obiectul iniţiativei legislative se întocmeşte de comitetul de iniţiativă în forma cerută pentru proiectele de lege, este necesar ca proiectul să fie reformulat, cu respectarea normelor de tehnică legislativă.

În acest sens, titlul proiectului ar trebui să aibă următoarea redactare:
Lege de revizuire a Constituţiei României”

După titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă, trebuie prevăzută următoarea formulă introductivă:
Parlamentul României adoptă prezenta lege.”

Intervenţia legislativă preconizată trebuie să facă obiectul unui articol, marcat ca art. I, cu următoarea parte dispozitivă:

“ART. I
După titlul Constituţiei României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul naţional organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se introduce următorul preambul:”

În continuare, se va reda între ghilimele textul preambulului.
În plus, pentru asigurarea unei reglementări complete, proiectul trebuie să cuprindă, într-un articol distinct, şi norma privind supunerea spre aprobare prin referendum a revizuirii Constituţiei, în următoarea redactare:

“ART. II
Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor art. 151 alin. (3) din Constituţia României, republicată”

PREŞEDINTE,
dr. DRAGOŞ ILIESCU

Bucureşti, 24 iulie 2018.
Nr. 745.

 

semnati aici 1 milion pentru Unire – Initiativa cetateneasca de revizuirea a Constituţiei prin introducerea unui preambul

descarcati aici tabelul pentru semnaturi

Fii voluntarul campaniei 1 MILION PENTRU UNIRE.
Aplică pe https://www.semnez.eu/
#EuSunt1DintrUnMilion.

 

articole preluate de pe www.semnez.eu; www.monitoruljuridic.ro

(George Simion) Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european

Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european (UNITED. Better for Europe, better for people, better together – titlul prezentării din Parlamentul European)

foto si articol preluate de pe adevarul.ro

6 septembrie 2018

 

În premieră, vocea Unirii s-a făcut auzită răspicat într-o audiere publică din Parlamentul European. Viitorul Republicii Moldova se hotărăşte şi în instituţiile europene, bănuite de multe ori pe nedrept, de amorţeală sau indiferenţă. La Bruxelles a fost prezentă o delegaţie de primari unionişti din România şi Republica Moldova, alături de istorici, academicieni şi vectori de opinie.

La invitaţia europarlamentarului independent Mircea Diaconu, circa 30 de membri ai Ligii Aleşilor Locali Unionişti au contribuit la dezbaterea conferinţei prilejuite de Centenarul Marii Uniri a României. Lor li s-au adăugat reprezentanţii comunităţii etnicilor români din Cernăuţi (Ucraina), Vasile Tărâţeanu, şi Bugeac, Anatol Popescu, a românilor de pe Valea Timocului din Serbia, Zavisa Jurj, academicieni şi politicieni din Republica Moldova, deputatul român Constantin Codreanu, simpatizanţi şi activişti unionişti de pe cele două maluri ale Prutului, dar şi profesionişti din ţară şi din Diaspora.

Fotografii din cadrul evenimentului aici

Sala de şedinţe care a găzduit conferinţa a răsunat de emoţia din vocea basarabenilor care ne povesteau abuzurile la care sunt supuşi într-un stat a cărei putere politică este capturată de clanuri mafiote. Dar poate mai important a fost faptul că oameni cu expertiză au discutat concret despre modalităţi de colaborare, pe de-o parte între unităţile teritorial-administrative, pe de altă parte între acestea şi statul român. Mai întâi în plenul conferinţei şi apoi în cadrul unor întrevederi private cu o serie de europarlamentari români din partea mai multor partide şi independenţi care au câştigat mandate în Parlamentul European, pragmatismul a prevalat, s-au schimbat idei şi contacte şi s-au pus bazele unor colaborări ulterioare. Dezbaterea a decurs firesc şi singurul aspect la care n-am avut răspuns în faţa celor care m-au întrebat a fost că, de peste 10 ani de când România face parte din Uniunea Europeană, a fost primul prilej care li s-a acordat acestor voci de a vorbi cu glasul Basarabiei la Bruxelles, în centrul puterii europene.

 

Să avem curajul să propunem Europei o temă generoasă: Unirea noastră

De ce n-am spune mai des în Parlamentul European că Basarabia e România şi că obiectivul nostru de ţară este reîntregirea naţiunii române prin unirea pe cale paşnică şi consensuală a celor două state româneşti? Ce altceva în afară de ignoranţă, comoditate şi exces de conformism faţă de birocraţii de la Bruxelles şi Strasbourg ne împiedică să aducem aceste teme în prim-planul relaţiei României cu Uniunea Europeană?

Unirea României cu Republica Moldova poate fi proiectul de perspectivă cu care ţara noastră să aibă un impact pozitiv asupra Uniunii Europene. Într-o Europă care se desolidarizează şi se scindează pe falii etnice sau economice ce exemplu minunat ar oferi România punând în discuţie reunificarea poporului român? După căderea comunismului în Europa, singurul exemplu de reîntregire statală a fost unificarea Germaniei, iar tendinţa curentă este una de sciziune, suficient fiind să privim la Spania (Catalonia) sau Marea Britanie (Scoţia).

