(privacy.apti.ro) Garantii tehnice și de transparență in mandatele de supraveghere tehnica
articol: bogdan – privacy.apti.ro
31 martie 2016
Am fost astazi la dezbaterea “Garantii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere” organizata de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, împreună cu Asociaţia Magistraţilor din România, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Centrul de Resurse Juridice, APADOR-CH, ActiveWatch, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet şi Asociaţia Miliţia Spirituală.
Am abordat teme precum controlul civil al activităţii serviciilor de informaţii, rolul serviciilor de informaţii în combaterea corupţiei şi garanţiile procedurale în emiterea şi punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică, plecând de la Decizia Curţii Constituţionale nr.51/2016.
Dar credem că ar trebui să ne axăm și pe standarde pentru viitor dacă vrem să avem cu adevărat garanții eficiente – atât juridice, tehnice și de transparență. Și pentru ca am propus să avem o discuție așezată, am făcut și o scurtă prezentare pe această temă în speranța că se aude că sistemul la care trebuie să ne gândim trebuie să indeplinească niște reguli foarte stricte pentru a ști că este cu adevărat de încredere:
articol preluat de pe: privacy.apti.ro
(Ciprian Ciucu) Scrisoare deschisă adresată domnului Președinte Klaus Iohannis Ca de la candidat la fost candidat
Ciprian Ciucu este candidat independent, susținut de partidul M10, la Primăria Municipiului București
foto si articol: facebook.com/ciucu2016
Ciprian Ciucu – foto: facebook.com
Scrisoare deschisă adresată domnului Președinte Klaus Iohannis
Ca de la candidat la fost candidat
Stimate domnule Președinte,
V-ați câștigat funcțiile în stat participând la alegerile locale și prezidențiale. Vă scriu pentru că am convingerea că mă veți înțelege, cu siguranță ați trecut prin experiențe mai mult sau mai puțin similare, puteți empatiza cu orice candidat care se simte nedreptățit de cei care au puterea de a-și aranja alegerile și îndoi, prin lege sau prin acte administrative, bunul mers al lucrurilor şi mai ales competiția electorală.
De exemplu, vă aduceți aminte cum înaintea alegerilor prezidențiale PSD a limitat dreptul la vot al românilor din diaspora, tocmai pentru a vă limita dumneavoastră numărul de votanți? Atunci mulți dintre noi au luat atitudine și lucrurile s-au întors în favoarea dumneavoastră. Acum a sosit timpul să luați dumneavoastră atitudine.
Vă cer să nu promulgați proiectul de lege care modifică Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, prin care nu se mai permite blocarea conturilor partidelor datornice, deşi aceste conturi sunt astăzi blocate de ANAF din cauza datoriilor neplătite de PSD, PNL şi alte partide parlamentare! Nu este corect să promulgați o lege care avantajează partidele care au împrumutat milioane de euro cheltuite pe propagandă electorală și pe alte acţiuni electorale, pe bani mulți. Acest proiect de lege situează partidele cu reprezentare parlamentară deasupra legii şi discriminează.
Dacă un cetățean sau o firmă nu-și achită datoriile, nici firmele și nici cetățenii nu pot da legi pe care să le promulgați dumneavoastră pentru a-și debloca conturile. Nechibzuința și iresponsabilitatea financiară are consecințele sale, iar acestea trebuie să fie egale pentru oricine în această ţară, fie că e vorba despre un cetățean, despre o firmă sau despre un partid.
Mai mult, legea cu pricina le permite partidelor să-și închirieze sediile pentru alte activități decât cele în virtutea cărora le-au fost facil încredințate (activitățile politice) pentru a-și rotunji veniturile și pentru a obține avantaje nemeritate față de competitorii politici.
Domnule Președinte, ați declarat în câteva rânduri că susțineți primenirea și liberalizarea vieții politice. În funcție de cum vă veți poziționa față de această lege nedreaptă si discriminatorie, spusele dumneavoastră vor avea credibilitate sau vă veți plasa ca parte a sistemului politic incapabil să reformeze România. Personal, definesc “sistemul” drept organizare transpartinică de parazitat bugete publice.
Cu considerație,
Ciprian Ciucu,
Candidat independent la Primăria Bucureștiului
articol preluat de pe: facebook.com
(initiativaromania.ro) Sesizare Inspecția Judiciară privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice
Inițiativa România
foto: facebook.com
articol: initiativaromania.ro
30 martie 2016
Domnului judecător Mircea Aron
Președinte, Consiliul Superior al Magistraturii
Sesizare Inspecția Judiciară
privind nerespectarea de către Tribunalul București a termenelor legale de soluționare a dosarelor de înregistrare a noilor partide politice
Domnule Președinte,
Curtea Constituțională a României a decis, prin Decizia nr. 75, că dispozițiile art. 19 (3) al Legii partidelor politice 14/2003 privind condițiile de înregistrare a partidelor sunt neconstituționale. Astfel, Curtea Constituțională a decis neconstituționalitatea listelor cu 25.000 de semnături, condiționate geografic, necesare pentru înființarea unui partid politic.
