(Alexandru Cristian Surcel) USR: Istorie succintă a unui congres care demonstrează că politica “altfel” mai are de aşteptat
Congres extraordinar al Uniunii Salvați România pentru alegerea unui nou președinte – sâmbătă, 28 octombrie 2017, Hotel Piatra Mare, Poiana Brașov
foto captura video facebook.com
articol de Alexandru Cristian Surcel
30 octombrie 2017

Alexandru Cristian Surcel, avocat, activist civic, fost jurnalist – foto: facebook.com
USR: Istorie succintă a unui congres care demonstrează că politica “altfel” mai are de aşteptat
Am tot ezitat dacă să dau share la declaraţia de mai jos sau nu. În general cred că rufele murdare se spală în familie (și chiar am acționat efectiv împotriva unui membru în Biroul Național care se pricopsise cu o adevărată diaree mediatică contra USR) Dar, pe de altă parte, când avem în față un rahat, soluția nu este să-l ascundem sub preș.
Consecințele se pot citi în declaraţia de mai jos, difuzată ieri de deputatul U.S.R. Lavinia Cosma. Desfășurarea faptelor e însă următoarea:
1. Îngrijorat că în mai multe județe facțiunea “liberală” și-a asigurat toți delegații, Biroul Filialei Municipiului București (BM), dominat de nicușoriști, decide să schimbe sistemul de alegere a delegaților pentru Congres, mutându-l de la sectoare în Conferința Municipală (CM).
De fapt, cum sistemul de dinainte de Congresul de la Cluj din mai nu era contestat de nimeni, trebuiau să ceară doar ca votul de validare în CM să fie secret și nu deschis și să se mobilizeze la maxim în sectoare.
2. Biroul Național (dominat de “liberali”) și alianța “liberali”-progresiști sesizează faptul și reacționează. Într-o primă fază, ei propun mai multe variante de compromis, unele nu chiar atât de incorecte, dar BM refuză cu încăpățânare. La rândul lui, BN emite decizii care contrazic BM.
3. Are loc CM din 15 octombrie. Cristian Ghinea propune varianta cea mai nedemocratică de vot (dar susținută anterior de nicușoriști)- ca delegații tuturor sectoarelor să voteze pentru toate sectoarele- și nimeni nu se prinde că-și creează premisele contestării la CNArb.
Ce ar fi trebuit să facă nicușoriștii: să respingă propunerea lui Ghinea și să se țină de ultima recomandare BM anterioară CM, care zicea că delegații la CM ai fiecărui sector să voteze numai delegații la congres ai propriului sector.
4. Previzibil, “liberalii” contestă la Comisia Națională de Arbitraj (CNArb) CM din 15 octombrie, iar CNArb, care e dominat tot de ei, anulează scrutinul. De asemenea, CNArb propune un sistem de vot, N/2, de natură să asigure în cazul a două liste concurente de candidați o reprezentare a amândurora, iar BN se grăbește să convoace un CM cu sistemul N/2 valabil numai pentru Filiala București.

filă din procesul verbal al alegerilor de delegaţi de la Bucureşti din 15 octombrie a.c., anulate de CNArb – foto preluat de pe marturiilehierofantului.blogspot.ro
5. În 23-25 octombrie are loc noul CM convocat de BN. Majoritatea delegaților nicușoriști boicotează, așa că pe 24 vin doar vreo 6 delegați și balotajele se rezolvă fără cvorum pe 25. Cristian Seidler își retrage candidatura în semn de protest. O serie de filiale și membri, în special Sectoarele 5 și 6, anunță boicotarea congresului și cer amânarea alegerii președintelui și reorganizarea alegerii delegaților la nivelul întregului partid. BN hotărăște că se poate ține Congresul Extraordinar și fără cvorum de prezență (sic!). În acest moment, BM ar fi trebuit să iasă public să susțină boicotul și să ceară ceea ce cereau S5 și S6. Însă la BM, care, prin decizia de a alinia modul de alegere al delegaților Bucureștiului la practica celorlalte filiale județene, a stârnit toată cavalcada, e liniște.
