Articole

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Pentru ultima zi din an și pentru prima zi din Anul Centenar am legat prin tricolor cele două maluri de Prut

Credit foto: Iulia Modiga, Adrian Lupu

01 ianuarie 2018

 

Comunicat de presă – Acţiunea 2012

31 decembrie 2017

 

Centenar fără graniţă la Prut

Un drapel tricolor cu o lungime record de 100 de metri a legat de Revelion cele două maluri ale Prutului, marcând intrarea în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918. Mulţimi de oameni din România şi Republica Moldova au participat la desfăşurarea tricolorului pe un pod feroviar dintre România şi Republica Moldova, în dreptul localităţii Fălciu din judeţul Vaslui.

Alianţa pentru Centenar, ce reuneşte peste 130 de asociaţii civice sub mesajul unionist ‘Basarabia e România’, a organizat împreună cu Primăria Comunei Fălciu primul eveniment din seria de acţiuni care vor sărbători împlinirea unui secol de la Unirea tuturor românilor între graniţele aceluiaşi stat naţional suveran.

Tricolorul românesc a fost întins peste râul Prut, pe podul feroviar în prezent dezafectat care făcea legătura între localitatea vasluiană Fălciu şi oraşul Cantemir din Republica Moldova. Într-un singur glas s-a strigat ‘Unire!’ pentru ca mesajul unionist să se facă auzit până la Bucureşti şi Chişinău.

Desfăşurarea tricolorului peste Prut va fi urmată de alte evenimente prin care vom atrage atenţia asupra necesităţii reîntregirii ţării prin unirea României cu Republica Moldova. Solicităm autorităţilor centrale şi judeţene refacerea podului de la Fălciu atât de necesar economiei locale. Vrem să trecem Prutul şi ca să ne plângem ostaşii căzuţi la ţiganca‘, a declarat George Simion, preşedintele Acţiunii 2012, organizaţie membră a Alianţei pentru Centenar.

Manifestanţii vor sărbători Revelionul 2018 la Casa de Cultură din Fălciu, unde vor avea loc un spectacol de artificii în aer liber, recitaluri folclorice şi o masă tradiţională.

Întregul eveniment s-a desfăşurat în condiţii optime, cu sprijnul autorităţilor din România şi Republica Moldova.

articol preluat de pe www.agerpres.ro

 

Uniți sub tricolor la Prut

articol de Liviu G. Stan

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

31 decembrie 2017

 

Manifestație inedită în ultima zi din anul 2017: un drapel tricolor cu o lungime de 100 de metri a fost desfășurat de aproximativ 1.200 de unioniști peste Prut.

Mulțimi de oameni din România și Republica Moldova au participat la desfăşurarea tricolorului pe un pod feroviar dintre România şi Republica Moldova, în dreptul localităţii Fălciu din judeţul Vaslui.

„România n-a avut graniță la Prut!”, „Unire”, „Unitate națională”, „Jos hotarul de la Prut!”, „Trăiască, trăiască, trăiască și-nflorească Moldova, Ardealul și Țara Românească!” sunt câteva dintre mesajele scandate de unioniști la manifestație.

Tricolorul românesc a fost întins peste râul Prut, pe podul feroviar în prezent dezafectat care făcea legătura între localitatea vasluiană Fălciu și orașul Cantemir din Republica Moldova. Într-un singur glas s-a strigat „Unire!” pentru ca mesajul unionist să se facă auzit până la București și Chișinău.

cititi mai mult pe infoprut.ro

 

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Album foto Centenar fără graniță la Prut

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

Anul Centenar la Prut (31 decembrie 2017)

(George Simion) Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

“Violentul” George Simion şi câinii de pază ai democraţiei la Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia! (22 Octombrie 2016)

foto preluat de pe adevarul.ro

 

Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

articol de George Simion
29 noiembrie 2017

George Simion - presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

George Simion – presedintele Platformei Unioniste Actiunea 2012

 

Un apel public către partidele politice, la dialog şi la acţiune! O să vă povestesc în acest articol cum am ajuns ca pentru nişte afişe să fim amendaţi cu 10.000 de euro de către doamna Firea, cum funcţionează cenzura în societatea românească şi cum, atunci când primesc ordine, parlamentarii români nu mai răspund la telefoane. Pentru că, nu-i aşa, în campanii electorale sunt primii, iar când vine vorba de ţinut de promisiuni, sunt ultimii.

Subiectul Republicii Moldova este unul care incomodează, care caută să fie băgat sub preş şi care nu este unul de bonton în rândul aşa-zisei elite care conduce societatea românească. O elită transpartinică, în care, când camerele se închid, duşmanii devin cei mai buni prieteni, indiferent că sunt de la PSD, PNL, ALDE, PMP sau chiar USR.

Povestea începe astfel… În urmă cu un an, sătui de evitarea tematicii reîntregirii naţionale, am făcut un marş al Unirii în Bucureşti. Marşul nu a fost autorizat conform cererii noastre şi abia după un protest în faţa Primăriei Generale am primit asigurări din partea viceprimarului Bădulescu că vom putea urma traseul solicitat. Din păcate, presa, poate ocupată, poate cointeresată financiar, nu a relatat despre episod. Numai cei de la EpochTimes au făcut-o, aici. Probabil interesul doamnei Firea era să ne ţină în faţa Guvernului, loc unde noi puteam dialoga cu un prim-ministru care într-o lună îşi termina mandatul şi nu reprezenta o miză reală.

 

Opinia publică

Opinia publică a fost trezită şi şocată când am fost săltat eu de pe stradă de câinii de pază ai democraţiei, jandarmii români. Tot eram întrebaţi de ce nu am respectat traseul marşului: noi am primit asigurări că vom fi lăsaţi să revenim în Piaţa Universităţii. A ieşit un circ televizat de trei zile, în care am reuşit să obţinem totuşi dialogul dorit cu toate partidele politice care aveau să fie concurenţi electorali o lună mai târziu. Cu promisiunile de rigoare…

Totuşi, un preţ cam mare (tăvălirea noastră mediatică, în care am ajuns inclusiv eu! să fiu numit om al PSD-ului) pentru nişte promisiuni care astăzi ajung să fie nerespectate.

 

Primăria contraatacă

Nu mare ne-a fost surpriza când ne-am trezit, ca entitate juridică – PLATFORMA UNIONISTĂ ACŢIUNEA 2012, cu 10 amenzi, fiecare de câte 1.000 de euro, semnate de doamna Firea. Vina noastră este că am fi lipit afişe cu anunţul manifestaţiei în locuri interzise. Pentru aceeaşi faptă, 10 sancţiuni identice! NOTA DE PLATĂ: 10.000 de euro!

Amenzile sunt cât se poate de reale şi vor reprezenta subiectul unei conferinţe de presă săptămâna viitoare, pe care o vom susţine alături de avocaţii care ne ajută să încercăm să scăpăm de ele. Avem astăzi 10 procese pe rol, câte unul pentru fiecare amendă. Această formă de represiune din partea Primăriei reprezintă un atac la libertatea de exprimare şi nu o vom lăsa nepedepsită. Cred că vă imaginaţi ce înseamnă pentru noi suma de 10.000 de euro, care ni se impută astăzi să o plătim.

Iar asta de la domnii din partidul în care se vorbeşte despre MÂNDRIA DE A FI ROMÂN… Se dau milioane pe afişe cu centenarul şi pe site-uri pe care nu intră nimeni, iar noi suntem puşi să plătim?

