Sfinții Mucenici Teodul și Agatopod; Sfântul Mucenic Victorin şi cei împreună cu dânsul; Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic; Sfinții Mucenici Diodor, Nichifor, Serapion și Claudie
Sfântul Mucenic Agatopod și Sfântul Mucenic Teodul († 303-305), au trăit în vremea împăraților Dioclețian (284-305) și co-imperatorului Maximian (285-305). Prăznuirea lor de către Biserica Ortodoxă se face la data de 5 aprilie
foto:doxologia.ro
Sfântul Mucenic Teodul; Sfântul Mucenic Agatopod; Sfântul Mucenic Victorin şi cei împreună cu dânsul; Sfânta Cuvioasă Teodora din Tesalonic; Sfântul Mucenic Diodor; Sfântul Mucenic Nichifor; Sfântul Mucenic Serapion; Sfântul Mucenic Claudie
Sf. Mc. Teodul și Agatopod; Sf. Mc. Victorin și cei împreună cu dânsul (Pomenirea morților)
articol: basilica.ro
5 aprilie 2016
Sfinții Mucenici Teodul și Agatopod († 303-305) – Acești sfinți mucenici au trăit în vremea împăraților Dioclețian (284-305) și co-imperatorului Maximian (285-305). Agatopod era diacon și se afla la vârsta senectuții, iar Teodul era citeț (lector). Amândoi slujeau în Biserica din Tesalonic, când Dioclețian și Maximian au poruncit cea mai dureroasă persecuție din istoria creștinismului. În timpul acestei persecuții creștinii erau obligați să se închine idolilor. Cei care nu făceau acești lucru erau martirizați. Agatopod și Teodul s-au înfățișat înaintea lui Faustin, guvernatorul Tesalonicului și au mărturisit că sunt creștini. Guvernatorul nu a reușit să-i determine să renunțe la credința lor astfel a hotărât să fie aruncați în mare, primind cununa muceniciei în apele golfului Salonic. Valurile le-au scos trupurile la mal, iar averile lor au fost împărțite văduvelor și săracilor, după cum hotărâseră înainte de sfârșitul lor martiric.
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Victorin și a celor împreună cu dânsul.
articol preluat de pe: basilica.ro
Sf. Mc. Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodul şi Agatopod
articol: calendar-ortodox.ro
Sinaxar 5 Aprilie
În această lună, în ziua a cincea, pomenirea sfinţilor mucenici Claudie, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Serapion şi Nichifor.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Teodul şi Agatopod.
Din aceşti doi sfinţi, Teodul era mai tânăr, iar Agatopod mai ajuns de vârstă, şi amândoi erau din cetatea Tesalonicului. Pentru credinţa lui Hristos au stat înaintea stăpânitorului Faustin şi neplecându-se a jertfi idolilor, ci credinţa lui Hristos neclintit păzind-o, au fost aruncaţi în adâncul mării şi aşa s-au săvârşit. Însă li s-a arătat lor ceea ce era să fie prin descoperire mai înainte de sfârşit, căci li se părea amândorura că au intrat într-o corabie care sfărâmându-se de întreitele valuri ale furtunii şi cei ce împreună înotau pierzându-se, ei singuri scăpând, s-au suit peste un munte, care era înalt până la cer, arătând vedenia pătimirea lor cea mare şi suirea lor la cer.
Tot în această zi, pomenirea preacuvioasei Maicii noastre Teodora cea din Tesalonic.
Icoană Sfântul Mucenic Claudie, Sfânta Teodora din Tesalonic și Sfânta Muceniță Ipomoni Icoană sec. XX, Grecia – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto:doxologia.ro
Această cuvioasă Teodora, din tânără vârstă iubind pe Hristos, s-a lepădat de lume şi ducându-se la chinovie, s-a tuns în schima monahală, şi lucrând toate virtuţile, pe toate împreună le-a izbutit. Atâta ascultare şi cinste a câştigat de la toate celelalte călugăriţe şi de la stareţă, încât şi după moarte a arătat că este vie. Căci viaţa sa păzind-o curată şi neîntinată, a lăsat-o celorlalte surori ale mănăstirii, ca un stâlp însufleţit. După vreme nu puţină de la adormirea ei, stareţa mutându-se către Domnul, şi aceasta curată şi duhovnicească fiind, s-a făcut multă adunare la îngroparea ei. Căci erau şi din cei mai aleşi, şi popor mult adunat, cucernici monahi şi bărbaţi aleşi, şi s-a făcut slujbă după rânduială.
Deschizându-se mormântul în care de multă vreme zăcea cuvioasa Teodora, ca să fie pus aproape de ea trupul stareţei, s-a făcut o minune, pentru cei ce priveau, înspăimântătoare, iar pentru cei ce auzeau, uimitoare, căci locul era potrivit pentru privire. Şi toţi uitându-se au văzut cum Teodora care de multă vreme zăcea moartă, s-a strâns pe sine, şi, ca şi cum ar fi fost vie, a dat loc duhovniceştii sale maici, ca şi când îi aducea cinstire. Acest lucru străin văzându-l toţi cu înspăimântare strigau: Doamne miluieşte. Încă de atunci şi până acum, multe semne a făcut Dumnezeu prin cuvioasa Teodora.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor muccnici Teodora si Didim.
Pe vremea împărăţiei lui Diocleţian şi Maximian, ighemon fiind Eustratie în Alexandria, era prigoană asupra creştinilor. Deci atunci fiind prinsă fecioara Teodora a mărturisit pe Hristos înaintea tuturor, şi bătând-o au pus-o în închisoare. Şi trecând câteva zile, iarăşi scoţând-o la cercetare, a fost închisă într-o casă de desfrâu. Şi trimiţând stăpânitorul la ea tineri desfrânaţi, aceştia năvăleau asupra ei; iar sfânta se ruga lui Dumnezeu. Din rânduială dumnezeiască s-a aflat acolo un mai-mare preavestit tânăr cu numele Didim, ce era îmbrăcat cu straie ostăşeşti, şi dezbrăcându-şi hainele sale le-a dat fecioarei de le-a îmbrăcat, împreună şi armele sale.
După ce le-a îmbrăcat fecioara, cu sfătuirea lui Didim a ieşit din casa de desfrâu, şi aşa s-a păzit neprihănită şi curată mulţumind lui Dumnezeu. Intrând unul din acei desfrânaţi în casa de desfrâu şi aflând în loc de fecioară pe Didim acolo şezând, a rămas înspăimântat, şi cugeta întru sine zicând: “Au doară Hristos poate să prefacă fecioarele în bărbaţi ? Cel ce a intrat a ieşit, iar fecioara unde este ? Căci auzind eu, oarecând, că Hristos a prefăcut apa în vin, basm socoteam aceasta, iar acum mai mare minune văd.” Acestea cugetând acela, văzând Didim că este cuprins de nedumerire, a mărturisit întâmplarea, că adică el singur a fost lucrătorul acestui lucru şi că de voieşte să vestească stăpânitorului, adăugând că el aşteaptă încă acolo, stând în locul fecioarei, căreia el i-a dat drumul din casa de desfrâu fără temere.
Acela a spus, şi îndată Didim a fost înfăţişat la judecata stăpânitorului, care i-a zis: “Cum ai îndrăznit să faci acest lucru?” Şi sfântul i-a răspuns: “Creştin fiind, şi bine ştiind a neguţători, cu o pricină două cununi mi-am dobândit: una adică am răpit pe fecioara din mâinile voastre cele păgâneşti, curată pe ea păzind-o, şi alta, că şi eu m-am mărturisit vouă că sunt creştin.” Şi stăpânitorul a zis: “Pentru cutezarea ta aceasta, poruncesc să ţi se taie capul; iar pentru că crezi în Hristos, şi nu jertfeşti zeilor, poruncesc ca trupul tău să fie topit în foc.” Şi sfântul a zis: “Bine este cuvântat Dumnezeul meu, Care n-a trecut cu vederea lucrarea mea.” Şi ducându-se la locul de chinuire după ce a făcut rugăciune, i s-a tăiat capul; şi sufletul său s-a înălţat la cer, iar trupul său a fost dat focului. Iar oarecare creştini, adunând cinstitele lui moaşte ce au rămas din foc, le-au îngropat cu cinste.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Termu.
Tot în această zi, pomenirea sfintelor femei: Stăpâna şi Slujnica.
Tot în această zi, pomenirea sfântului mucenic Pompie.
Tot în această zi, pomenirea sfântului Zinon, care cu smoală fiind uns şi în foc băgat şi cu suliţa fiind pătruns, s-a săvârşit.
Tot în această zi, pomenirea sfinţilor mucenici Maxim şi Terentie.
Tot în această zi, pomenirea sfântului nou mucenic Gheorghe, care s-a nevoit în noul Efes, în anul 1801, şi care prin sabie s-a săvârşit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
articol preluat de pe: calendar-ortodox.ro
Maine, 6 aprilie, facem pomenirea
Sfântul Sfințit Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium; Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului; Sfântul Cuvios Grigorie Sinaitul; Sfânta Cuvioasă Platonida
Sfântul Mucenic Irineu – foto:doxologia.ro
Sf. Sfinţit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigore Sinaitul şi Platonida
articol: basilica.ro
5 aprilie 2016
Sfântul Mucenic Irineu, Episcop de Sirmium – A fost episcop în oraşul Sirmium (astăzi Sremska Mitroviţa, Serbia), din provincia romană Pannonia Inferioară, răspândind cu succes creştinismul în acele ţinuturi şi călăuzindu-i pe oameni pe calea mântuirii. Pe vremea marii persecuţii împotriva creştinilor declanşată la ordinul împăratului Diocleţian, mărturisindu-şi în continuare credinţa în Hristos şi refuzând închinarea la idoli, Irineu a fost chinuit şi martirizat prin decapitare, la 6 aprilie 304. Biserica Ortodoxă îl sărbătoreşte pe 6 aprilie, ziua în care şi-a dat viaţa pentru credinţa creştină.
Dintr-un Act martiric aflăm că Sfântul Irineu era episcop în scaunul de la Sirmium şi că a fost judecat şi condamnat la moarte de către Probus, guvernatorul provinciei romane Pannonia Inferioară, în anul 304, pe baza edictelor împotriva creştinilor decretate de împăratul Diocleţian în anii 303 şi 304.
La ordinul expres al Caesarului Galerius, în provinciile dunărene (Illyricum şi Pannonia Inferior), în care creştinii erau numeroşi, au fost puse în aplicare edictele (decretele) imperiale de persecutare a creştinilor. Printre creştinii arestaţi şi aduşi la judecată s-a numărat şi Irineu, tânărul episcop al cetăţii Sirmium. Acesta era căsătorit şi avea copii mici, întrucât pe atunci episcopii erau fie monahi, fie căsătoriţi – regula privitoare la celibatul episcopilor avea să fie prevăzută mai târziu, în cadrul Sinoadelor Ecumenice.
Pentru credinţa sa în Hristos, episcopul Irineu a fost adus în faţa guvernatorului Probus. La porunca de a jertfi zeilor, Probus s-a lovit de refuzul stăruitor al tânărului episcop. Pentru aceasta, Irineu a fost supus la chinuri, dar pe toate le răbda cu puterea rugăciunii. Şi au venit cei apropiaţi lui, părinţii, soţia şi copiii săi, care, văzând ce suferinţe îndura, îl sfătuiau să se supună poruncii împăratului. Guvernatorul Probus, iscusit în a apela la grijile lumeşti pentru a-i face pe creştinii mai slabi să renunţe la credinţă pentru a-şi salva viaţa, l-a mai ispitit o dată pe Irineu, folosindu-se de copiii acestuia. I-a cerut să jertfească idolilor pentru aceşti copii, ca să nu rămână orfani. Nici aceasta ultima încercare nu a reuşit, astfel că Probus a dat sentinţa: să fie aruncat în râul Sava (un afluent al Dunării). Singura dorinţă a episcopului Irineu a fost să fie ucis cu sabia.
Conform ‘Actului martiric’, a fost adus la locul de osândă – podul Basent de peste râul Sava. Apoi, a fost tăiat de ostaşi cu sabia şi aruncat în râul Sava. Se întâmplau acestea în ziua de 6 aprilie, anul 304.
Sfântul Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului – A fost patriarh al oraşului Constantinopol şi a apărat cu tărie Biserica împotriva ereticilor. Este prăznuit la data de 6 aprilie. Sfântul Eutihie, Patriarh de Constantinopol, s-a născut în provincia Frigia din Asia Mică și a fost crescut de părinţi binecunoscuți și credincioși. De la o vârstă fragedă, viitorul sfânt a studiat științele. În timpul acestor studii, Eutihie a aflat cu cât mai măreața este înțelepciunea lui Dumnezeu în comparație cu orice știința. După ce a realizat aceasta, el s-a alăturat unei mânăstiri din Amasia pentru a-și trai viața în slujba Domnului.
Sfântul a primit aprobarea Sfântului Patriarh Mina de Constantinopol pentru a deveni succesorul acestuia deoarece starea sănătății lui Mina se înrăutățise. Chiar Apostolul Petru a apărut într-o vedenie a Împăratului Iustinian cel Mare insistând ca Eutihie sa devină patriarh.
În primii ani ca patriarh, Eutihie a convocat Sinodul V Ecumenic, la care au fost anatematizate erezii. Însă, deoarece chiar Împăratul Iustinian ar fi fost înșelat, Eutihie a avut mai mari probleme luptându-se cu erezia aftartodochetismului care susținea ca Iisus Hristos nu putea sa sufere în timpul morții de pe Cruce. Împăratul s-a mâniat pe Eutihie și l-a trimis în exil la o mănăstire a Amasiei în anul 565.
Trăind o viaţă ascetică în exil, sfântul a continuat să slujească Domnului cu sârguința. A vindecat bolnavi și a dezlegat pe mulți. După ce perșii au invadat și ruinat Amasia, sfântul s-a rugat Domnului ca grânele strânse sa nu se termine; rugăciunea i-a fost ascultată. De asemenea Eutihie a primit darul profeției, el prezicând succesorii lui Iustinian.
După doisprezece ani de exil, în anul 577, Eutihie s-a întors la poziția ce i se cuvenea. La data de 6 aprilie, anul 582, și-a adunat clerul după care a adormit în pace.
Tot astăzi, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte pe Sfântul Cuvios Grigorie Sinaitul şi pe Sfânta Cuvioasă Platonida.
articol preluat de pe: basilica.ro
(Loredana Diacu) Referendumul pentru demiterea primarului din Pungeşti, invalidat în instanţă
Protest anti-Chevron în Pungeşti (DANIEL MIHAILESCU / AFP / Getty Images)
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
2 aprilie 2016
Judecătoria Vaslui a invalidat, vineri, referendumul pentru demiterea primarului comunei Pungeşti, Mircia Vlasã, referendum la care au luat parte 34,3% din pungeşteni. Organizaţiile care au militat pentru organizarea referendumului anunţă că nu vor lasă lucrurile aşa şi că se vor adresa inclusiv Consiliului Superior al Magistraturii.