6. Cu o seară înainte de Congres, Comisia Municipală de Arbitraj București (CMArb) anulează, la sesizarea lui Vlad Gheorghe, CM din 23-25 octombrie. Punând cap la cap deciziile CNArb și CMArb, Bucureștiul nu mai are delegați valabili la congres, ceea ce poate atrage nulitatea congresului dacă cei prezenți la Poiana Brașov ajung să voteze.
În ziua Congresului însă, Mihail Bumbar, vicepreședinte al Filialei București, participă la Congres, iar Roxana Wring, președintele Filialei București, declară în “Gândul” că e un congres cu nereguli, dar nu se poate spune că e aranjat (deși e la fel de aranjat ca alea de la PSD!). Seidler lansează platforma USR Autentic.
Ce ar fi trebuit să facă BM: să invoce cele două decizii arbitrale și să ceară amânarea și reorganizarea Congresului.
Astfel a devenit Dan Barna, exponent al platformei USR Liberal, președinte al USR. Cei care semnează declarația de mai jos, mulți fondatori ai USB/USR, se pare că vor continua să se opună. Cum și cu câtă determinare, rămâne de văzut. #mândrăcorabiamărețecârmaciul
Şi acum declaraţia:
articol preluat de pe marturiilehierofantului.blogspot.ro
Toți pentru Justiție
Toți pentru Justiție
foto si articol preluate de pe declic.ro
28 octombrie 2017
Toți pentru Justiție
Către: Parlamentul României
În atenția: Liviu Dragnea, Președinte al Camerei Deputaților și Călin Popescu Tăriceanu, Președinte al Senatului
Cc: Klaus Iohannis, Președintele României
Stimați membri ai Parlamentului,
Cetățenii României știu că o societate democratică nu poate funcționa fără o justiție puternică și independentă. Însă acest sistem al justiției, care nu de puține ori a fost catalogat ca ‘redutabil’, ‘remarcant’ sau ‘excelent’ de către parteneri externi, este pus în pericol de modificările propuse acum.
Pachetul Legilor Justiției se află pe mesele dumneavoastră. Vă cerem ca în ziua votului de modificare să spuneți NU! Vă cerem să fiți de partea bună a istoriei, într-un moment în care este clar că se decide viitorul european al României.
Dorim să vă reamintim că peste 4000 de magistrați, CSM, DNA, DIICOT, Președintele României și chiar Comisia Europeană au criticat dur pachetul de modificare a Legilor Justiției. Adoptarea lui ar însemna anularea tuturor eforturilor României la transparență și bună guvernare din ultimii 10 ani.
Noi, cei ce v-am ales să ne reprezentați drepturile în Parlament, vă cerem să ne respectați încrederea cu care ați fost investiți. Și, vă mai cerem, să vă disociați de interesele penalilor pentru care o justiție independentă este sinonimă cu drumul scurt spre închisoare.
Semnati aici petitia Toți pentru Justiție
De ce este important?
Sistemul de justiție românesc este sub asalt. Da, el nu este perfect, însă în ultimii 10 ani s-a îmbunătățit constant. În 2016, instanțele de judecată au condamnat definitiv un număr de 879 inculpați doar pentru fapte de corupție (de la europarlamentari la miniștri, deputați, prefecți sau primari). [1]
Dar acum, dacă propunerea de modificare a legilor justiției va fi adoptată, riscăm să pierdem tot ce am construit. Proiectul de modificare al Legilor Justiției a ajuns deja în Parlament și urmează să fie supus dezbaterii și votului în plen.
CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) l-a denumit ‘un cal troian’. [2] ICCJ (Înalta Curte de Casație și Justiție) spune că ‘nu a existat transparenţă, cooperare şi dialog interinstituţional’. Mai mult, ‘nu au fost respectate dispoziţiile legale care reglementează mecanismul de elaborare şi adoptare a actelor normative.’ [3] În traducere, Ministerul Justiției a împins pachetul de legi direct în Parlament fără să fie asumat de Guvern și fără să fie supus dezbaterii publice!
