(Loredana Diacu) Protest în Prelungirea Ghencea: „Vrem trotuare, nu nepăsare, vrem lărgire, nu amăgire”
Protest în Prelungirea Ghencea, 9 aprilie 2016
foto: epochtimes-romania.com
articol: Loredana Diacu – epochtimes-romania.com
9 aprilie 2016
În Prelungirea Ghencea a avut loc sâmbătă un nou marş de protest pentru infrastructură al locuitorilor din zonă. Cum ne apropiem de campania electorală, evenimentul (al cincilea în ultimii 3 ani) a atras atenţia politicului.
Circa 300 de cetăţeni ai Bucureştiului şi din localităţi limitrofe Capitalei, respectiv Domneşti, Bragadiru, Clinceni au luat parte miercuri la un protest în Prelungirea Ghencea, nemulţumiţi de infrastructura din zonă, sau, mai exact de lipsa ei.
Reuniţi în zona Ansamblul Primăvara, de unde au plecat în marş pe traseul Prelungirea Ghencea intersecţie cu Şoseaua de Centură – Cartierul Latin, cetăţenii au afişat numeroase mesaje în care şi-au expus principalele nemulţumiri. Astfel, pe pancartele lor s-au putut citi mesaje precum: “Vrem trotuare, nu nepăsare, vrem lărgire, nu amăgire!”, “Voi plimbaţi hârtiile, nouă ne trec zilele”, “Dom’ primar când vii la noi, pune-ţi cizme că-i noroi!” “Giratorie suspendată, mult te laşi tu aşteptată, te contestă, te amână, parc-am vrea pământ pe lună.”
Practic, locuitorii din Prelungirea Ghencea precum şi cei din Domneşti, Clinceni, Bragadiru, care intră în Capitală prin Ghencea, pierd ore în şir în trafic, şoseaua fiind mult prea îngustă pentru volumul mare de maşini ce tranzitează zona. Oamenii sunt de asemenea nemulţumiţi de faptul că şoseaua de doar două benzi nu este prevăzută cu trotuare, motiv pentru care mamele înoată în zile ploioase prin noroi pentru a-şi duce copiii la grădiniţă sau la şcoală, sau pur şi simplu pentru a merge la serviciu.
Motivul principal al protestului de astăzi – cel de al cincilea organizat de cetăţeni – constă în faptul că Primăria Capitalei şi CNADNR-ul tergiversează de cel puţin un an de zile demersurile de lărgire a străzii şi pasajul peste centură. Protestatarii acuză că deşi proiectul este cunoscut şi votat din 2006 de Primăria Capitalei, abia în 2014 s-a decis împărţirea proiectului în două, lărgirea şoselei revenind Primăriei Capitalei iar pasajul CNADNR-ului.
„Considerăm că este inacceptabil într-o capitală europeană în 2016 ca o lărgire a unei străzi de 4 km şi un pasaj peste centură începute pe hârtie din 2006 să nu fie finalizate nici acum”, a declarat Delia Mihalache, unul din organizatorii protestului.
„Este inadmisibil ca în secolul 21 să avem cartiere rezidenţiale de 5.000 de oameni care sunt accesare prin străzi de 4 metri lăţime. Este nevoie de străzi, de infrastructură, după care trebuie dezvoltarea urbană gândită conceptual, pentru a dezvolta ce este nevoie în oraş, şcoli, grădiniţe…”, a declarat la rândul său Alexandra Dorobanţu, de la Grupul de iniţiativă Prelungirea Ghencea.
Reamintim că marşul de astăzi a fost organizat de Grupul civic Iniţiativa Prelungirea Ghencea, Grupul civic Iniţiativa Domneşti, Grupul civic Iniţiativa pentru Bragadiru, Grupul de iniţiativă Callatis – Drumul Taberei, iar evenimentul a fost sprijinit şi de membrii unor alte grupuri de iniţiativă din cartierele bucureştene, coagulate în Reţeaua Civică.
Odată la patru ani îşi aduc aminte
Deşi invitaţi să ia parte la eveniment, Primarul General al Capitalei, Razvan Sava, directorul CNADNR Cătălin Homor, preşedintele CJ Ilfov Marian Petrache, primarul sectorului 6 Rareş Mănescu, primarul interimar al sectorului 5 Daniel Croitoru, primarului oraşului Bragadiru Vasile Cimpoeru, primarul comunei Domneşti Ninel Boscu, nu şi-au făcut apariţia.
Au apărut însă alţi oameni, printre acesteia remarcându-se candidatul PNL la Primăria Capitalei, Ludovic Orban. Prezenţa politicienilor nu a stârnit însă entuziasmul cetăţenilor, aceştia declarându-se nemulţumiţi că aceştia îşi aduc aminte de ei doar din 4 în 4 ani.