Lupta pungeştenilor pentru demiterea primarului Vlasă, pe care îl acuză că a apărat interesele companiei Chevron, nu pe ale lor, s-a izbit, încă o dată, de refuzul autorităţilor de a valida referendumul. După ce instituţiile statului şi-au pasat răspunderea de la una la alta, finalmente, Judecătoria Vaslui a dispus invalidarea referendumul.
Deşi în Legea Referendumului se precizează că un referendum este valid dacă la urne se prezintă 30% din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale, iar la Pungeşti 34,3% din cetăţeni s-au prezentat la urne, magistratul care s-a pronunţat cu privire la validarea referendumului a luat decizia în baza Legii Administraţiei Publice Locale, care stipulează că, pentru a fi valid, la referendum trebuie să se prezinte la urne 50 la sută plus unu din cetăţenii înscrişi pe listele electorale.
“Constată neîndeplinite condiţiile cvorumului de participare şi aprobare prevăzute de art. 70 raportat la art. 55 alin. 6, din Legea nr. 215/2001 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Invalidează rezultatele referendumului local având ca obiect demiterea primarului comunei Pungeşti“, se arată în decizia Judecătoriei Vaslui, citată de Agerpres.
O decizie cu privire la situaţia referendumului de la Pungeşti, organizat pe data de 20 martie, a fost întârziată de magistraţi, tocmai din cauza existenţei a două legi care cer prezenţe diferite la urne.
Reamintim că în Pungeşti, localitate ce urma să devină prima din care se extrag gaze de şist, a fost organizat duminică, 20 martie, un referendum pentru demiterea primarului Mircia Vlasă.
Instituţia Prefectului Vaslui a fost obligată, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, să organizeze referendum pentru demiterea primarului din Pungeşti, după ce, în 2013, mai mulţi localnici au solicitat acest lucru, nemulţumiţi că edilul a concesionat firmei Chevron terenul unde ar fi urmat să înceapă explorarea gazelor de şist. La momentul respectiv, cererea lor a fost respinsă de prefectură, motiv pentru care sătenii s-au adresat instanţei, aceasta dându-le câştig de cauză.
Curtea de Apel Braşov şi-a motivat decizia luată la finele anului trecut reţinând faptul că, în conformitate cu Statutul aleşilor locali, primarul trebuie să fie fidel comunităţii care l-a ales şi să îşi respecte angajamentele din campania electorală. În caz contrar, cetăţenii pot să-l demită prin referendum. Decizia Curţii creează un precedent util şi pentru alte comunităţi, unde localnicii consideră că primarul nu le-a reprezentat corespunzător interesele
Ulterior desfăşurării referendumului, autorităţile din Vaslui au pasat de la una la alta răspunderea în ceea ce priveşte validarea acestuia. Preşedintele Biroului Electoral Central (BEC), judecătorul Nicolae Burlibaşa i-a cerut prefectului să se pronunţe. La rândul său, Prefectul judeţului a cerut Judecătoriei Vaslui să ia o decizie, Judecătoria declinând şi ea competenţa către Tribunalul Vaslui, iar acesta către Curtea de Apel Iaşi. Instanţa ieşeană a retrimis dosarul la Judecătoria Vaslui.
Miercuri, primul judecător la care a fost repartizat dosarul a refuzat să se pronunţe, susţinând că această cauză nu este de competenţa sa, ulterior, instanţa superioară, adică Tribunalul Vaslui, decizând care dintre magistraţii de la Judecătoria Vaslui va trebui să se pronunţe în acest caz.
Asociaţiile care au luptat pentru ca acest referendum să aibă loc anunţă însă că nu vor lăsa lucrurile aşa.