 

Cu răbdarea treci Prutul?

De anul trecut până acum ne-am înarmat cu răbdare şi am zâmbit frumos. În ciuda zâmbetului nostru, nimeni din Guvernul Grindeanu nu a dorit să dialogheze pe tema Reîntregirii. Nici Guvernul Tudose nu a venit cu o schimbare de atitudine, deşi 130 de organizaţii au format, între timp, la Parlamentul României, pe 20 august, Alianţa pentru Centenar. Ce s-a întâmplat cu adevărat este că, fără să ceară expertiza mediului asociativ, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a copiat identic unele proiecte din zona civică, replică rămasă momentan fără rezultate notabile. Este cazul programului Cunoaşte-ţi Ţara (redenumit Descoperă şi Cunoaşte România) şi a programului de înfrăţiri (în luna aprilie a anului 2016, 450 de primari din R.Moldova veneau la iniţiativa organizaţiei pe care o conduc, Acţiunea 2012, la Parlamentul României pentru a stabili relaţii de colaborare cu omologii din Ţară).

Acelaşi zâmbet diplomatic l-am purtat cu noi şi în Parlament, unde am format un grup de parlamentari care susţin ideea Reunirii. 115 aleşi ai neamului şi-au manifestat dorinţa de a face lucruri concrete, în cadrul GRUPULUI PRIETENII UNIRII.

Să nu vă imaginaţi că “Opoziţia” e mai prejos decât puterea, domnul Orban evitând grupurile de unionişti care nu erau lăsate să afişeze bannere legate de Basarabia pe 6 august la Mausoleul de la Mărăşeşti. La fel, în acest moment, parlamentarilor PNL li se interzice să sprijine unioniştii, deşi promisiunile făcute sunt legate de înfrăţiri de localităţi sau de întâmpinări a unor grupuri care văd România pentru prima dată. USR este partidul unde am găsit cei mai mulţi opozanţi ai ideii de Unire, iar conducerea partidului, în frunte cu Vlad Alexandrescu, a interzis tuturor parlamentarilor să participe la conferinţa de lansare a grupului Prietenii Unirii. “Singurul” partid unionist, PMP, nu a mai ridicat deloc problema numărul 1 din campanie, aceea a unui Minister al Reunificării (deşi, fie vorba între noi, ne-am fi mulţumit şi cu o simplă instituţie care să coordoneze politicile pe zona Republicii Moldova şi să facă puţină ordine în tot haosul instituţional existent).

Am ajuns într-un teatru al absurdului în care astăzi, la Parlament, au fost în vizită o delegaţie a societăţii civile unioniste de peste Prut, cei care duc stindardul identităţii româneşti la Chişinău. Singurul care i-a primit a fost fostul preşedinte Băsescu, ca urmare a dublei sale apartenenţe politice (este de asemenea preşedintele de onoare al Partidului Unităţii Naţionale de la Chişinău):

Nu ştiu dacă noi corturi şi ieşiri în stradă masive vor fi soluţia, sau ce ni se propune pe la colţuri (să ne transformăm în mişcare politică), însă situaţia nu mai este de tolerat!

 

Cerem dialog şi respectarea promisiunilor!

Anul trecut, numai instalarea corturilor în Piaţa Universităţii şi iminenta campanie electorală au dus la scoaterea subiectului Basarabiei de sub preş, mediatizarea lui şi lansarea în spaţiul public a unor planuri concrete.

Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia (Bucuresti, 22 octombrie 2016) - foto:: facebook.com (Basarabia e România)

Marșul Unirii: LUPTĂ pentru Basarabia (Bucuresti, 22 octombrie 2016) – foto:: facebook.com (Basarabia e România)

Astăzi, în prag de 100 de ani de la Marea Unire, cu harta României interbelice interzisă în orice comunicare a statului român, în numele a 130 de organizaţii care compun Alianţa pentru Centenar, solicităm Preşedenţiei, Guvernului şi partidelor politice parlamentare DIALOG. Mai cerem, firesc, respectarea promisiunilor făcute anul trecut. Pe agenda presantă, chiar dacă unii consideră că Unirea nu poate fi un subiect de discuţie, avem totuşi teme majore:

- interconectarea energetică, subiect de care ne-am plictisit să tot auzim, dar să nu vedem rezultate;

- spaţiu mediatic comun, întrucât suntem măcelăriţi propagandistic peste Prut;

- acces liber pe piaţa muncii din România pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Acestea sunt teme reale, care unesc cu adevărat malurile de Prut şi pe care ni le dorim aplicate de urgenţă. Societatea civilă poate face numai într-un anumit grad munca statului, mai departe suntem depăşiţi de situaţie.

Aşadar, facem apel la forţele politice din România să înceapă dialogul pe acest subiect imediat după 1 Decembrie şi să colaboreze şi chiar să folosească expertiza societăţii civile. De asemenea, ne dorim un dialog sincer pe marginea Centenarului, care, din păcate, ajunge să fie folosit ca armă politică şi nu ca moment de coagulare a societăţii.

Dacă cineva consideră că nu e de responsabilitatea Bucureştiului ce se întâmplă cu Chişinăul, dacă cineva e suficient de naiv încât să creadă că în Republica Moldova se decide vreodată ceva de la sine putere, atunci ne merităm soarta.

2018 este despre Basarabia!

 

Toleranţă zero faţă de partidele politice în chestiunea Basarabiei

articol preluat de pe adevarul.ro

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

Conferința „Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea” (17 noiembrie 2017)

foto preluat de pe facebook.com

17 noiembrie 2017

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

Organizat de Asociaţia Studenților la Istorie „Dacia” – ISHA Bucharest şi Basarabia e România

 

Conferința Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea - foto preluat de pe facebook.com

Conferința Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea – foto preluat de pe facebook.com

 

Conferința va discuta atât despre dificultățile peste care România a trebuit să treacă pentru a se uni cu Basarabia cât și despre obstacolele pe care Țara le înfruntă în prezent în vederea înfăptuirii aceluiași lucru.

Evenimentul va avea loc vineri 17.11.2017, la ora 12:00, la Facultatea de Istorie, în Amfiteatrul Iorga (etaj 1), susținut de Conf. Univ. Dc. Marius Diaconescu.

Conf. Univ. Dr. Marius Diaconescu vă provoacă la o dezbatere despre propagandă și realism politic în problema Reunirii Basarabiei, cu accent pe rolul Rusiei, Ucrainei Ungariei și Turciei. Vor răspunde “provocării” Ioan Negrei, Vlad Bilețchi și George Simion

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

George Simion - președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012

Îi salut pe domnii profesori antevorbitori, pe distinșii oaspeți și nu în ultimul rând pe studenții la istorie pe care mă bucur să-i văd în număr atât de mare interesați de Basarabia.

Numele meu este George Simion și sunt președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, asociația care a adus alături peste 100 de organizații civice din România și Diaspora în ALIANȚA PENTRU CENTENAR ca să pregătim Reîntregirea Țării. Adică unirea pe cale pașnică și consensuală a României și Republicii Moldova – sau a Basarabiei, cum este cunoscut din istorie acest pământ românesc înainte de sovietizare. Începând cu anul 2006, noi aducem în spațiul public românesc mesajul „Basarabia e România”. Cu ajutorul voluntarilor noștri, mesajul „Basarabia e România” poate fi văzut în orașe, pe marginea șoselelor, pe stadioane și a devenit viral pe Internet și pe Facebook.