Decizia Curții Constituționale a răspuns solicitărilor societății civile privind respectarea de către legiuitor a dreptului constituțional de asociere – art. 40 alin (1) din Constituția României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. În motivarea deciziei, Curtea Constituțională a invocat inclusiv jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia restricțiile privind înființarea partidelor politice devin din ce în ce mai greu de justificat1.
Pentru a pune în acord legea cu decizia Curții Constituționale, legiuitorul a adoptat Legea 114/2015 privind modificarea și completarea Legii partidelor politice 14/2003, publicată în Monitorul Oficial pe 20 mai 2015. Pentru a respecta posibilitatea reală și efectivă a dreptului constituțional de asociere, legea prevede, pe de o parte, posibilitatea înființării partidelor politice cu 3 membri și fără criteriu teritorial, și, pe de altă parte, termene scurte, clar definite, pe care Tribunalul București este obligat să le respecte. Astfel, conform art. 18, respectiv art. 21 din Legea 114/2015, cererea de înregistrare a unui nou partid politic se afișează la sediul Tribunalului București timp de 15 zile, urmând ca Tribunalul București să se pronunțe asupra cererii de înregistrare în cel mult alte 15 zile.
Conform analizelor realizate de Centrul pentru Inovare Publică, termenul total de 30 de zile în care Tribunalul trebuie să se pronunțe a fost, însă, depășit în majoritatea dosarelor, făcând inaplicabilă legea, atât în litera, cât și în spiritul ei. În acest fel, dreptul constituțional de asociere este încălcat în aplicarea legii, responsabilitatea aparținând, de data aceasta, magistraților Tribunalului București.
Monitorizarea realizată de Centrul pentru Inovare Publică arată că până pe 25 martie 2016 au fost depuse la Tribunalul București 133 de cereri de înregistrare a noi partide politice în baza Legii 114/2015. Dintre acestea, doar 22 de partide au ajuns să fie înregistrate în Registrul partidelor politice, având, deci, o hotărâre definitivă a instanței. Alte 40 de cereri de înregistrare nu au primit nici un termen de judecată după depunerea dosarelor, iar dintre acestea 20 de dosare nu au primit termen de judecată la mai bine de 30 de zile de la depunerea lor la instanță. Termenul legal de 30 de zile a fost depășit și în alte cazuri în curs de judecată la acest moment.
Prin aceste întârzieri, Tribunalul București împiedică în mod direct participarea la competiția electorală din 5 iunie 2016 – alegeri pentru primari și consilii județene și locale – a cetățenilor României prin încălcarea legii și Constituției (art. 37 – Dreptul de a fi ales și art. 40 – Dreptul de asociere).
Având în vedere numărul foarte mare de dosare în care termenele legale nu au fost respectate, există indicii temeinice că aceste întârzieri nu se datorează unor motive obiective, independente de voința magistraților Tribunalului București, ci imputabile acestora. În acest caz, judecătorii pot și trebuie să răspundă disciplinar pentru “nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor” ori pentru „întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” (art. 99, alin. h) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor)
Potrivit art. 133 alin (1) din Constituția României, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției. De aceea, membrii Inițiativei România, mișcare civică născută pe 1 noiembrie 2015, în calitate de cetățeni ai României care cred în participarea și implicarea cetățenilor României în viața politică, în liberalizarea pieței politice și pluralitatea opiniilor politice, ca fundamente ale democrației, vă solicităm să sesizați Inspecția Judiciară pentru declanșarea procedurilor disciplinare și să exprimați o poziție publică a CSM cu privire la motivele nerespectării de către Tribunalul București a termenelor legale în aplicarea Legii 114/2015.
Ne întemeiem aceasta solicitare pe art. 134 alin. (2) din Constituție și art. 1 alin. (1) din Legea 317/2004 prin care CSM este definit drept garant al independenței justiției, precum și pe art. 30 alin. (3) și art. 44 din Legea 317/2004 care definesc obligațiile și competențele CSM în materia răspunderii disciplinare, și pe art. 99 lit. h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată
Considerăm că sesizarea Inspecției Judiciare și asumarea unei poziții publice a Consiliului Superior al Magistraturii în legătura cu nerespectarea termenelor legale în înregistrarea partidelor politice este necesară atât pentru a stabili responsabilitățile acestei stări de fapt, cât și pentru a găsi soluțiile pentru restabilirea legalității și pentru respectarea dreptului constituțional al cetățenilor români de a se asocia în partide politice și de a fi aleși în cadrul alegerilor locale și naționale.
Vă asigurăm de sprijinul nostru în eforturile dumneavoastră de a asigura o Justiție independentă și eficientă, precum și în realizarea obiectivelor asumate de România, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Mecanismul de Cooperare și Verificare.
Inițiativa România
1 Hotărârea din 27 aprilie 2010, pronunţată în cauza Tănase împotriva Moldovei, par.175, şi Hotărârea din 24 iunie 2008, pronunţată în cauza Ādamsons împotriva Letoniei, par.123
articol preluat de pe: initiativaromania.ro