“Vom reclama la CSM atât pe judecătorul Burlibaşa cât şi instanţa care a decis ilegal invalidarea Referendumului. Împreună cu Mişcarea de Rezistenţă Pungeşti vom ataca decizia prefectului şi pe prefect pentru că ocupă ilegal funcţia, neavând vechimea cerută de lege, vom reclama din nou fraudele rămase neinvestigate de poliţie când cărţile de identitate a mai multor săteni au fost reţinute de oamenii primarului şi faptul că listele au fost umflate, cazurile reclamate BEC au fost muşamalizate deşi sunt flagrante. Pe listă au apărut oameni în dreptul cărora la CNP era trecut XXX. Vorbim despre încălcarea legii şi constituirea unui grup infracţional care exercită suveranitatea în numele acestui grup împotriva Constituţiei.“, declara George Epurescu, preşedintele “România Fără Ei”, una din organizaţiile vârf de lance în lupta împotriva exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică.
Scurt istoric
Reamintim că la jumătatea lui octombrie 2013, sătenii din Siliştea, Pungeşti au format un lanţ uman pentru a opri instalarea utilajelor companiei Chevron, care dorea să instaleze prima sondă de exploatare a gazelor de şist din România. Jandarmii au spulberat în forţă lanţul uman, acţiune sancţionată de români, care s-au solidarizat cu protestatarii din Vaslui. Ecourile la nivel naţional şi internaţional pe care le-a avut protestul pungeştenilor a determinat Chevron să amâne operaţiunile.
În 2 decembrie, Chevron şi-a trimis din nou utilajele în sat, însoţite de jandarmi. Sătenii au fost loviţi, intimidaţi, agresaţi, iar satul a fost ocupat de forţe de ordine care au patrulat zi şi noapte prin sat, Pungeştiul fiind transformat apoi în zonă specială de siguranţă publică.
Siguranţa era însă a Chevronului, nu a cetăţenilor din localitate. Reporterii noştri s-au deplasat în decembrie 2013 la Pungeşti şi au găsit o localitate asediată, ţinută sub teroare de jandarmi. Inclusiv femei ajunse la vârsta senectuţii au fost lovite în piept cu scutul şi călcate pe mâini cu bocancii de jandarmi. Oamenii au fost bătuţi şi dacă ieşeau la fântână să ia apă sau mergeau cu treabă pe drum. Unul dintre săteni a fost lovit fiindcă ducea o cruce în spate, pentru un mormânt.
articol preluat de pe: epochtimes-romania.com
(Loredana Diacu) Marş verde pentru Cartierul Floreasca: „Stop Jafului Imobiliar!”
Marş în cartierul Floreasca, 2 aprilie 2016
foto: Epoch Times
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
2 aprilie 2016
În jur de 1.000 de persoane au cerut autorităţilor să pună capăt abuzurilor imobiliare din cartierul Floreasca şi să demonstreze transparenţă şi respect în relaţia cu cetăţenii.
Circa 1.000 de cetăţeni au luat parte, sâmbătă, la Marşul verde organizat de Grupul de Iniţativă Civică Floreasca pentru a atrage atenţia asupra abuzurilor imobiliare ce au loc în cartier.
Având ca punct de plecare parcul Verdi, retrocedat în condiţii dubioase, parcelat şi în pericol să fie umplut de construcţii şi ca punct terminus Halele Ford, monument istoric clasa A unde se intenţionează construirea a 4 blocuri turn, marşul a reunit, pe lângă cetăţenii din Floreasca şi oameni din alte cartiere, membri ai Reţelei Civice Bucureşti, veniţi să militeze şi ei pentru un Bucureşti verde.
Purtând bannere cu mesaje precum “Am ales: Verde + Aer + Apă”, “Vrem Lacul Floreasca înapoi!”, “Verde pentru Viaţă”, “Stop autorizaţiilor de construcţie ilegale”, “Copiii se joacă în parc, nu pe asfalt”, “Stop jafului imobiliar”, participanţii au pornit în marş prin cartier, scandând “Transparenţă!”, “Vrem respect”, “DNA, de ne vezi, te rugăm să-i anchetezi”. Scandările, asezonate cu “Hoţii, Hoţii!” au crescut în intensitate la opririle ce au avut loc în dreptul unor blocuri ridicate pe spaţiile verzi din cartier cu sfidarea regulilor de urbanism, respectiv la două trei braţe distanţă de geamurile vecinilor, cu defrişarea de copaci etc.