Discutând cu europarlamentari străini, este lesne de constatat că, în larga lor majoritate, ei nici măcar nu sunt conştienţi de faptul că Republica Moldova a făcut parte din România, că oamenii de rând vorbesc limba română sau că pe noi cei născuţi pe tărâmul de la Nistru pân’ la Tisa ne leagă Ştefan, Eminescu, tricolorul, leul, o istorie comună milenară, precum şi Actul Unirii din 27 Martie 1918, care a fost ratificat la Bucureşti şi Chişinău şi nu a fost invalidat. Şi nu este câtuşi de puţin vina străinilor faptul că ei nu ştiu ori nu le pasă de raptul teritorial din 1940 şi separarea poporului român. Este vina celor cu funcţii de reprezentare în statul român faptul că Basarabia nu face parte din discursul public oficial al României la Bruxelles.

Conferinţa a fost primul pas în direcţia unui lobby activ al societăţii civile din România şi Republica Moldova faţă de Unire. Să ne resemnăm cu graniţa pe Prut este cel mai comod lucru pentru europarlamentarii care au primit loc eligibil pe listele de partid spre a se odihni 5 ani la Bruxelles, cu salariul şi facilităţile oferite de demnitatea funcţiei, fără a face nimic altceva decât a răspunde ordinelor politice.

Resping cu tărie făţărnicia factorilor politici români care afirmă că susţin parcursul european al Republicii Moldova, deşi cunosc faptul că Uniunea Europeană nu are niciun interes către extinderea spre Est, iar Acordul de Asociere semnat în 2014 este în fapt un capăt de linie în relaţia Chişinău-Bruxelles.

 

Oligarhii şi afiliaţii lor conduc Republica Moldova într-o manieră abuzivă

Republica Moldova nu este câtuşi de puţin pregătită pentru aderarea la UE, nici măcar cât era de pregătită România în momentul accederii din 2007. Singurul sens pe care îl au cele 6 (şase!) judeţe româneşti interbelice care astăzi formează Republica Moldova este în componenţa României. Câştigul ar fi deopotrivă pentru poporul român reîntregit şi pentru Uniunea Europeană şi NATO, care ar dobândi între Prut şi Nistru o zonă stabilizată prin garanţiile americane faţă de România, suficiente pentru a descuraja eventualele agresiuni dinspre Răsărit. Rezultatul pragmatic al reunificării ar fi acela că armata modernă a României, formată din 90.000 de militari profesionişti şi susţinută de Statele Unite, va controla frontiera pe Nistru cu mult mai bine decât o pot face în prezent 5.000 de militari moldoveni.

În pofida sprijinului politic şi asistenţei financiare din partea Uniunii Europene, Republica Moldova este un stat eşuat, corupt, violent, nedemocratic, fragil, iar eşecurile sale subminează politicile europene în regiune şi contribuie la creşterea sentimentului anti-european în rândul populaţiei.

Pe de altă parte, reunificarea malurilor Prutului va aduce şi în R.Moldova legea europeană, ordinea constituţională specifică statelor UE, precum şi mecanismele anticorupţie din România renumite la nivel continental prin eficienţa lor.

Un mic grup de oligarhi şi acoliţii lor tratează Moldova ca pe un domeniu feudal

Ajutorul UE către Chişinău a fost delapidat sau în cel mai bun caz risipit. Un miliard de dolari americani a dispărut, fiind furat din sistemul bancar moldovenesc (hoţul este cunoscut de toţi – de culmea!), şi peste 300 de milioane de euro din ajutorul UE au fost deturnate de către oligarhii locali în ultimii ani, motiv pentru care programul de asistenţă UE a devenit nepopular în rândul cetăţenilor de bună credinţă ai Republicii Moldova.

Video

Conferinţa principală a evenimentului a fost transmisă în direct de către Calea Europeană:

Economia moldovenească totalizând 4 miliarde de euro este comparabilă cu a unui singur judeţ românesc. Ridicarea ei la nivelul românesc adică la 65% din standardul UE, ar costa 1,5% din PIB-ul României pe an, timp de 8 ani. Şi să nu scăpăm din vedere faptul că economia moldovenească este deja integrată în arhitectura economică a Uniunii Europeane, aceasta constituind principalul partener, cu care realizează 70% din schimburile comerciale, în special în agricultură şi domeniul serviciilor.

Unirea Republicii Moldova cu România - proiect european - foto preluat de pe adevarul.ro

Unirea Republicii Moldova cu România – proiect european – foto preluat de pe adevarul.ro

Peste 85% dintre cetăţenii moldoveni sunt eligibili la ora actuală să devină cetăţeni UE prin redobândirea cetăţeniei române a bunicilor lor. Deja peste 30% dintre moldoveni sunt cetăţeni europeni (români) sau rezidenţi de drept în spaţiul comunitar european. Beneficiul reunificării ar fi o justiţie europeană pentru încă două milioane de cetăţeni moldoveni (rezidenţi la ora actuală în Republica Moldova) care nu deţin cetăţenia română.

Dar mai presus de toate, reunificarea României ar fi un exemplu de succes al forţei UE de transformare a ţărilor din componenţă. „Unitate în diversitate” este deviza Uniunii Europene, iar Unirea noastră este un proiect generos care nu exclude nicio minoritate şi nicio categorie socială a Republicii Moldova. Uniţi avem nevoie de fiecare om onest pentru bunăstarea pe care ne-o datorăm nouă înşine.

 

articol preluat de pe adevarul.ro

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor