Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea - foto preluat de pe facebook.com

Conferința „Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea” (17 noiembrie 2017)

foto preluat de pe facebook.com

17 noiembrie 2017

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

Organizat de Asociaţia Studenților la Istorie „Dacia” – ISHA Bucharest şi Basarabia e România

 

Conferința Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea - foto preluat de pe facebook.com

Conferința Basarabia 1918-2018 Provocări la adresa României privind Unirea – foto preluat de pe facebook.com

 

Conferința va discuta atât despre dificultățile peste care România a trebuit să treacă pentru a se uni cu Basarabia cât și despre obstacolele pe care Țara le înfruntă în prezent în vederea înfăptuirii aceluiași lucru.

Evenimentul va avea loc vineri 17.11.2017, la ora 12:00, la Facultatea de Istorie, în Amfiteatrul Iorga (etaj 1), susținut de Conf. Univ. Dc. Marius Diaconescu.

Conf. Univ. Dr. Marius Diaconescu vă provoacă la o dezbatere despre propagandă și realism politic în problema Reunirii Basarabiei, cu accent pe rolul Rusiei, Ucrainei Ungariei și Turciei. Vor răspunde “provocării” Ioan Negrei, Vlad Bilețchi și George Simion

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

George Simion - președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012

Îi salut pe domnii profesori antevorbitori, pe distinșii oaspeți și nu în ultimul rând pe studenții la istorie pe care mă bucur să-i văd în număr atât de mare interesați de Basarabia.

Numele meu este George Simion și sunt președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, asociația care a adus alături peste 100 de organizații civice din România și Diaspora în ALIANȚA PENTRU CENTENAR ca să pregătim Reîntregirea Țării. Adică unirea pe cale pașnică și consensuală a României și Republicii Moldova – sau a Basarabiei, cum este cunoscut din istorie acest pământ românesc înainte de sovietizare. Începând cu anul 2006, noi aducem în spațiul public românesc mesajul „Basarabia e România”. Cu ajutorul voluntarilor noștri, mesajul „Basarabia e România” poate fi văzut în orașe, pe marginea șoselelor, pe stadioane și a devenit viral pe Internet și pe Facebook.

De ce considerăm noi că Basarabia e România? Distinșii profesori care au luat cuvântul înaintea mea au adus argumente covârșitoare de ordin istoric, cultural și de drept internațional care susțin acest fapt. Eu am să mă limitez la a vă povesti o întâmplare amuzantă pe care a trăit-o marele poet basarabean Grigore Vieru și pe care a relatat-o cu mult umor la TVR în deceniul trecut. Ca simplu ascultător al postului de radio de stat din Chișinău în anii ’80, Grigore Vieru a remarcat cum crainicul anunțase la microfon pe ton serios: „Vă prezentăm cântecul norodnic – adică popular – moldovenesc «M-a făcut mama oltean»”.

Chiar și umorul involuntar al crainicului de radio din era sovietică spune și azi mult adevăr: dacă moldoveanul este totuna cu olteanul, atunci moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului sunt români la fel ca oltenii, muntenii, ardelenii sau bănățenii. De ardeleni de despart munții Carpați, iar ei sunt români. De dobrogeni ne desparte chiar Dunărea, iar ei sunt români de-ai noștri. De moldovenii din Basarabia ne desparte un biet râu care a fost ridicat de geografii sovietici la rang de fluviu. Iar basarabenii sunt și n-au încetat niciodată să fie români.

Eu însumi sunt moldovean născut la Focșani. Pentru cine nu cunoaște istoria orașului meu natal, Focșanii erau până acum 155 de ani oraș de graniță între Moldova și Muntenia. De-o parte a râului Milcov era Focșani-Moldova, iar de cealaltă Focșani-Muntenia. Locuitorii vorbeau aceeași limbă și erau de același neam, dar trăiau în țări diferite. Borna de hotar din Piața Unirii din Focșani stă și astăzi mărturie acestui fapt.

Vorba lui Petre Țuțea: „Eu n-am cerut să fiu român! Am avut noroc”. Norocul meu a fost să mă nasc în Moldova de partea… norocoasă a frontierei vremelnice pe râul Prut. De partea dreaptă a Prutului, parte care în urmă cu un secol și jumătate s-a unit pentru totdeauna cu Muntenia formând Principatele Române Unite și apoi România. Și pe pământul din partea stângă a Prutului trăiesc oameni care se consideră norocoși că s-au născut români. Dar multă vreme le-a fost interzis să-și vorbească limba și chiar și astăzi pot fi persecutați pe motiv că ei simt românește.

La fel ca orașul Focșani de acum 155 de ani, întreaga Moldovă este astăzi divizată arbitrar de un râu. Râul Prut, care în vremurile lui Alexandru cel Bun sau Ștefan cel Mare și până la războiul ruso-turc din 1812 niciodată nu mai fusese graniță de țară. Prutul odinioară navigabil, care unea Iașul de Dunăre și Marea Neagră în perioada interbelică, acum desparte fără voia sa românii de alți români.

Basarabia s-a alăturat României în 1918, dar a fost ruptă cu forța în 1944 de URSS. Istoria, după cum bine știm, nu se poate schimba. Nu putem șterge cu buretele o jumătate de secol de ocupație sovietică a Basarabiei sau 26 de ani de fragilă independență a celor 6 județe românești care compun astăzi Republica Moldova. Ceea ce putem face este să înțelegem istoria și să reparăm nedreptățile trecutului.

Prin a repara o nedreptate făcută cu sila de Uniunea Sovietică, noi cei de la Alianța pentru Centenar înțelegem să depunem eforturi pentru unirea pe cale pașnică și consensuală a României cu Basarabia. Să-i convingem pe cetățenii României de necesitatea reunificării ca obiectiv de țară. Și să-i convingem pe cetățenii de orice origine etnică din Basarabia că România îi primește respectându-le drepturile, așa cum țara a făcut-o și în 1918.

Curentul unionist este astăzi pe o tendință de creștere atât în România, cât și în Basarabia. Nu știu în ce măsură ni se datorează nouă sau dacă pur și simplu asistăm la trezirea conștiinței naționale românești de-o parte și de alta a Prutului. Scopul nostru, al Alianței pentru Centenar, este să pregătim reunificarea. Să anunțăm politicienii și instituțiile românești și externe că reîntregirea țării este cel mai important proiect durabil al României europene.

Nu vă lăsați induși în eroare de faptul că Republica Moldova este condusă astăzi de un președinte nepopular și orientat către Rusia mai mult decât spre România. Pentru prima oară în ultimele două decenii, jumătate din Basarabia este favorabilă României și Europei.

Am repurtat deja multe victorii sub tutela mișcării unioniste și mai sunt încă multe de realizat. De aceea, vă invit să ne susțineți și să vă implicați în acțiunile Alianței pentru Centenar. Fiecare membru și simpatizant al mișcării unioniste contribuie voluntar cu timpul și priceperea sa la proiectul în care credem cu toții. Și de care într-o zi vom fi mândri că s-a realizat. Este șansa generației noastre de a lăsa generațiilor viitoare o Românie reîntregită și vindecată de traumele istoriei.

Pe toți studenții – și nu doar studenții – care vor să ni se alăture îi invit să-și treacă numele și datele de contact pe foile care circulă în sală. Și nu uitați: BASARABIA e ROMÂNIA!

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)

 

 

Conferința Basarabia 1918-2018. Provocări la adresa României privind Unirea (17 noiembrie 2017)