De altfel, la eveniment oamenii au strâns, simbolic, în bidoane de 5 litri, bani pentru “comision aleşilor, astfel încât aceştia să demareze lucrările îndelung tergiversate.
Fără să se lase însă intimidat de pancartele cu mesaje precum “Ne-am săturat de minciuni electorale!” şi “Aţi fost ministru al transporturilor, de ce nu aţi făcut Centura Capitalei şi Pasajul Domneşti” şi nici de apostrofările celor care l-au întrebat de ce consilierii PNL din Consiliul General al Capitalei nu mişcă nimic, Ludovic Orban a susţinut că vina pentru situaţia din zonă aparţine Primăriei Capitalei, respectiv administraţiei Oprescu.
„Proiectul ăsta a început în 2006 când au fost aprobaţi indicatorii tehnico-economici. Nu a început fizic pentru că după ce am plecat eu a fost ales un primar general care în 8 ani de zile a schimbat studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici şi a făcut o licitaţie care nu a adus nimic”, a declarat Orban.
Liberalul a reamintit că proiectul este împărţit în două şi a susţinut că partea care ţine de primărie, respectiv lărgirea şoselei Prelungirea Ghencea până la limita Bucureştiului se poate rezolva în doi ani şi jumătate, maximum 3 ani de zile iar partea care ţine de Ministerul Transporturilor – lărgirea şoselei până la centură şi pasajul peste centură – poate fi făcută de asemenea în doi ani, doi ani şi jumătate.
„Ce pot să vă spun cu precizie este că momentul în care simţi efectiv că începe lucrarea este cel în care încep exproprierile. Exproprierile nu au început!”, a declarat Orban.
Liberalul a mai amintit că la ora actuală contractul încheiat de PMB pentru executarea lucrărilor cu Asocierea Alpine Bau – Search Corporation a fost reziliat şi că se impune reluarea licitaţiei pentru proiectare şi execuţie.
„Trebuie făcută licitaţie de proiectare şi execuţie!” a declarat Orban.
Scurt istoric al proiectelor de lărgire şi pasaj din Prelungirea Ghencea:
Anul 2006
Au fost aprobaţi de CGMB indicatorii tehnico – economici pentru proiectul ”Penetraţie Prelungirea Ghencea – Domneşti” care prevedea lărgirea străzii pe o distanţă de 6,5 km cu 4 benzi de circulaţie şi pasaj peste Centură (HCGMB nr. 25/01.02.2006, HCGMB nr. 268/02.11.2006);
Proiectul a fost declarat de utilitate publică prin HCGMB nr. 264/02.11.2006.
Anul 2007
A fost mărită valoarea totală a proiectului prin HCGMB nr. 122/19.06.2007;
A fost încheiat contractul de proiectare şi execuţie lucrări nr. 3952/08.11.2007 între PMB şi Asocierea Alpine Bau – Search Corporation.
Anul 2009
PMB a răspuns cetăţenilor că s-a realizat proiectul tehnic care prevede lărgirea la 6 benzi de circulaţie şi se lucrează la documentaţia necesară pentru obţinerea autorizaţiei de construire.
Anul 2011
Prin HCGMB nr. 7/27.01.2011, primarul Capitalei a fost împuternicit să semneze acordul de parteneriat cu CJ Ilfov pentru acest proiect; în dec. 2011, s-a semnat acest protocol.
Anul 2012
CGMB a votat PUZ Coordonator sector 6 care prevede lărgirea la 6 benzi a străzii Prel. Ghencea;
PMB a plătit suma de 2,500,000 lei firmei Alpine Bau pentru ”Servicii Ghencea – Domneşti”.
Între 2009 şi 2013, locuitorii zonei au trimis nenumărate petiţii individuale la care răspunsurile PMB au fost că se caută finanţare, sunt dificultăţi tehnice şi financiare etc.
Anul 2013
Locuitorii zonei au depus la PMB o petiţie colectivă cu 200 de semnături; în luna august au venit în vizită pe teren la bariera Domneşti premierul Victor Ponta, primarul capitalei Sorin Oprescu, ministrul marilor proiecte Dan Şova, preşedintele CJ Ilfov Marian Petrache şi au promis începerea lucrărilor la pasajul suprateran şi la lărgirea str. Prelungirea Ghencea, cu termen de finalizare maxim 2 ani; lucrările nu au demarat.
