Prospecțiunile și Dreptul la Proprietate
În Vestul țării, în perimetrele din Arad, există situații tensionate între prospectori și proprietarii de terenuri
Pe de o parte, Prospecțiuni SA (Ovidiu Tender) care lucrează pentru Panfor Oil & Gas dă asigurări (primul document) că nu caută gaze de șist și că nu există niciun risc de pe urma activității lor. Pe de altă parte, Prospecțiuni SA distribuie fluturași (al doilea document) în care îi amenință cu procese și cu solicitarea de despăgubiri pe proprietarii care nu le permit.
Au apărut afişe prin care locuitorii spun că sunt ameninţaţi de către cei de la Prospecţiuni SA
Agitaţie mare la Curtici în urma apariţiei unor afişe legate de… gaze. Locuitorii oraşului spun că firma Prospecţiuni SA lucrează la… psihicul celor din perimetrul EX-6 Curtici, ba chiar spun că se simt ameninţaţi cu procese, cheltuieli de asistenţă juridică şi… timp pierdut.
Care este povestea de această dată? Pe străzile din Curtici au apărut zeci de afişe prin care locuitorii sunt anunţaţi de avantajele şi dezavantaje din relaţia lor cu firma care doreşte să execute lucrări de prospectare a terenurilor. Redăm mai jos, fidel, cele semnalate de afişe:
„Informare acces teren: dacă sunteţi de acord obţineţi o sumă de bani ca rentă pentru acordarea dreptului de trecere prevăzut de lege; obţineţi despăgubiri dacă recolta v-ar fi afectată, prin negociere directă; nu pierdeţi timp. Dacă nu sunteţi de acord: 60 de zile pentru stabilirea acordului cu Panfora Oil&Gas; suntem nevoiţi să vă acţionăm în instanţă şi trebuie să acoperiţi cheltuielile cu asistenţa juridică; obţineţi despăgubiri, dacă revolta v-ar fi afectată, stabilite de instanţă; pierdeţi timp, proceduri birocratice.”
Contrazişi de lege?
Florin Bornea, avocatul Asociaţiei „Salvăm Câmpia de Vest”, spune că cei de la Prospecţiuni SA nu au bază legală pentru a-i speria pe locuitorii din perimetrul EX-6 Curtici.
„Un studiu al Institutului Geologic al României arată că gazele de şist nu există, ci sunt un produs fabricat din argilită şi compuşii chimici care sunt introduşi în sol. Ca atare, gazele de şist nu pot fi declarate resurse de interes naţional pentru că ele, practic, nu există, ci sunt create. Cei de la Prospecţiuni SA nu se pot folosi de legea petrolului pentru a intra pe terenurile oamenilor. Aşa că tentativele de intimidare a locuitorilor din zona Curtici nu au nicio bază legală”
- este de părere avocatul.
articol preluat de pe http://stareanatiunii.com
REFERENDUM ISTORIC. Scoțienii decid astăzi dacă părăsesc sau nu Regatul Unit
Scoţienii sunt în faţa uneia dintre cele mai mari provocări din istoria modernă. Peste mai puţin de nouă ore, ei vor începe să voteze, în cadrul unui referendum, dacă părăsesc sau nu Marea Britanie. Este un moment istoric, aşadar, fiindcă ar putea însemna finalul a trei secole de uniune. Iar dacă se va întâmpla acest lucru, Regatul Unit şi-ar putea pierde o treime din suprafaţă, aproape 10 la sută din populaţie şi cele mai importante resurse de petrol şi gaze naturale.
Campania pentru referendumul din Scoţia a ajuns la final, odată cu ultimele mitinguri organizate de susţinătorii celor două tabere. Mii de oameni au ieşit pe străzile marilor oraşe, pentru a-i convinge pe nehotărâţi să voteze cu tabăra lor şi să încline, astfel, balanţa.
Unioniştii, pe de altă parte, nici nu vor să audă de ieşirea din Regatul Unit şi duc bătălia pe toate planurile – pe stradă, la televizor sau în…cofetării.
Potrivit ultimelor sondaje de opinie, 52% dintre scoţieni vor vota “Nu” la referendum, faţă de cele 48 de procente care ar susţine independenţa.
Însă dincolo de retorica istorică şi politică de care s-au folosit din plin ambele tabere, stau argumentele economice, care au cântărit tot mai mult în dezbaterile din ultima perioadă.
„Cel mai mare risc într-o astfel de economie sunt veniturile pe care le obţine din petrolul extras din Marea Nordului. În primul rând, ele sunt volatile: pot fi mari într-un an şi mici în altul. Ceea ce expune Scoţia unor riscuri în ceea ce priveşte bugetul şi economia”, spune economistul David Phillips.
Întreprinzătorii scoţieni se tem că ieşirea din Marea Britanie ar putea expune economia ţării competiţiei acerbe de pe piaţa mondială.
Ce-i aşteaptă pe scoţieni dacă votează pentru independență
Dacă scoţienii votează joi pentru independenţă, guvernanţii de la Edinburgh vor fi obligaţi să găsească rapid răspunsuri la o avalanşă de întrebări: ce monedă vor folosi scoţienii de acum încolo, cum vor fi împărţite forţele armate, cum se va putea trece din Scoţia în Anglia şi invers. Sunt întrebări la care, deocamdată, nimeni nu poate da un răspuns exact şi mai ales liniştitor. Totuşi, politicienii şi economiştii au făcut tot felul de scenarii despre cum ar arăta Regatul Unit fără Scoţia. Un lucru e aproape sigur: regina Elisabeta a II-a va rămâne şef al noului stat, după modelul Australiei şi Canadei.