De ce considerăm noi că Basarabia e România? Distinșii profesori care au luat cuvântul înaintea mea au adus argumente covârșitoare de ordin istoric, cultural și de drept internațional care susțin acest fapt. Eu am să mă limitez la a vă povesti o întâmplare amuzantă pe care a trăit-o marele poet basarabean Grigore Vieru și pe care a relatat-o cu mult umor la TVR în deceniul trecut. Ca simplu ascultător al postului de radio de stat din Chișinău în anii ’80, Grigore Vieru a remarcat cum crainicul anunțase la microfon pe ton serios: „Vă prezentăm cântecul norodnic – adică popular – moldovenesc «M-a făcut mama oltean»”.

Chiar și umorul involuntar al crainicului de radio din era sovietică spune și azi mult adevăr: dacă moldoveanul este totuna cu olteanul, atunci moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt români la fel ca oltenii, muntenii, ardelenii sau bănățenii. De ardeleni de despart munții Carpați, iar ei sunt români. De dobrogeni ne desparte chiar Dunărea, iar ei sunt români de-ai noștri. De moldovenii din Basarabia ne desparte un biet râu care a fost ridicat de geografii sovietici la rang de fluviu. Iar basarabenii sunt și n-au încetat niciodată să fie români.

Eu însumi sunt moldovean născut la Focșani. Pentru cine nu cunoaște istoria orașului meu natal, Focșanii erau până acum 155 de ani oraș de graniță între Moldova și Muntenia. De-o parte a râului Milcov era Focșani-Moldova, iar de cealaltă Focșani-Muntenia. Locuitorii vorbeau aceeași limbă și erau de același neam, dar trăiau în țări diferite. Borna de hotar din Piața Unirii din Focșani stă și astăzi mărturie acestui fapt.

Vorba lui Petre Țuțea: „Eu n-am cerut să fiu român! Am avut noroc”. Norocul meu a fost să mă nasc în Moldova de partea… norocoasă a frontierei vremelnice pe râul Prut. De partea dreaptă a Prutului, parte care în urmă cu un secol și jumătate s-a unit pentru totdeauna cu Muntenia formând Principatele Române Unite și apoi România. Și pe pământul din partea stângă a Prutului trăiesc oameni care se consideră norocoși că s-au născut români. Dar multă vreme le-a fost interzis să-și vorbească limba și chiar și astăzi pot fi persecutați pe motiv că ei simt românește.

La fel ca orașul Focșani de acum 155 de ani, întreaga Moldovă este astăzi divizată arbitrar de un râu. Râul Prut, care în vremurile lui Alexandru cel Bun sau Ștefan cel Mare și până la războiul ruso-turc din 1812 niciodată nu mai fusese graniță de țară. Prutul odinioară navigabil, care unea Iașul de Dunăre și Marea Neagră în perioada interbelică, acum desparte fără voia sa românii de alți români.

Basarabia s-a alăturat României în 1918, dar a fost ruptă cu forța în 1944 de URSS. Istoria, după cum bine știm, nu se poate schimba. Nu putem șterge cu buretele o jumătate de secol de ocupație sovietică a Basarabiei sau 26 de ani de fragilă independență a celor 6 județe românești care compun astăzi Republica Moldova. Ceea ce putem face este să înțelegem istoria și să reparăm nedreptățile trecutului.

Prin a repara o nedreptate făcută cu sila de Uniunea Sovietică, noi cei de la Alianța pentru Centenar înțelegem să depunem eforturi pentru unirea pe cale pașnică și consensuală a României cu Basarabia. Să-i convingem pe cetățenii României de necesitatea reunificării ca obiectiv de țară. Și să-i convingem pe cetățenii de orice origine etnică din Basarabia că România îi primește respectându-le drepturile, așa cum țara a făcut-o și în 1918.

Curentul unionist este astăzi pe o tendință de creștere atât în România, cât și în Basarabia. Nu știu în ce măsură ni se datorează nouă sau dacă pur și simplu asistăm la trezirea conștiinței naționale românești de-o parte și de alta a Prutului. Scopul nostru, al Alianței pentru Centenar, este să pregătim reunificarea. Să anunțăm politicienii și instituțiile românești și externe că reîntregirea țării este cel mai important proiect durabil al României europene.

Nu vă lăsați induși în eroare de faptul că Republica Moldova este condusă astăzi de un președinte nepopular și orientat către Rusia mai mult decât spre România. Pentru prima oară în ultimele două decenii, jumătate din Basarabia este favorabilă României și Europei.

Am repurtat deja multe victorii sub tutela mișcării unioniste și mai sunt încă multe de realizat. De aceea, vă invit să ne susțineți și să vă implicați în acțiunile Alianței pentru Centenar. Fiecare membru și simpatizant al mișcării unioniste contribuie voluntar cu timpul și priceperea sa la proiectul în care credem cu toții. Și de care într-o zi vom fi mândri că s-a realizat. Este șansa generației noastre de a lăsa generațiilor viitoare o Românie reîntregită și vindecată de traumele istoriei.

Pe toți studenții – și nu doar studenții – care vor să ni se alăture îi invit să-și treacă numele și datele de contact pe foile care circulă în sală. Și nu uitați: BASARABIA e ROMÂNIA!

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

(Cristian Sava) Autoritatea Electorală Permanentă de la București, pe urmele primilor parlamentari ai României Mari

Regele Ferdinand vorbind în fața primului parlament al României întregite

 

Autoritatea Electorală Permanentă de la București, pe urmele primilor parlamentari ai României Mari

foto preluat de pe agero-stuttgart.de
articol de Cristian Sava (deschide.md)

25 octombrie 2017

 

Apropierea Centenarului Unirii a determinat Autoritatea Electorală de la București la un demers fără precedent. Astfel, AEP va edita un album care îi va avea în prim-plan pe membrii primului Parlament al României Mari, rezultat în urma alegerilor din noiembrie 1919.

Pentru a avea o imagine cât mai completă a celor care au făcut parte din legislativul de după întregirea României, AEP intenționează ca, pe lângă referințele istorice specifice perioadei, să realizeze și o monografie particulară a fiecărui deputat și senator din cei aleși în parlamentul din 1919.

În acest sens, Autoritatea Electorală de la București face apel către toți cei care pot oferi date relevante și/sau fotografii ale primilor parlamentari ai României întregite. Astfel, cei care dețin date în acest sens sunt rugați să le transmită direct AEP, la adresa de mail centenar.alegeri@roaep.ro.

Aportul cetățenilor la realizarea monografiei va fi răsplătit cu menționarea numelor acestora în caseta colectivului redacțional și în publicarea lor pe pagina oficială de internet a AEP.

cititi mai mult pe deschide.md

(Alexandru Cristian Surcel) Alianţa Pentru Centenar

Alianţa Pentru Centenar

foto: marturiilehierofantului.blogspot.ro
articol: Alexandru Cristian Surcel

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist - foto: facebook.com

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com

 

Despre misiunea Alianţei Pentru Centenar

21 august 2017

Ieri, 20 august 2017, la Sala C.A. Rosetti a Palatului Parlamentului, Bucureşti, România, a avut loc conferinţa CENTENARUL UNIRII ŞI BASARABIA, care a reunit circa 100 de ONG-uri, federaţii de ONG-uri, platforme civice, sindicate, din România, din Republica Moldova şi din diaspora, care au decis, în prezenţa reprezentanţilor majorităţii partidelor politice parlamentare din România şi a reprezentanţilor mai multor partide politice unioniste din Republica Moldova, să constituie ALIANŢA PENTRU CENTENAR, o coaliţie dedicată desfăşurării de evenimente şi de acţiuni, culturale sau revendicative, de-a lungul anului 2018, în vederea formulării, promovării şi adoptării oficiale a reunificării celor două state româneşti drept proiect de ţară.