Anul 2014
Locuitorii din zonă au organizat trei proteste în cartier în lunile august, septembrie şi octombrie şi au pichetat sediul PMB în timpul şedinţei CGMB din septembrie;
De asemenea, cetăţenii au trimis cereri de acces la informaţii publice, cereri de audienţe la autorităţi, au participat şi au luat cuvântul în şedinţele CGMB, au discutat cu preşedintele CJ Ilfov;
În octombrie, CNADNR a anunţat că va demara licitaţia pentru Pasajul suprateran, ca lucrare separată de lărgirea str. Prel. Ghencea care a rămas în sarcina PMB.
Anul 2015
Cetăţenii din zonă au fost primiţi în audienţe la primarul general, viceprimarul Capitalei, primarul sectorului 6;
S-a dat sentinţa definitivă în dosarul 40488/3/2011 prin care PMB este obligată să plătească firmei Search Corporation penalităţi de întârziere la contractul din 2007 şi cheltuieli de judecată;
PMB a început actualizarea proiectului de lărgire la patru benzi de circulaţie, cu trotuare, piste pentru biciclete şi conexiune cu Pasajul suprateran peste Centură;
În iunie au fost votate exproprierile prin HCGMB 138/30.06.2015;
În martie CNADNR a lansat licitaţia pentru proiectarea şi execuţia pasajului, rezultatul licitaţiei a fost contestat în decembrie;
Au fost alocate sume pentru aceste proiecte atât în bugetul PMB cât şi în bugetul CNADNR dar nu au fost cheltuite.
Anul 2016
PMB a alocat în bugetul capitalei suma de 30 milioane lei pentru supralărgirea Prel. Ghencea dar nu a finalizat actualizarea proiectului tehnic şi nici nu a început plata exproprierilor;
CNADNR a alocat în bugetul companiei suma de 30 milioane de lei pentru Pasajul suprateran de la Domneşti dar nu a desemnat câştigătorul licitaţiei, în urma contestaţiei;
9 aprilie – locuitorii din Prel. Ghencea şi localităţile ilfovene învecinate, Bragadiru şi Domneşti, s-au coalizat în 4 grupuri locale de iniţiativă civică şi organizează un marş de protest pentru urgentarea celor două proiecte de infrastructură vitale pentru zonă.
Vedeti imagini si inregistrare video pe: epochtimes-romania.com
Verde de Verdi – O campanie civica pentru recuperarea parcului Verdi
Verde de Verdi – O campanie civica pentru recuperarea parcului Verdi
foto si articol: de-clic.ro
Parcul Verdi a fost înființat de G.M. Negroponte, ultimul mare proprietar al moșiei Floreasca și a avut inițial o suprafata de 17 hectare. În prezent, suprafața parcului este de doar 5,6 ha și este în continuare gazda unui habitat natural de excepție (copaci de peste 80 de ani, diverse specii de pasari, veverite și dihori) – o mică pădure în inima capitalei.
Acum însă parcul se află în pericol de dispariție: întreaga suprafață a parcului a fost parcelată și retrocedată, iar noii proprietari presează autoritățile, prin instanțele de judecată, să le fie eliberate autorizațiile de urbanism sau de îngrădire, ceea ce va duce la defrișarea masivă și apariția de imobile.
Toate acestea într-un cartier în care suntem deja sufocați de construcții, de trafic și de poluare. Sectorul 2 deține cel mai mic procent de spatiu verde/locuitor – 12,43mp în anul 2011 în vreme ce normele europene în vigoare prevăd minim 26 mp de spațiu verde pentru un singur locuitor.
Haideti să salvăm parcul care ne-a susținut vreme de 80 de ani. A venit timpul ca noi să îi fim alături!
Semnati aici petitia: Verde de Verdi – O campanie civica pentru recuperarea parcului Verdi
autor: Grupul de inițiativă Floreasca
destinatar: Primăria Municipiului București
Către,
Primăria Municipiului București
În atenția Primarului General Interimar al Capitalei – Domnul Răzvan Sava
Ca semnatar al acestei petiții mă alătur inițiativei Grupului de Inițiativă Floreasca și locuitorilor municipiului București, plătitori de taxe și impozite, care vă solicită, stimate Domnule Primar Intermiar, următoarele:
- introducerea în domeniul public al municipiului București a suprafaței de teren de aproximativ 5,6 ha, reprezentând Parcul Verdi situat în sectorul 2, care să fie conservat ca grădină publică;
- în scopul de mai sus, vă rugăm să demarați procedura de declarare a Parcului Verdi de utilitate publică și să cereți Ministerului Mediului să dispună exproprierea suprafeței parcului (vezi cazul Costică Constanda – Parcul Bordei).