Numărul participanţilor la marş a crescut de la circa 200-300 în primă fază la aproximativ 1.000 în punctul terminus al marşului, Uzinele Ford, unde cetăţenii au format un lanţ uman.
Cu ocazia marşului, a continuat strângerea de semnături pentru cele două petiţii iniţiate de Grupul de Iniţiativă Civică Floreasca, “Verde de Verdi”, respectiv “Salvaţi Halele Ford”.
Nemulţumirile cetăţenilor
Principalele nemulţumiri ale cetăţenilor din Floreasca sunt legate de abuzurile imobiliare şi de dezvoltarea urbană necontrolată din zonă. Oamenii din Floreasca acuză că în ultimii ani în cartierul lor, considerat unul din cele mai liniştite şi verzi din Bucureşti, au răsărit puzderie de clădiri pe spaţiile verzi dintre blocuri, multe dintre ele ridicate la 2-3 metri de geamul vecinilor, clădiri a căror ridicare a presupus defrişări şi a dus la aglomerarea cartierului, la poluare etc.
„Se dau autorizaţii (de construire n.r.) ca pe bandă rulantă şi nu ştim cum. Aici pe spaţiile verzi au fost locuri de joacă pentru copii. Eu am crescut în acest cartier şi aveam spaţiu de joacă şi leagăne în spatele blocurilor. De ce să stricăm? Pe strada Rahmaninov au făcut un bloc nou şi nu ştiu cum s-a construit! Un apartament este peste 200.000 de euro. (…) Mi se pare aberant să nu mai avem lumină, soare, avem praf, mizerie, gălăgie într-un cartier cu mulţi bătrâni! Nu mai avem respect pentru nimeni şi nimic în ţara asta!”, a declarat o participantă la marş.
Pe lângă faptul că mai tot ce a fost petic de spaţiu verde printre blocuri a fost valorificat de dezvoltatorii imobiliari pentru a mai ridica o clădire, oamenii acuză că acum se pregătesc o serie de construcţii noi ce vor aglomera şi mai rău zona. Unul din proiectele cele mai contestate de cetăţeni este construirea a patru blocuri turn cu înălţimi de 15-25 de etaje în zona Halelor Ford, clasificată monument istoric.
Reamintim că în aprilie 2011, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat un Plan Urbanistic Zonal care prevede construirea a patru turnuri pe Calea Floreasca, lângă halele Ford. Beneficiarul investiţiei este societatea Primăverii Gardens, terenul pe care s-au aprobat construcţiile are circa 28.000 mp şi se află în incinta fostei fabrici Automatica. PUZ-ul are o valabilitate de 5 ani. În acest an, în luna mai, PUZ-ul expiră şi, cum lucrările nu au fost încă demarate, proprietarii cer prelungirea documentaţiei de urbanism, pentru a se putea apuca liniştiţi de construcţie.
Cetăţenii din Floreasca se opun însă acestei cereri, pe motiv că infrastructura din zonă este deja subdimensionată, iar cele patru turnuri vor aduce trafic în plus. Mai mult, noile construcţii ar urma să afecteze monumentul istoric, fiind la o distanţă foarte mică de el.
Potrivit cetăţenilor, infrastructura este depăşită, punând în pericol nivelul de confort al locuitorilor. În plus, reţelele electrice şi cele de alimentare cu apă nu pot suporta onorabil nici măcar consumul actual. La toate acestea se adaugă disconfortul inerent demarării unui nou şantier.