Dacă Scoţia votează pentru independenţă, schimbările nu vor avea loc peste noapte. Va fi nevoie de aproximativ doi ani până la desprinderea efectivă din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. Totuşi, victoria taberei DA la referendum va însemna începerea unor negocieri complexe pentru ca regiunea nordică a Marii Britanii să-şi dobândească independenţa, fixată de Partidul Naţional Scoţian pentru 24 martie 2016. Sunt multe lucruri de împarţit.
„Ar însemna că nu vom mai avea aceeaşi monedă, forţele armate pe care le-am construit timp de secole s-ar despărţi pentru totdeauna, fondurile de pensii ar fi tranşate cu un anumit preţ, graniţele pe care le avem ar deveni internaţionale şi ar putea să nu mai fie atât de uşor de trecut”, a avertizat premierul britanic David Cameron.
Moneda este o problemă spinoasă. Naţionaliştii vor să păstreze lira sterlină în cadrul unei uniuni monetare cu Marea Britanie şi spun că aceasta este condiţia ca Scoţia să preia o parte din datoria naţională a Regatului Unit. Londra respinge, însă, acest plan.
Nici chestiunea graniţelor nu e tranşată. Marea Britanie va pierde o treime din teritoriu şi aproximativ 8 la sută din populaţie. Partidul Naţional Scoţian susţine că libera circulaţie va rămâne în vigoare şi vrea să relaxeze legea imigraţiei. Dar autorităţile de la Londra spun că ar putea securiza frontiera şi ar putea impune controale.
Scoţia independentă va trebui să-şi negocieze aderarea la Uniunea Europeană pentru a beneficia de dreptul la liberă circulaţie. Naţionaliştii cred, însă, că aceste probleme vor fi rezolvate.
„Aceasta este o oportunitate unică în viaţă şi dovezile arată că tot mai mulţi oameni în Scoţia vor să pună viitorul Scoţiei în mâinile Scoţiei”, spune, însă, Alex Salmond, liderul Partidului Național Scoțian.
Trebuie împărţite şi resursele petroliere şi gazifere din Marea Nordului. Experţii susţin că ar trebui făcută o distribuire geografică, urmând linia de partajare a apelor de pescuit, ceea ce ar conferi Scoţiei peste 90 la sută din venituri. Naţionaliştii spun că de aici vor veni cei mai mulţi bani şi propun înfiinţarea unui fond suveran după modelul Norvegiei, de pe urma căruia să benefiecieze toţi cetăţenii. Unioniştii avertizează, însă, că e riscant să bazezi bugetul unei ţări pe o resursă perisabilă, mai ales că unii specialişti spun că aceste rezerve de petrol se vor epuiza până în 2050.
În ceea ce priveşte armata, o împărţire a forţelor ar afecta Marina Regală Britanică, care are cea mai mică flotă din ultimii 500 de ani. Două fregate complet înarmate, patru nave anti-mine, opt vase de patrulă de diverse mărimi, dar şi nave auxiliare ar trebui să fie transferate către marina scoţiană. Şi aviaţia regală britanică ar trebui să renunţe la zeci de avioane şi elicoptere. Pe de altă parte, separatiştii vor ca Scoţia să aibă o Constituţie care să stipuleze că noul stat va fi denuclearizat. Asta, în condiţiile în care cele patru submarine nucleare britanice Trident sunt staţionate pe teritoriul său, la Farslane şi vor trebui mutate la sud de graniţă, în cazul desprinderii Scoţiei de Regatul Unit.
articol preluat de pe http://www.digi24.ro/
Apel la voluntariat: Ajută-i pe copiii din centrele de plasament
Programul educaţional Ajungem MARI începe recrutările pentru proiectul „Dă-ţi pasiunea mai departe!”, de predare prin joc în centre de plasament. Pentru acest proiect, se caută voluntari liceeni, studenţi şi tineri profesionişti să îşi predea pasiunile copiilor orfani instituţionalizaţi în centrele de plasament din Bucureşti.
Vara asta a fost minunat: copiii s-au distrat, au învăţat, au mai prins încredere în ei şi i-au raspaltit pe voluntari cu multă bucurie şi îmbrăţişări. Dar trebuie să continuăm pentru că cei mici au mare, mare nevoie de ajutor şi educaţie.
Pentru modulul de toamnă (semestrul 1), căutam voluntari liceeni, studenţi şi tineri profesionişti să îşi predea pasiunile. Oferta de pasiuni este generoasă, dar trebuie să avem grijă şi la nevoile şi interesele copiilor, aşa că vom pune accent pe matematică, literatură, engleza, biologie, istorie, geografie. Toate prin joc!
Pentru fiecare grupă de copii, vrem să oferim şi şansa să îşi manifeste creativitatea, aşa că vom avea în egală măsură ore de arte plastice, fotografie, cinematografie, dans şi muzică!
Pentru ÎNSCRIERE, trimite-ne un e-mail până pe 21 septembrie la office@ajungemmari.ro cu CV-ul tău, o scurtă scrisoare de intenţie şi date despre tine: în ce zile eşti disponibil şi în ce intervale orare, zona în care înveţi/lucrezi, zona în care locuieşti şi 2-3 domenii pe care ţi-ar plăcea să le predai.
Lucrăm cu centre de plasament din sectoarele 1, 2, 3 şi 6 şi da, poţi participa şi în weekend.
Nu trebuie să ai experienţă pentru că te învăţăm noi ce înseamnă predarea prin joc. Trebuie doar să îţi doreşti să ajuţi nişte copii isteţi, ambiţioşi, care au nevoie doar de un impuls şi încurajare.
Vara aceasta, 70 de voluntari au lucrat intensiv cu 140 de copii, dar este nevoie de mult, mult mai mulţi că aceşti copii să ajungă MARI.
articol preluat de pe http://totb.ro