Strategia “solara” a miliardarului Elon Musk, model pentru investitii record
Multe fonduri se arata tot mai mult interesate de investitiile in energia solara, urmand modelul companiei SolarCity detinuta de miliardarul Elon Musk, care vinde energie, nu panouri.
In prezent, proiectele rezidentiale si comerciale din productia de energie solara se ridica la cinci miliarde de dolari, in crestere fata de 2013, cand valoarea acestora, conform firmei de cercetare Mercom Capital Group, era de 3,3 miliarde de dolari, spun cei de la Bloomberg.
Fondurile se arata interesate de companii ca Sungevity si Sunrun, ceea ce reprezinta o schimbare fata de boom-ul din 2008, cand principala atractie era productia de panouri solare, unde s-au investit 4,97 miliarde de dolari.
“Intrebarile din urma cu cativa ani – ‘va straluci soarele suficient pentru a produce cantitatea de energie pe care am estimat-o?’ sau ‘ce se intampla daca panourile solare nu functioneaza?’ – nu mai sunt puse”, a spus Tom Athan, managing partner la Altus Power America Management.
Energia de pe acoperis
SolarCity a transformat industria, oferind investitorilor o modalitate de a profita de costurile in scadere ale panourilor solare. De multe ori, compania din San Mateo, California, instaleaza panouri solare pe acoperisul caselor si cladirilor comerciale prin leasing, ajutand proprietarii sa-si reduca facturile de energie electrica.
Actiunile SolarCity, unde Musk este presedinte si principal actionar, au crescut de peste opt ori din decembrie 2012, cand a fost cotata la bursa, sustinuta de cererea puternica venita din partea celor care doreau sa-si produca energia electrica necesara. Performantele acestei companii le-au depasit pe cele ale mult mai cunoscutei companii detinuta de Musk, Tesla Motors.
“Am stiut de la inceput ca, pentru a mentine calitatea si a face fata cererii, trebuie sa construim propria infrastructura”, a spus Lyndon Rive, directorul executiv si cofondatorul SolarCity. “Competitorii nostrii abia acum si-au dat seama”.
Fondurile de capital privat au investit, in prima parte a anului, 2,4 miliarde de dolari in centrale electrice solare amplasate pe acoperisurile cladirilor, iar totalul ar putea ajunge la cinci miliarde pana la finele anului, estimeaza Mercom.
Investitii rentabile
“Sunt castiguri bune, avand in vedere numarul mic de moduri prin care investitorii pot obtine randamente bune fara riscuri mari”, a spus Cynthia Ringo, managing partner la DBL Investors.
In portofoliul investitiilor din domeniu al celor de la DBL sunt incluse Brightsource Energy, compania care a dezvoltat in sudul Californiei cea mai mare centrala energetica ce are la baza puterea termala a soarelui, si SolarCity, devenita cea mai mare companie solara din sectorul rezidential, unde a instalat circa o terime din sisteme.
Vanzarile de energie electrica aduc un venit stabil si predictibil, in general garantat de contracte pe termen lung. Fondurile de capital sunt increzatoare in companiile specializate in sistemele solare instalate pe acoperisuri. Sunrun a primit 150 de milioane de dolari in al doilea trimestru, Sunnova Energy – 145 de milioane de dolari, iar 70 de milioane de dolari au fost investite in Sungevity – iar cea mai mare parte a investitiilor a provenit de la fondurile private de capital.
Iar ritmul nu s-a incetinit in acest trimestru: Astrum Solar, din Maryland, care instaleaza panorui solare in cartierele rezidentiale, a primit 100 de milioane de dolari in iunie, iar Sunnova, inca 110 milioane de dolari in august.
Strategia de investitii a evoluat sustinuta de companiile care dezvoltau noi tehnologii, a apreciat Victor Flat, seful unui centru de cercetari al University of North Carolina.
“Primele investitii au fost in productie si in ideea ca unele companii s-ar putea sa aiba succes”, a spus el. “Acum, se investeste in fluxul de venituri”. Unele companii din acest sector isi infiinteaza unitati separate, cunoscute sub denumirea de “yieldcos”, prin care detin si opereaza centrale electrice, unde se genereaza si capital pentru noi proiecte.