De asemenea, organizaţiile astfel reunite şi-au promis sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor proprii, fie ele cu caracter unionist sau mai larg identitar cultural ori social.

Nu în ultimul rând, pe lângă Rezoluţia de constituire a Alianţei Pentru Centenar şi de proiectele concrete menţionate de la tribuna conferinţei sau în discuţiile pregătitoare ale acesteia, a fost adoptată o Declaraţie relativă la drepturile românilor din Ucraina, care cere încetarea de către autorităţile ucrainene a închiderilor de şcoli cu predare în limba română şi redeschiderea tuturor şcolilor de acest fel care au fost închise din 1991 până în prezent, încetarea în pratica statului ucrainean a falselor separări între români, moldoveni şi volohi şi recunoaşterea faptului că este vorba de o singură minoritate naţională, vorbitoare a unei singure limbi, limba română, şi adoptarea unei noi legi a limbilor regionale şi minoritare care să dea dreptul la folosirea limbii române în administraţie şi în justiţie în localităţile unde vorbitorii de limbă română, indiferent cum se autodenumesc, reprezintă cel puţin 20% din totalul populaţiei.

Cum spuneam mai devreme de proiecte concrete, cu titlu exemplificativ şi cu menţiunea că acţiunile şi evenimentele care vor fi efectiv organizate vor fi convenite de comun acord de organizaţiile participante şi contributoare la Alianţa Pentru Centenar, citez următoarele activităţi ce ar putea fi desfăşurare de-a lungul anului 2018:

1. Efectuarea de demersuri pentru adoptarea de către toate partidele parlamentare, sub auspiciile Academiei Române şi ale Preşedintelui României, a unui nou pact de tip Snagov, privind reunificarea celor două state româneşti.

2. Obţinerea modificării legislaţiei electorale astfel încât cetăţenii români din Republica Moldova să participe la alegerile din România în cadrul unei circumscripţii electorale separate de cea pentru diaspora, circumscripţia nr. 44.

3. Stabilirea de parteneriate media care să permită popularizarea proiectului de ţară, a iniţiativelor Alianţei Pentru Centenar şi a organizaţiilor componente.

4. Instrumentalizarea deputaţilor şi senatorilor din grupul Prietenii Unirii din cadrul Parlamentului României pentru promovarea de propuneri legislative care să rezolve chestiuni delicate, precum cea a dificultăţilor birocratice întâmpinate de cetăţenii Republicii Moldova şi ai Ucrainei care au dreptul să redobândească cetăţenia română sau de copiii acestora când ajung la vârsta majoratului.

5. Promovarea în cadrul unei eventuale reforme constituţionale sau ca iniţiativă cetăţenească a unui text care să declare dreptul la reunire al românilor, fie ca articol în cadrul Constituţiei, după modelul Constituţiei Republicii Federale Germania din 1949, fie ca parte a unui preambul la Constituţie.

6. Desfăşurarea de lobby pe lângă Guvernul României pentru reînfiinţarea unei structuri specializate, dedicate relaţiei cu Republica Moldova, cum a fost Oficiul pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova în perioada 2000-2004, sau chiar a unui Minister al Reunificării, după modelul din Republica Coreea.

7. Organizarea unui târg al proiectelor culturale unioniste şi identitare şi sprijinul pentru realizarea celor mai interesante dintre acestea.

8. Susţinerea de proiecte sociale faţă de persoane şi de familii defavorizate din Republica Moldova, mai ales orfani, veterani din războiul de pe Nistru etc.

9. Efectuarea de donaţii de carte.

10. Promovarea constituirii Fondului Moldova, prin care ajutorul financiar al României să fie direcţionat direct acolo unde este necesar, fără a mai alimenta corupţia din Republica Moldova.

11. Realizarea de broşuri şi materiale video adresate membrilor minorităţilor naţionale din Republica Moldova, despre realităţile României şi ale minorităţilor naţionale similare din România.

Reamintesc, enumerarea de mai sus este doar exemplificativă.

Mai departe, chiar dacă acest text va avea o lungime nepractică pentru anii în care trăim, în care oamenii îşi găsesc mai greu răbdarea necesară parcurgerii unor texte mai lungi, cred că e necesar să vedem cum de la 1848 încoace aspiraţia către unitate naţională s-a îmbinat cu dorinţa de modernizare şi de integrare în civilizaţia Occidentului şi de ce ideea unor universitari şi politicieni din zilele noastre de a separa aceste planuri este complet greşită.

(A) Anul 2018 este anul Centenarului Marii Uniri, desfăşurate pe parcursul anului astral 1918 în trei etape, prin Unirea Basarabiei cu România la 27 Martie/9 Aprilie, prin Unirea Bucovinei cu România la 28 Noiembrie şi prin Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România la 1 Decembrie. Realizarea deplinei unităţi naţionale în jurul statului constituit cu 59 de ani mai devreme prin unificarea celor două principate istorice, Moldova şi Ţara Românească (Mica Unire), şi devenit independent cu exact patru decenii mai înainte, reprezenta încununarea unor eforturi consecvente a mai multe generaţii, cu începere de la revoluţia din 1848, aşadar întinse pe şapte decade. Dar Marea Unire mai reprezenta şi împlinirea unui curs natural al istoriei, care-i apropiase tot mai mult în plan cultural, social, economic şi politic pe românii trăitori de-a lungul arcului carpatic, între Nistru, Tisa, Dunăre şi Marea Neagră, încă de la constituirea primelor formaţiuni statale medievale la cumpăna mileniilor I şi II, pe fondul originii autohtone comune şi a deplinei unităţi etno-lingvistice. Rod al revoluţiilor izbucnite în teritoriile dominate de imperiile în prăbuşire la sfârşitul primului război mondial, Marea Unire a fost deopotrivă încununarea binemeritată a marelui preţ de sânge plătit de ostaşii armatei regale române şi de voluntarii ardeleni, bănăţeni şi bucovineni în Munţii Carpaţi, la Turtucaia şi în celelalte bătălii ale anului 1916 şi pe câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz şi Caşin în 1917, şi a trebuit apărată împotriva agresiunii bolşevice în Basarabia în 1918, în Ungaria în 1919 şi în Siberia în 1918-1920.

(B) În cele şapte decenii de care aminteam anterior, dintre 1848 şi 1918, lupta pentru realizarea unităţii naţionale s-a îngemănat cu strădania modernizării societăţii româneşti, a integrării acesteia în Europa civilizată, de care secolele de dominaţie otomană şi mai ales perioada regimului fanariot (1711/1716-1821) o îndepărtaseră într-o anumită măsură. Atunci s-a constituit şi s-a împământenit aspiraţia pro-occidentală a inteligenţei româneşti, care astăzi se traduce în asumarea valorilor statului de drept şi ale democraţiei liberale şi în integrarea euro-atlantică a României. Marea Unire a însemnat şi succesul acestui demers, astfel că perioada interbelică, cea a României Mari, deşi de numai două decenii, cu toate neajunsurile ei, rămâne în amintire ca perioada în care toţi românii au cunoscut dezvoltarea cea mai fertilă din punct de vedere cultural şi o importantă înflorire economică.