În consecinţă, cetăţenii cer Consiliului General al Municipiului Bucureşti să nu aprobe prelungirea Planului Urbanistic Zonal, astfel încât investitorii să nu poată demara construcţiile. De asemenea, oamenii mai cer investitorilor să prezinte un studiu de impact cu privire la transportul în comun, circulaţia auto în condiţiile aglomerării zonei, gestionarea parcărilor, cum va afecta dezvoltarea impresionantă habitatul natural al lacului Floreasca aflat în imediata apropiere şi a Parcului Floreasca.
Un alt motiv major de nemulţumire al cetăţenilor are de-a face cu situaţia parcului Verdi, unul din cele mai vechi din Bucureşti.
Parcul Verdi, iniţial de 17 ha, acum în suprafaţă de doar 5,6 ha (restul fiind construit), este situat pe suprafaţa fostului manej G.M. Negroponte, şi, împreună cu lacurile Floreasca şi Tei, formează un splendid habitat cu copaci de peste 80 de ani, specii de pasări, veveriţe etc. şi loc de joacă pentru copii. Acest loc îndrăgit de cetăţenii cartierului a devenit însă proprietate particulară fiind retrocedat în baza unor dispoziţii de primar general, a unor sentinţe civile ale Judecătoriei sectorului 2 sau a Legii 10/2001. Oamenii acuză însă că cei ce au fost împroprietăriţi în parc nici măcar nu aveau pământ acolo ci prin alte localităţi limitrofe Capitalei, parcelele fiindu-le date la schimb, nu se ştie în baza căror criterii.
„În parcul Verdi, actualii proprietari şi chiar şi primii proprietari nu au avut teren, ei au obţinut teren la schimb, iar legea niciodată nu a permis acest schimb de terenuri unul din ele fiind în parc. Nimeni nu a avut nicio reacţie, nu a protestat şi nici măcar nu s-a adus la cunoştinţă populaţiei. (…) Amuzant este că fostul primar Onţanu aproape ne plângea în poală că el vrea ca parcul Verdi să rămână parc iar bucata de teren pentru care a fost arestat, fiind bănuit a fi primit mită, este o porţiune din fostul parc Verdi”, a declarat Cristina Vanea, unul din organizatorii marşului.
Revoltaţi de ideea că spaţiul verde s-ar putea transforma în betoane şi clădiri, cetăţenii cer ca suprafaţa de teren de aproximativ 5,6 ha cât a mai rămas din parc să revină în domeniu public şi să fie conservată ca gradină publică.
În acest sens, cetăţenii cer Primarului General al Capitalei să propună Parlamentului declararea Parcului Verdi de utilitate publică şi apoi ministerul Mediului să dispună exproprierea suprafeţei parcului.
Menţionăm în context că la eveniment a luat parte şi viceprimarul sectorului 2, Mihai Toader, care a promis că instituţia sa nu va elibera nicio autorizaţie de construcţie său certificat de urbanism pentru Parcul Verdi.
Organizator al marşului de astăzi, Grupul de iniţiativă Floreasca a luat naştere în anul 2013 din nevoia de a apăra spaţiile verzi din cartier de ofensiva dezvoltatorilor imobiliari.
De la constituirea lui, grupul a reclamat faptul că autorităţile locale au autorizat “pe bandă” ridicarea unor imobile pe spaţiile verzi dintre blocuri, distrugând astfel mediul şi atentând direct la intimitatea şi confortul locuitorilor din zonă; multe dintre aceste clădiri nu respectă normele elementare de urbanism; agresiunile asupra spaţiilor verzi vor duce la pierderea identităţii cartierului, cunoscut în trecut ca unul dintre cartierele verzi ale Capitalei.
Din luna martie 2015, grupul Floreasca beneficiază de sprijinul CeRe, atât în demersurile de advocacy pe care le derulează, cât şi pentru dezvoltarea organizaţională a grupului de iniţiativă.
vedeti imagini si inregistrare video pe: epochtimes-romania.com