Investitiile in producatorii de panouri fotovoltaice au apartinut mai mult firmelor de capital de risc in boom-ul investitional ce a atins un maxim in 2008, cand aproximativ 5 miliarde dolari au fost “pompate” in aceasta industrie, potrivit Bloomberg New Energy Finance. Printre acesti investitori s-au numarat Kleiner Perkins Caufield & Byers, VantagePoint Venture Partners, Firelake Capital Management, Madrone Partners si Rockport Capital Partners.
Falimente solare
De astfel de investitii au beneficiat si companiile Evergreen Solar, care a intrat in faliment in 2011, si Miasole, care a inapoiat investitorilor putin din banii investiti. Competitorii chinezi, cum ar fi Suntech Power Holdings si Yingli Green Energy Holding, si-au marit capacitaile de productie si au redus preturile, ceea ce a condus la reducerea ratei profitului in aceasta industrie.
“Ceea ce nu am putut prezice si nu am putut aborda a fost impactul crizei economice si impactul asupra ecosistemului de finantare asociate cu investitiile chineze in aceasta industrie”, a declarat Martin Lagod, director general la Firelake, firma care a investit in trecut in Miasole, iar in prezent in Sungevity.
Poate cel mai cunoscut faliment din industrie este cel al Solyndra, din 2011, care a intervenit dupa ce compania a primit peste 1,2 miliarde de dolari prin finantare privata si 535 de milioane de dolari dintr-un imprumut garantat de stat.
“Este putin vid lasat de firmele de capital de risc, ca urmare supracapacitatii chineze”, a declarat Michael Morosi, analist la Jetstream Capital, care a investit circa 70 milioane de dolari in Sungevity. “Acest pas inapoi a deschis noi oportunitati pentru alti investitori.”
Unele firme de capital de risc din Silicon Valley sunt reticente sa reinvesteasca in energia solara.
“Desi suntem investitori in Sunrun, energia solara nu este un domeniu de maxim interes pentru noi”, a declarat Andrew Kovacs de la Sequoia Capital, care nu a dezvaluit strategia companiei din segmentul fotovoltaic.
“Tehnologia fotovoltaica este destul de dinamica”, a declarat Raj Prabhu, director executiv al Mercom Capital din Austin, Texas. “Totul pare sa graviteze in jurul dezvoltarii instalatiilor si proiectelor, deoarece aici sunt banii. Aceasta va fi directia in urmatorii ani”.
articol preluat de pe http://www.business24.ro
Bani sfintiti: Coranul domina lumea bancara araba
Banul, ochiul necuratului? Nu si in lumea islamica, unde investitiile ghidate in concordanta cu “sharia”, preceptul de capatai al religiei musulmane, se dovedeste a avea o priza extraordinara la public. Depozitele bancare, fondurile de investitii si de asigurari ghidate de regulile Coranului atrag din ce in ce mai multi bani intr-o afacere al carui gir este dat in acelasi timp de profitabilitate si de religie.
Sunt oare musulmanii atat de devotati Coranului, incat sa urmeze fara cracnire regulile din cartea sfanta si in mediul economic? Nu neaparat, dar succesul inregistrat de afacerile ce beneficiaza de girul “sharia” au transformat piata serviciilor de acest tip intr-o industrie cu o valoare de 2000 de miliarde de dolari, observa publicatia The Economist.
Revolutia religios-bancara
Regulile conduitei unui musulman fidel au fost creionate acum aproape un mileniu si jumatate, in schimb produsele bancare in deplina concordanta cu religia si-au facut aparitia la mijlocul anilor ’70, perioada in care revolutia religioasa a Ayatollahului Khomeini se infiripa rapid in randul populatiei iraniene.
Din acest punct de vedere, Iranul are un avans considerabil fata de restul tarilor musulmane, 43% din depozitele bancar-religioase ale musulmanilor din toata lumea fiind gestionate de bancile si societatile de asigurari din aceasta tara.
Pe locul secund este Arabia Saudita, cu 12%, urmata de Malaezia, cu 10 procente. Revolutia liderului religios iranian s-a extins si catre sfera serviciilor bancare si de asigurari: termenii de “sukuk” si “takaful”, folositi pentru a desemna investitiile in obligatiuni si asigurarile facandu-si aparitia in vocabularul oricarui investitor arab practicant al islamului.
O lume bancara exotica
Versiunea bancherilor islamisti este mult diferita fata de cea a confratilor occidentali. In lumea bancara construita dupa preceptele religioase ale “sharia” nu se plateste dobanda, nu se fac investitii in domenii “necurate”: productia alcoolului, cresterea si procesarea carnii de porc, pornografrie sau jocuri de noroc, asigurand mantuirea sufletului investitorului si “sfintenia capitalului”.