(C) Evenimentele celui de-al doilea război mondial aveau însă să întoarcă roata istoriei pentru mai multe decenii, atât cu privire la întreruperea cursului european şi occidental al evoluţiei societăţii româneşti, cât şi cu referire la menţinerea deplinei unităţi naţionale. Seria de dictaturi deschisă în 1938, dar, mai ales, regimul totalitar comunist dintre 1945 şi 1989, ne-au readus sub zodia „hatârului şi a bacşişului”, care încă şi azi rivalizează cu realităţile epocii fanariote. Iar tragicul an 1940 a dus la pierderi de populaţii şi de teritorii, care, cu un nou imens preţ de sânge pe fronturile întinse din Caucaz în Europa Centrală, au putut fi doar parţial reparate. A rămas deschisă rana pregătită prin semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov, produsă prin ultimatumurile din 26 şi 27 iunie şi evacuarea din 28 iunie 1940 şi permanentizată de marile puteri învingătoare prin Tratatul de pace de la Paris din 1947.

(D) Cursul firesc al istoriei nu poate fi însă deturnat pentru totdeauna, chiar şi prin voinţa celor mai puternici. Valul de revoluţii din 1989 a dus la destrămarea utopiei marxist-leniniste şi la prăbuşirea totalitarismului comunist în Europa, iar anul 1991 a asistat la implozia sub propria greutate a imperiului care s-a opus cel mai activ realizării dezideratelor românilor, atât cele cu privire la unitatea naţională, cât şi cele relative la integrarea în civilizaţia occidentală: Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). În urma Uniunii Sovietice au rămas mai multe republici independente, cel puţin formal, între care şi un al doilea stat românesc, Republica Moldova, rupt de România ca rezultat al evenimentelor descrise mai devreme. Încă de la început s-a pus problema reunificării celor două state, dar aceasta nu s-a putut realiza atunci din cauza opunerii altor puteri străine şi a ezitărilor sau jocurilor duble ale unor responsabili din cele două capitale, Bucureşti şi Chişinău. Evenimente tragice precum mineriadele din 1990-1991, în România, sau războiul de pe Nistru din 1992, în Republica Moldova, au accentuat forţele inerţiale care au împiedicat de atunci şi până acum refacerea unităţii naţionale.

(E) Totuşi, chiar dacă, după o experienţă totalitară mult mai dură decât în orice altă ţară europeană, societatea românească s-a pus mai greu în mişcare ulterior căderii regimurilor comuniste, acest lucru s-a întâmplat, iar progresele nu pot fi negate. În 1995, prin Pactul de la Snagov, sub auspiciile Academiei Române, toate forţele politice parlamentare conveneau reluarea cursului occidental al devenirii civilizaţionale şi istorice româneşti ca proiect de ţară. Prin urmare, în anul 2004 România reuşea să devină membru cu drepturi depline al NATO, iar la 1 Ianuarie 2007 membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, legată de asemenea prin parteneriate strategice cu Statele Unite ale Americii, Franţa, Polonia etc. De asemenea, evenimentele ultimilor 5-6 ani arată o societate civilă tot mai activă şi mai implicată, care a reuşit de mai multe ori să se impună în faţa clasei politice. Chiar dacă mai persistă şi fenomene negative precum o anumită extindere a corupţiei, care la rândul său obligă la păstrarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi care face din integrarea în spaţiul Schengen încă un deziderat, ca şi menţinerea vizelor pentru Statele Unite, putem spune nu numai că proiectul de ţară afirmat în 1995 s-a împlinit, dar şi că, în fine, România pare să depăşească zona formelor fără fond, pe care acum puţin mai mult de un secol le sesiza şi le reclama Titu Maiorescu, şi că a atins un standard de stat de drept şi de democraţie care nu a existat nici în perioada interbelică.

(F) Din păcate, mult mai puţin notabile au fost progresele dincolo de Prut. După îngheţarea conflictului de pe Nistru şi menţinerea în zonă a unei forţe de ocupaţie şi după pierderea speranţei unei reunificări rapide cu România, dar şi sub influenţa unei mass media străine, cu nostalgii pentru imperiul sovietic de-abia prăbuşit şi pentru cel ţarist destrămat acum un secol, a urmat o perioadă de regres. Constituţia adoptată în 1994 a făcut o anumită întoarcere spre moldovenismul primitiv de sorginte sovietică, iar între 2001 şi 2009 regimul preşedintelui Vladimir Voronin şi al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a acţionat deschis împotriva asumării identităţii româneşti şi a apropierii de România. După ce guvernările pro-europene ce s-au succedat din 2009 până în prezent au eşuat în corupţie generalizată şi oligarhizare de factură post-sovietică, pe fondul unui enorm absenteism, alegerile prezindenţiale din anul 2016 au fost câştigate de un candidat cu un discurs antiromânesc chiar mai acerb decât cel al fostului preşedinte Voronin şi chiar mai aservit unor interese străine decât acesta, şi anume Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Cu toate acestea, Republica Moldova a reuşit în decembrie 2013 să semneze Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, iar mişcări sociale repetate ne arată că generaţia luptei de eliberare naţională de la sfârşitul anilor ’80 şi începutul anilor ’90 are tot mai mulţi continuatori. Mişcările unioniste ale tinerilor basarabeni au fost tot mai ample, începând cu 1995 şi cotinuând cu 2002 şi, mai ales, cu revolutia Twitter din aprilie 2009. Ulterior acesteia, din 2011, o tot mai activă mişcare unionistă de tineret s-a făcut simţită prin Platforma Unionistă Acţiunea 2012, prin Tinerii Moldovei şi apoi prin mişcarea ODIP. Dacă, după declanşarea războiului din Ucraina în anul 2014 şi după alegerea ca preşedinte a lui Igor Dodon, integrarea separată a Republicii Moldova în Uniunea Europeană devine un obiectiv tot mai nerealist, reunificarea cu România păstrează valenţele unui autentic proiect de ţară pe ambele maluri ale Prutului.

(G) Constatăm totuşi existenţa şi la Bucureşti şi la Chişinău a unor categorii de formatori de opinie şi de discipoli ai acestora care separă în mod artificial cursul occidental al devenirii istorice româneşti, asumat încă de la revoluţia din 1848, aşa cum arătam mai devreme, şi avatarul său actual, integrarea europeană şi euro-atlantică, de problematica unităţii naţionale, de asemenea asumată programatic la aceeaşi revoluţie din 1848. Respectivii consideră că ar fi nerealist sau desuet să mai discutăm în termenii unei noi Mari Uniri şi că viitorul românilor nu este într-un stat comun, ci ca două state separate într-o Uniune Europeană comună. Într-un fel, discutăm de formele fără fond ale lui Titu Maiorescu, într-o variantă contemporană, adică de calchierea fără discernământ a unor idei din gândirea politică occidentală, care pun ideea naţională în plan secund sau chiar o dezaprobă (prin asociere cu acel naţionalism excesiv şi exclusivist care a dus la declanşarea celui de-al doilea război mondial), dar fără adaptarea necesară la specificul românesc. Ori formele extreme de naţionalism nu au reprezentat niciodată în spaţiul românesc altceva decât opţiuni minoritare, fără apel la publicul larg. Procentajul maxim obţinut vreodată de un partid de această factură în alegerile parlamentare a fost de 15% în anul 1937, an în care mişcările naţionaliste extremiste de pe continentul european cunoşteau apogeul istoric. Excesele naţionaliste ale unor regimuri de dictatură, cel din anii 1940-1944 sau cel din cea de-a doua etapă a comunismului românesc (1965-1989), nu au împiedicat prăbuşirea acestor regimuri în faţa acţiunii unor opozanţi (îń 1944) sau revoluţionari (în 1989), care la rândul lor nutreau puternice simţăminte patriotice. În realitate, obiectivul unităţii naţionale s-a împletit permanent în aceşti 170 de ani cu dezideratul liberalizării, al democratizării, al construirii statului de drept şi al occidentalizării culturale a societăţii româneşti. De la generaţia paşoptiştilor la generaţia care a realizat revoluţia din 1989 şi manifestaţia-maraton din Piaţa Universităţii din 1990 nu a existat de fapt o separaţie între idealul modernist pro-occidental şi democratic şi idealul unionist. Iar în zilele noastre, tinerii unionişti sunt în primele rânduri ale mişcărilor sociale anticorupţie, pentru stat de drept, democraţie sau mediu sănătos, atât la dreapta, cât şi la stânga Prutului.