De ce atâta grabă: Legile 303, 304 și 317, cele care sunt denumite, la pachet, Legile Justiției reglementează câteva probleme sensibile pentru cei cercetați sau condamnați de fapte de corupție. Acestea sunt câteva dintre modificările anunțate:
Inspecția Judiciară va deveni o unealtă politică în mâna ministrului Justiției.
Prin noul proiect de lege se permite imixtiunea politică în puterea judecătorească și direct în carierele magistraților. În prima formă propusă, numirile în funcţie nu ar mai fi avut semnătura preşedintelui României, ci a ministrului Justiției. Mai nou, Toader a menționat că aceasta va fi o instituție autonomă (fără a explica în ce mod se va realiza acest lucru). Important de menționat e faptul că dacă Inspecţia Judiciară trece sub control politic, ea devine o armă politică.
Numirea procurorilor-șef de către ministru, fără control din partea preşedintelui înseamnă că DNA se va întoarce la PNA, iar Parchetul devine subordonat intereselor politice.
În prezent, numirea procurorilor șef este un mecanism echilibrat format din 3 părți egale: Ministrul Justiției (reprezentant al Guvernului), Președintele României (ales direct de către cetățeni) și CSM format din reprezentanții magistraților. Dar noul pachet de legi propune excluderea Președintelui din acest proces.
Citește mai mult
Dacă acest pachet de legi va fi adoptat de Parlament ar însemna un dezastru pentru România și cetățenii ei. Ne putem lua adio de la o justiție independentă. Dar nu suntem singuri în această luptă. De la Magistrați la Președinte și Comisia Europeană, cu toții s-au poziționat împotriva acestor legi. Este momentul ca fiecare dintre noi să acționeze și să nu legitimeze încercarea corupților de a controla Justiția.
Semnati aici petitia Toți pentru Justiție
Note
[1] Raport DNA, 2016
[2] Poziția CSM
[3] Poziția ICCJ
articol preluat de pe declic.ro
Cere parlamentarilor PSD-ALDE să nu introducă prag pentru abuzul în serviciu!
Cere parlamentarilor PSD-ALDE să nu introducă prag pentru abuzul în serviciu!
foto si articol preluate de pe facebook.com
28 octombrie 2017
Săptămana viitoare se anunță CRUCIALĂ pentru modificările Codului Penal. Liderii PSD-ALDE se pregătesc să neutralizeze infracțiunea de abuz în serviciu prin introducerea unui prag valoric.
Nu îi putem opri decât cu ajutorul vostru. Scrieți Comisiei speciale pentru armonizarea Codurilor cu deciziile CCR pentru a cere să nu introducă un prag pentru abuzul în serviciu.
Adresa de email este: comisie.coduri@cdep.ro, iar mai jos aveți un model.
Către PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Comisia specială comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției
În atenția tuturor membrilor acestei comisii
DOAMNELOR ȘI DOMNILOR PARLAMENTARI,
Subsemnata/ul _____, identificat/ă prin actul de identitate C.I. seria ___ nr. ______ domiciliat/ă în România, judeţul ______, în calitate de cetățean român, vă rog să nu introduceți în legislație un prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
Nu susțin introducerea unui prag pentru această infracțiune deoarece magistrații sunt cei care trebuie să determine, de la caz la caz, dacă fapta este suficient de gravă pentru a constitui infracțiune și a fi pedepsită penal. De asemenea, în cele mai multe state europene, printre care Austria, Belgia, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Italia, Lituania, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria nu există în legislație un prag pentru abuzul în serviciu sau pentru infracțiunile similare, iar România ar trebui să continue să urmeze acest model.
Dacă totuși veți decide introducerea unui prag valoric pentru infracțiunea de abuz în serviciu, susțin ca acesta să fie echivalent cu un salariu lunar minim net pe economie, respectiv suma de 1.000 de lei. Legea trebuie să protejeze toți cetățenii români, inclusiv pe cei cu venituri modeste, de aceea consider că reglementarea trebuie să fie raportată la venitul minim din România.
Vă mulțumesc!
Cu stimă,
Nume și prenume
articol preluat de pe facebook.com