Ca exemplu, o banca ghidata dupa principiile din Coran nu imprumuta direct bani unui debitor pentru achizitia unei case sau a unui alt bun, ci il cumpara direct. Asa zisul debitor se angajeaza apoi sa cumpere respectiva proprietate prin depuneri frecvente intr-un cont (murabahah) sau sa achite lunar costul si chiria pana la plata integrala a pretului stabilit (ijara).
Un mod mai subtil de a evita practicarea dobanzii la credit, dar, totodata, unul care transforma acest tip de institutie bancara intr-o lume exotica. Care este secretul din spatele banilor sfintiti de bancherii arabi? Traditia si un sistem destul de simplu pentru a fi inteles de catre oricine par sa isi dea mana pentru a asigura succesul sistemului.
“Majoritatea clientilor nostri nu sunt manati de o pietate extrema, ci de valoarea castigurilor rezultate”, considera Humphrey Percy, directorul din spatele sucursalei Bancii Londoneze si a Orientului Mijlociu. Castigul este asigurat din vanzarea ulterioara, cu profit, a bunului in care banca sau fondul de investitii ruleaza banii clientului.
Sistem atractiv
Diferentele nu ar parea foarte mari pentru un ochi avizat, dar tendinta de a aplica preceptele Coranului in domeniul investitiilor se dovedeste a avea succes la publicul religios si nu numai.
Banca Centrala a Bhrainului a emis inca din 2001 propria varianta de obligatiuni in conformitate cu “sharia”. In zece ani, intre 2002 si 2012 a inregistrat o crestere anuala de 35%, valorand acum 83 de miliarde de dolari, fata de 4 miliarde, valoarea la care a fost lansata. De acelasi succes se bucura mai toate procesele investitionale dinlumea araba bazate de moneda straina, “sukuk-urile” emise intre 2010-2014, dublandu-si rata anuala a profitabilitatii.
Iar acest lucru ii atrage si pe occidentali. Societe Generale si Bank of Tokyo-Mitsubishi au deja bani plasati in operatiunile din lumea araba, iar Goldman Sach se gandeste sa investeasca pentru inceput 500 de milioane de dolari. Iar zona de influenta a acestui model investitional tinde sa se extinda catre banci din Rusia, Australia, Luxemburg sau Africa de Sud.
Masura starneste deja ingrijorare in randul bancherilor occidentali, nepregatiti sa balanseze diferenta existenta intre cele doua moduri substantial diferite de a face afaceri. Un punct de sprijin pentru a realiza o punte comuna ar putea fi Comisia de Servicii Financiare Islamice, organism international cu rol de control al investitiilor, dar si de ghidare a acestora in conformitate cu perceptele religioase si cu avantajele economice rezultate. Cu toate acestea, lipsa unui lider religios suprem al Islamului starneste destule obiectii privind stabilitatea sistemului religios-bancar din lumea musulmana.
articol preluat de pe http://www.business24.ro
Procurorul general, dezvaluiri despre dosarele revolutiei si mineriadelor
Procurorul General a afirmat joi intr-un interviu ca dosarele revolutiei sunt in curs de solutionare dar ca nu poate preciza data la care ele vor fi finalizate.
“Sunt in curs de solutionare. Sectia parchetului militar este coordonata de adjunctul procurorului general, un om foarte capabil.. Activitatea este bine coordonata. Dosarele sunt mai multe. Isi urmeaza un stadiu de evolutie normal. E greu de anticipat cand se vor finaliza”, a spus Tiberiu Nitu.
Despre dosarul mineriadei a spus ca in ciuda verdictului CEDO, Romania nu e obligata sa redeschida dosarele, CEDO facand doar o recomandare.
“Nu am vazut hotararea in ansamblu. Curtea a recomandat redeschiderea dosarelor. Oamenii asteapta solutionarea dosarelor revolutiei, dar si redeschiderea dosarului mineriadelor. (…) Lasă-mă să fac o anchetă efectivă, nu mă grăbi. Când vorbim despre infracțiuni contra vieții, nesoluționate, este foarte greu, dacă nu imposibil să spui am epuizat tot, am făcut tot, nu mai e nevoie de nimic, ca să finalizezi o cauză doar de dragul de a o finaliza”, a mai arătat Tiberiu Nițu.”, a spus Nitu la DCnews.
articol preluat de pe http://www.stiripesurse.ro