Prin urmare, este absurd să discutăm de Centenar fără să facem nicio referire la restabilirea unităţii naţionale, să ne limităm la o propunere de proiect de ţară construită doar pe o agendă internă sau pe ceea ce practic ar putea fi descris ca un program de guvernare. CENTENARUL 2018 TREBUIE SĂ FIE MOMENTUL ÎN CARE ROMÂNII, DIRECT, DAR ŞI PRIN REPREZENTANŢII LOR DIN CLASA POLITICĂ ŞI DIN SOCIETATEA CIVILĂ, DIN AMBELE STATE ROMÂNEŞTI ŞI DIN DIASPORA, TREBUIE SĂ-ŞI ASUME PE DE-A ÎNTREGUL PROIECTUL ISTORIC DE ŢARĂ, IDEEA DE LA 1848 ÎN FORMELE PREZENTULUI, ŞI ANUME EDIFICAREA UNUI STAT UNIFICAT, MODERN, CU UN REGIM DE DEMOCRAŢIE LIBERALĂ ŞI CU RESPECTAREA TUTUROR STANDARDELOR STATULUI DE DREPT, MEMBRU ACTIV ŞI VALOROS AL UNIUNII EUROPENE ŞI AL NATO. Iar următorul pas major către recâştigarea proiectului istoric de ţară este REUNIFICAREA REPUBLICII MOLDOVA CU ROMÂNIA.

articol preluat de pe: marturiilehierofantului.blogspot.ro

cititi si Alianţa pentru Centenar, lansată la Bucureşti: „2018 este despre Basarabia”

Alianţa pentru Centenar

Alianţa pentru Centenar

foto: infoprut.ro

 

Alianţa pentru Centenar, lansată la Bucureşti: „2018 este despre Basarabia”
articol: Liviu G. Stan – infoprut.ro

Liviu G. Stan -  foto - facebook.com

Liviu G. Stan – foto – facebook.com

20 august 2017

 

Nu se poate vorbi despre Centenarul Marii Uniri fără Basarabia. Aceasta este concluzia la care au ajuns cele 100 de organizații civice de pretutindeni reunite, duminică, la Parlamentul de la București în Alianța pentru Centenar.

Organizațiile și-au unit forțele și pregătesc acțiuni de amploare pentru marcarea Centenarului 2018, altele decât cele planificate de stat.

Un marș pe jos din capitala Unirii, Alba Iulia, spre capitala Republicii Moldova, Chișinău, campanii de informare în fiecare sat din stânga Prutului, lobby la Bruxelles și Washington, și înființarea unui fond al Unirii – sunt câteva dintre evenimentele pe care le vor derula unioniștii în 2018.

Sărbătoarea Centenarului nu este completă fără Basarabia. Anul 2018 trebuie să fie momentul în care punctăm decisiv necesitatea restabilirii unității naționale prin adoptarea proiectului de țară al României: unirea cu Republica Moldova. 2018 este despre fapte, este despre Basarabia”, a declarat George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, una dintre organizațiile din cadrul Alianței pentru Centenar.

Pe 27 martie 1918, Basarabia a fost prima provincie care s-a unit cu Țara, oferind un imbold celorlalte regiuni.

 

 

REZOLUȚIA

DE CONSTITUIRE A

ALIANȚEI PENTRU CENTENAR

Noi, reprezentanți ai societății civile românești din Țară și din afara granițelor actuale, reuniți astăzi, 20 august 2017, la Palatul Parlamentului din București, în conferința CENTENARUL UNIRII ŞI BASARABIA,

Animați de idealul unității naționale transpus în faptă de înaintașii noștri în anul de grație 1918 prin făurirea României întregite;

Atașați principiilor de solidaritate și unitate românească;

Conștienți de necesitatea redeșteptării conștiinței naționale și a refacerii unității politice a națiunii române;

Călăuziți de exemplul tuturor generațiilor de români care s-au sacrificat pentru afirmarea și consolidarea națiunii române;

Înțelegând faptul că Marea Unire reprezintă pentru toți românii, oriunde s-ar afla, un moment de referință și un reper pentru devenirea națiunii române;

Determinați să ne conjugăm eforturile pentru marcarea cu demnitatea cuvenită a Centenarului Marii Uniri;

Convinși că împlinirea destinului istoric al Basarabiei se poate realiza doar prin intensificarea și coagularea eforturilor de apropiere și reintegrare a ei în spațiul național firesc din care a fost smulsă;

Am decis să ne constituim în ALIANŢA PENTRU CENTENAR, coaliţie având ca scop imediat organizarea și desfăşurarea de-a lungul anului 2018 a unui șir de evenimente şi acţiuni culturale, comemorative sau cetățenești dedicate Marii Uniri, iar ca scop strategic formularea, promovarea şi realizarea idealului de reîntregire națională.

De asemenea, organizaţiile reunite în ALIANŢA PENTRU CENTENAR își promit sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor unioniste proprii sau a celor culturale ori sociale cu impact identitar.

 

Lista organizaţiilor din Alianţa pentru Centenar:

Mișcarea Civică Tinerii Moldovei

UNIREA – Onoare, Demnitate şi Patrie

Asociaţia 21 Decembrie 1989

Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina

Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Institutul Fraţii Golescu pentru relaţii cu românii din străinătate

Asociaţia România Vie

Liga Studenților, Iași

Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni

Consiliul Mondial Român

Unitatea – sindicatul liber din metrou

Asociația Comunelor

Alianta Civică

Asociația Studenților de la Universitatea București

Asociația Tinerilor Istorici și Diplomați, Suceava

RISE Consortium

Asociația Studenților la Istorie „Dacia”

Liga Studenților din Universitatea Maritimă, Constanța

Asociația Tighina

Sfatul Țării 100

Clubul de Istorie Militară

Asociația Mișcarea pentru implicare civică, Galați

Asociația Sens Pentru Dezvoltare Socială, Galați

Asociația Clubul Liderii Mileniului Trei

Federația Națională „Drum de Fier”

Sfatul Țării 2

Open Education

Asociația pentru Promovarea Istoriei României

Asociația Identitate Culturală Contemporană

Consiliul Naţional al Reîntregirii

Centrul pentru Cultură, Istorie şi Educaţie

Asociaţia Militarilor Veterani şi Veteranilor cu Dizabilităţi „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie-Izvorâtorul de Mir”