Măsurile de mai sus, alături de alte soluții pe care autoritățile le pot imagina pentru acest parc, trebuie să aibă ca rezultat redarea parcului Verdi către publicul larg, așa cum a fost gândit de proprietarul inițial.
Considerăm că păstrarea și conservarea Parcului Verdi ca parc este imperativă, întrucât prin vegetația și mini-fauna existente, într-o zonă care, prin moștenirea lăsată de G.M. Negroponte și prin grija Primăriei Capitalei, poate deveni o ’’pompă’’ de oxigen pentru primenirea aerului poluat, va fi în beneficiul tuturor locuitorilor capitalei!
Bucureștiul, cu cele peste un milion de vehicule poluante are mare nevoie, stimate Domnule Primar, de păstrarea fiecărui metru pătrat de spațiu verde, ca în fiecare capitală europeană civilizată și, mai mult, așa cum prevăd normele europene în vigoare, să atingă suprafețele minime de vegetație impuse pentru o capitală de dimensiunile Bucureștiului.
Semnati aici petitia: Verde de Verdi – O campanie civica pentru recuperarea parcului Verdi
articol preluat de pe: de-clic.ro
8 aprilie 1999: Mii de persoane formează scuturi umane pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad pentru a le proteja împotriva raidurilor NATO
8 aprilie 1999: Mii de persoane au format scuturi umane pe trei poduri din Belgrad si Novi Sad pentru a le proteja impotriva raidurilor NATO
foto si articol: libertatea.ro
05 aprilie 2012
78 de zile a durat bombardarea Iugoslaviei de către NATO, între 24 martie și 11 iunie 1999, ca urmare a intervenției străine în problema Kossovo, în care etnicii albanezi cereau proclamarea independenței acestei provincii, istorice pentru sârbi, care refuzau scindarea.
78 de zile în care sârbii nu s-au pierdut cu firea, în ciuda covorului de bombe aruncat asupra orașelor și altor puncte strategice ale țării. Pe 8 aprilie 1999, adică exact acum 13 ani, zeci de mii de persoane au făcut un veritabil scut uman pe trei poduri din Belgrad și Novi Sad, pentru a le proteja împotriva bombardamentelor Forțelor Aliate, adunate sub emblema NATO.
În ciuda propagării ideii că intervenția armată în Iugoslavia de atunci era absolut necesară, NATO nu a avut sprijinul Consiliului de Securitate al ONU, deoarece China și Rusia, membri importanți, s-au opus războiului. Ulterior declanșării ostilităților, NATO a susținut că sfidarea Consiliului de Securitate s-a produs ca urmare a unei urgențe umanitare internaționale, a se citi nevoia de protecție a etnicilor albanezi, amenințați cu exterminarea de sârbii majoritari.
Campania NATO împotriva Iugoslaviei a implicat un număr de aproape o mie de aeronave, cantonate în baze terestre din Italia sau pe portavioane aflate în Adriatica, care au totalizat peste 40.000 de misiuni de luptă. Agresorii au folosit toată muniția din dotare, rachetele Tomahawk fiind utilizate pe scară largă. Scopul concret al atacului a fost retragerea trupelor sârbe din Kossovo, instalarea forțelor de menținere a păcii și reîntoarcerea refugiaților în localitățile din care fuseseră izgoniți.
Au murit peste 2.500 de civili
Ajutați de vremea potrivnică zborului, sârbii – conduși de președintele Slobodan Miloșevici – au rezistat la început nesperat de bine, dar raidurile zilnice ale aliaților au făcut una cu pământul centrale electrice, poduri de importanță strategică, stații de televiziune, fabrici, dar și cartiere rezidențiale. În bombardamente, un proiectil a lovit chiar și Ambasada Chinei din Belgrad, omorând trei jurnaliști chinezi și un atașat militar, lucru care a dus la încordarea relațiilor din NATO și Beijing, și așa destul de reci. După 78 de zile în care poporul sârb a dat dovadă de un curaj nebunesc, făcând de gardă în preajma țintelor predilecte ale avioanelor NATO, bilanțul victimelor s-a dovedit dramatic: peste 2.500 de civili uciși, dintre care 89 au fost copii, și peste 12.500 de răniți. Pe 11 iunie 1999, la capătul unor negocieri interminabile cu trimișii NATO, Slobodan Miloșevici accepta condițiile impuse de Bruxelles, dar asta nu înseamnă că sârbii au uitat vreodată ce s-a petrecut atunci, dovadă și ultima declarație a actualului președinte, Boris Tadic, din 25 martie anul curent: „Ce s-a întâmplat în 1999 a fost o crimă împotriva țării noastre și a poporului nostru și nu mai am nimic de adăugat la asta!”.
articol preluat de pe: libertatea.ro