Centrul pentru Integrare și Dezvoltare PRUT

Fundația Corneliu Coposu

Asociația Națională a Taților din România

Asociația EuroTeens

Asociația Dacii Liberi, Mureș

Vatra Românească, Mureș

Asociația – Societatea Cultural – Patriotică „Avram Iancu”, Mureș

Liga Cultural Creștină ,,Andrei Șaguna”, Sfântu Gheorghe

Asociația GRIT, Sfântu Gheorghe

Asociația „Voievozii Munților”, Covasna

Cercetașii României – Centrul Local Brăila

Inițiativa Timișoara

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor „Elena Cuza” din Bârlad

Societatea de Știinte Istorice din România -Filiala Bârlad

Asociația Civică pentru Demnitate în Europa

Centrul European de Studii Covasna, Harghita

Asociația „Răsăritul Românesc”

Glasul sufletului, Ștefan Vodă

Faptă nu vorbă, Nisporeni

Fundația „Regina Elena”, Ungheni

Blocul Unității Naționale

Asociația de Drept umanitar din Republica Moldova

Fundaţia Culturală „CĂPRIANA”

Asociația Obștească Vasile Stroescu, Brânzeni

Congresul Profesorilor din Republica Moldova

Casa Limbii Române, Căușeni

Asociația Istorică Ștefan cel Mare și Sfânt Cimișlia, Balmuș

Fundația Copăceni VDR

Asociația Obștească „Credință Patriei”

Asociația Romănilor Din Basarabia Foști Deținuți Politici Și Deportați

Eco latinae, Nisporeni

Asociația „La Paris”

La maison roumaine, Paris

Intresseföreningen för Rumäner i Sverige ,,Solidaritate pentru Romania”, Suedia

Asociația culturală „Dacia”, Roma, Italia

Asociația Unirea, Parma, Italia

Uniunea Internațională a Femeilor Române, UNIFERO

Asociația „Lotus”, Italia

Asociația Unirea din Milano

Asociația Unirea, Suedia

Societatea pentru cultură, muzică și artă „Alexandru Ioan Cuza”, Heidelberg, Germania

Asociația Moldo -Elenă ORFEU, Atena

Asociația „Spirit Românesc”, Roma, Italia

Alianța Românilor din Italia

Asociația Moldovenilor din Marea Britanie

Comunitatea Românilor din Serbia

Fundația culturală de binefacere „Casa Limbii Române”, Cernăuți

Consiliul Român American, SUA

Câmpul Românesc, Canada

Asociația Românca, Londra, UK

Asociația Moldo-Spaniolă „TRICOLOR ”, Madrid

Moldova Vision-comunitatea basarabenilor din Irlanda

Societatea Moldovenilor din Frankfurt „Moldova Noastră”

Asociația „Alianța împotriva discriminării românilor”, Marea Britanie

Asociatia socio-culturală moldo-italiană „Dor” , Parma

Asociația social-culturală a moldovenilor „Noroc”, Spania, Markina-Xemein, Țara Bascilor

Asociația Script Art, Roma, Italia

Grupul de inițiativă „Noi suntem Români”, Roma, Italia

Asociaţia Solidaritate Universală Padova

Asociația Tous pour l’Europe, Paris

Societatea de Cultură Macedo-Română

Asociația 15 noiembrie 1987

Fundația Andrei Mureșanu

„Ginta Latina”, Sângeorz-Băi

Asociația Salvați Identitatea Satului, Olt

Asociația Zimbrul Carpatin, Pitești

Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”, Buzău

Consiliul Local Civic Arad

Asociaţia Studenţească a Universităţii Naţionale de Muzică, București

Platforma Unionistă Acțiunea 2012.

articol preluat de pe: infoprut.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandru Cristian Surcel: Despre misiunea Alianţei Pentru Centenar

 

Iulia Modiga: Declarație de sprijin pentru școlile românești din Ucraina, adoptată la Parlamentul de la București

(Diana Preasca) 100 de organizații civice din România, Republica Moldova și Diasporă vor constitui Alianța pentru Centenar

Sfatul Ţării 2 şi marşul unionist „Dăm start Unirii”

foto: facebook.com
articol: Diana Preasca

17 august 2017

 

100 de organizații civice din România, Republica Moldova și Diasporă vor constitui Alianța pentru Centenar, un plan de acțiuni concrete pentru anul 2018. Evenimentul va avea loc duminică, la Palatul Parlamentului din București, Sala „C. A. Rosetti”, în marja Conferinței „Centenarul Unirii și Basarabia”.

Se discută din ce în ce mai mult despre Centenarul Marii Uniri, dar de făcut, nu se face nimic coerent. Anul 2018 este an decisiv pentru destinul reunit al României și în acest sens ne conjugăm eforturile. Centenarul de la 1918 nu este complet fără Basarabia, prima provincie care s-a unit cu Țara, așadar, nu avem ce sărbători până nu creăm toate premizele pentru a stabili clar că următorul proiect de țară al României este unirea cu Basarabia”, susţin organizatorii.

Organizaţiile reunite în Alianța pentru Centenar își promit sprijin reciproc pentru realizarea proiectelor unioniste proprii sau a celor culturale ori sociale cu impact identitar.

Din rândul organizaţiilor fac parte sindicate (printre care şi cel de la metrou, şi de la CFR), asociaţii, fundaţii, federaţii de ONG-uri, comunităţi locale, grupuri informale din România, Republica Moldova şi Diaspora. Platforma Unionistă Acţiunea 2012 va fi una dintre cele o sută de organizaţii partenere.

La eveniment vor participa și academicieni, istorici, europarlamentari și parlamentari de pe ambele maluri ale Prutului, precum și primari care vor semna acorduri de înfrățire.

articol preluat de pe: moldova.org

2% PENTRU UNIRE

2% PENTRU UNIRE

foto: facebook.com/basarabiapamantromanesc
articol: actiunea2012.ro

 

foto: actiunea2012.ro

 

Redirecționează 2% pentru a menține aprinsă flacăra românismului în Basarabia!  2% pentru UNIRE reprezintă procentul din impozitul provenit din anul anterior, direcționat către organizarea acțiunilor care ne apropie de momentul Unirii celor două state românești.

Pentru anul ce vine, Platforma Unionistă Acțiunea 2012 are în plan următoarele acțiuni, care necesită mari eforturi financiare:

- Menținerea singurului post de televiziune unionist din Chișinău: UnireaTV

- Continuarea proiectului Cunoaște-ți Țara, prin care românii basarabeni vizitează timp de 3 zile România.

- Campanie de informarea privind indentitatea națională în Republica Moldova

- Campanie de senzibilizare a opiniei publice în România cu privire la unirea cu Basarabia.

Pasul 1:   Descarcă și completează Formularul 230  dacă ai fost angajat pe parcursul anului 2016 (exemplu completat); ASOCIAȚIA PLATFORMA UNIONISTĂ Acțiunea 2012 Cod de înregistrare fiscală 33542482 cont bancar (IBAN): RO81RNCB0088142679350001

Pasul 2: Lasă formularul la sediul nostru din București (str. Academiei 35-37, ap.2, sector 1) sau trimite-l scanat pe contact@actiunea 2012.ro. De asemenea, îl poți depune la administrația financiară de la domiciliul tău din cartea de identitate vezi aici sediile ANAF) sau îl poți trimite prin poștă. Pentru orice alte detalii apelați la numărul de telefon: 0737563399 Viorica Gori, coordonator al campaniei 2% Pentru Unire, sau la numărul de contact al Platformei Unioniste Acțiunea 2012 0733696233

*Suma nu reprezintă o sponsorizare sau o donație, ci reprezintă o parte a bugetului de stat care poate fi direcționată de către fiecare cetățean în parte către entitatea dorită de acesta. Dacă nu folosești această opțiune, suma respectivă va fi în mod automat încasată și gestionată de stat.

** Toate activitățile pentru care a fost redirecționată suma de 2% din impozitul tău le vei putea urmări atât în presă, cât și pe site-ul nostru oficial www.actiunea2012.ro  cu fotografii și documente justificative.

*** Campania se va încheia pe data de 25 mai 2017.

articol preluat de pe: actiunea2012.ro

(Maria Maevschi) Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu şi preşedintele Parlamentului Andrian Candu

foto: facebook.com / Vitalie Calugăreanu
articol: Maria Maevschi – epochtimes-romania.com

3 mai 2017

 

Ziua Mondială a Libertăţii Presei „sărbătorită” la Chişinău prin pichetarea Parlamentului

Numeroase organizaţii nonguvernamentale de media din Moldova au pichetat sediul Parlamentului, cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, în semn de protest faţă de îngrădirea accesului la informaţie, jurnalişti fiind nevoiţi să scrie sute de scrisori către instituţiile statului.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, mai multe organizaţii neguvernamentale de media din Republica Molodva au făcut, miercuri 3 mai, o nouă evaluare a situaţiei presei din ţară. Potrivit ONG-urilor media, actuala situaţie, după cum arată şi rapoartene naţionale şi cele internaţionale, este în ultimul timp în declin, începând cu 2013 încoace. „Riscăm să ajungem în grupul ţărilor în care presa nu este liberă”, a specificat directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Nadine Gogu.

Memoriul privind libertatea presei pentru perioada 3 mai 2016 – 3 mai 2017 constată că în ultimul an au fost perpetuate vechile probleme, cum ar fi concentrarea mass media, polarizarea politică, în special pe domeniul audiovizualului, cadrul legal defectuos, limitarea accesului la informaţie, ingerinţa factorului politic în activitatea Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) şi a mass media, condiţiile economice precare care nu permit mass mediei să se dezvolte şi să fie cu adevărat independente.

Pe lângă aceste probleme, în acest an au mai fost constatate cazuri de abuzuri verbale şi fizice împotriva jurnaliştilor. Au fost înregistrate cazuri când mass media a fost dată în judecată de primele persoane în stat, fiind acuzate de defăimare. Au fost cazuri de presiune şi intimidare a jurnaliştilor”, a declarat Nadine Gogu în cadrul unei conferinţe de presă.

Aceasta a ţinut să precizeze că pe segmentul legislaţiei au fost făcute mici progrese în ultimul an, însă acestea nu au permis ca situaţia presei să se schimbe în bine. Ce ţine de propaganda străină, îndeosebi cea a Kremlinului care în ultimul an marchează tot ce se întâmplă în Moldova, autorităile RM au venit de multe ori cu declaraţii că ar fi peocupaţi de această problemă, venind chiar cu anumite idei de reducere a propagandei şi de protejare a spaţiului informaţional, „dar din ceea ce vedem, de facto, CCA în ultimul an a oferit licenţe unor posturi de televiziune care vor retransmite conţinut de limbă rusă”.

Mai mult decât atât, directoarea CJI a mai menţionat că în prezent în Modlova ar exista un climat care nu este deloc prietenos cu mass media, de fapt, este unul ostil, fiind dificil să fii jurnalist, să rămâi independent în condiţiile actuale pe piaţa moldovenească.

În context, în faţa Parlamentului Republicii Moldova, a avut loc o acţiune de protest a jurnaliştilor prin care cei prezenţi au încercat să reamintească deputaţilor că presa se confruntă cu anumite probleme despre care se vorbeşte de mai mulţi ani. „Acum din păcate avem mai puţină presă independentă, dar avem presă dependentă de finanţele politicienilor, sau a oamenilor de afaceri”, a punctat Gogu, conform privesc.eu.

Această îngrădire semnifică jurnalistul întemniţat între cei patru pereţi şi înconjurat de rafturi de scrisori de la autorităţi. Jurnalistul din Republica Moldova, pentru a obţine informaţia de interes public este impus, practic, să scrie scrisori către autorităţi pentru a obţine acestă informaţie, pe când, cu mult mai simplu ar ca această informaţie să fie accesibilă online, tranparentă şi posibil de accesat pentru fiecare cetăţean din R. Moldova”, a subliniat jurnalistul de la Ziarul de Gardă, Sergiu Bejenari, din interiorul unei cuşti improvizate.

În faţa presei a ieşit preşedintele Parlamentului, Andrian Candu care a dat dreptate jurnaliştilor prezenţi, că „în Parlament se crează un grup de lucru, aa cărui menire este să vină cu propuneri mai ample de îmbunătăţire a legislaţiei, al noului cod al audiovizualului”.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

(Constantin Codreanu) COMUNICAT DE PRESĂ Am mai pus o piatră la temelia ReUnirii

Constantin Codreanu – Unionist. Deputat. Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării

foto: facebook.com
articol: agerpres.ro

2 mai 2017

 

COMUNICAT DE PRESĂ Am mai pus o piatră la temelia ReUnirii

Deputatul PMP Constantin Codreanu, președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, a participat recent la o serie de evenimente cu impact cultural și economic asupra relației bilaterale dintre România și Republica Moldova, în beneficiul românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Agenda de lucru a lunii aprilie a domnului deputat Constantin Codreanu s-a încheiat cu o serie de activități semnificative pentru cele două state românești, punctul cheie fiind semnarea acordului de înfrățire dintre Consiliul Județean Ilfov, România, și Consiliul Raional Ialoveni, Republica Moldova.

Săptămâna trecută a fost una sub sceptrul ReUnirii. Joi, l-am celebrat la Ateneul Român pe cel mai mare compozitor român în viață, Eugen Doga, iubit la fel de mult la Chișinău, Iași, București și oriunde în România Mare. Vineri, în Parlamentul României, am avut ca invitați președinți și vicepreședinți de raioane din Republica Moldova cu care am vorbit despre proiecte care să aducă bunăstare românilor de pe un mal al Prutului cu sprijinul românilor de pe celălalt mal al unui râu care va deveni, în viitorul apropiat, un râu intern. Duminică, la Ialoveni, am pus o piatră de temelie la altarul ReUnirii prin semnarea unui acord de înfrățire între județul Ilfov și raionul Ialoveni. Suntem pe drumul cel bun. Trebuie să complementăm acțiunile cu impact simbolic, la nivel cultural, cu cele ce au impact pragmatic, la nivel economic‘, a declarat deputatul Constantin Codreanu.

Invitat să transmită un mesaj celor prezenți la semnarea acordului de înfrățire, Constantin Codreanu a afirmat: ‘Ținând seama de importantele modificări politice și economice existente, dorind deschiderea de noi posibilități pentru raporturile de colaborare în domeniile de interes comun la nivelul unităților administrative, este perfect justificată acțiunea pe care reprezentanții administrațiilor locale ale celor două state românesti au facut-o posibilă. Nu mai putem să ne păcălim cu integrarea europeană a Republicii Moldova. ReUnirea este singura cale pentru a oferi o viață mai bună concetățenilor noștri. După integrarea în NATO și în Uniunea Europeană, singurul proiect de țară pe care îl poate avea România este ReUnirea celor două state românești’.

Deputat

Constantin Codreanu

articol preluat de pe: agerpres.ro