Mărieș: Decizia CEDO ne dă prilejul să deschidem o nouă acțiune în dosarul mineriadelor
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de miercuri, care a condamnat statul român în spețe legate de evenimentele din iunie 1990, oferă prilejul redeschiderii unei noi acțiuni la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul mineriadelor, susține președintele Asociației 21 decembrie 1989, Doru Mărieș.
El a atras atenția miercuri, într-o conferință de presă, că, potrivit noului Cod penal, dosarele de acest tip trebuie să fie cercetate de parchetele militare. În paralel cu aceasta, există însă decizia Curții Constituționale, care spune că aceste dosare trebuie lucrate de civili, a arătat el.
“Avem două decizii. (…) În această situație, ne-am adresat Avocatului Poporului, căruia i-am cerut să demareze o acțiune ori la Înalta Curte de Casație și Justiție, ori la Curtea Constituțională, pentru a regla și a ști odată pentru totdeauna unde și cine instrumentează aceste dosare. Toate guvernele din 1990 încoace sunt vinovate pentru nelucrarea în dosar. (…) Sigur, o să spuneți că domnul Nițu nu are niciun interes. Nici doamna Kovesi nu a avut”, a afirmat Doru Mărieș.
Președintele Asociației “21 decembrie 1989″ a criticat decizia CCR din iulie 2007, conform căreia dosarele au fost luate de la Parchetul Militar și transmise la parchetele civile, “oprind astfel lucrarea în aceste dosare”.
“Ele au ajuns la procurorul Sutiman, el i-a scos de sub urmărire pe toți cei implicați în evenimente și, mai mult de atât, a închis dosarul mineriadei. Sigur că am atacat la ÎCCJ decizia procurorilor și, din păcate, Înalta Curte a procedat la fel”, a adăugat Mărieș.
Acesta a subliniat că, în urmă cu mai bine de un an, președintele Traian Băsescu “i-a trasat” procurorului general Tiberiu Nițu, atunci când l-a numit în funcție, sarcina de a soluționa dosarele Revoluției Române.
“A trecut un an și câteva luni și nu avem niciun răspuns. Imaginați-vă că această decizie (a CEDO în cazul mineriadei — n.r.) nu ar fi existat. Dosarul mineriadei rămânea închis pentru totdeauna”, a spus Mărieș.
El a arătat că acest caz, a cărei soluționare este așteptată de victimele mineriadelor de 25 de ani, a început acum șapte ani, printr-o plângere a Asociației “21 decembrie 1989″, în absența vreunei reacții a Asociației Victimelor Mineriadelor.
“Asociația a depus o singură plângere la CEDO, în urmă cu șapte ani, care se referea la perioada 14 decembrie 1989 — 18 iunie 1990. (…) Dintr-o singură plângere la CEDO, atunci când asociația s-a decis să facă un protest în fața CEDO și când am avut primul contact de demnitari de acolo, am aflat că avem de fapt două plângeri. Prima era Asociația “21 decembrie 1989″ și Mărieș contra României I — era vorba despre Dosarul Revoluției, iar cea de-a doua, cea de astăzi, Asociația 21 decembrie 1989 și Mărieș contra României II’, respectiv Dosarul Mineriadei. (…) CEDO a binevoit să conexeze dosarele ulterioare sau noi să fim conexați la dosarele ulterioare, este doar o chestiune de procedură. În data de 29 aprilie 2007, în urma unui al doilea protest la CEDO, am obținut judecarea cu prioritate a acestor două dosare. Cu toată prioritatea, a durat șapte ani”, a detaliat Doru Mărieș, adăugând că peste jumătate dintre membrii asociației au fost reținuți, bătuți, maltratați în perioada mineriadei din 13-15 iunie 1990.
Acesta a menționat că prima copie a dosarului mineriadelor a fost obținută de asociație în urma a două proteste de tip greva foamei pentru dosarele Revoluției, iar în primăvara anului 2010 avocații au început să trimită materiale concludente pentru CEDO. “Astăzi avem pronunțarea publică pe care Marea Cameră a Curții ne-a transmis-o”, a adăugat Mărieș.
La conferința de presă au mai fost prezenți avocații Antonie Popescu și Ionuț Matei, semnatarii plângerii către CEDO, precum și reprezentanții legali ai acestora.
CEDO a decis miercuri că statul român trebuie să îi plătească 30.000 de euro Ancăi Mocanu și 15.000 de euro lui Marin Stoica cu titlul de despăgubiri morale în cauza “Mocanu și alții împotriva României”.
De asemenea, statul român va trebui să le plătească 2.200 de euro lui Mocanu și Asociației “21 decembrie 1989′ și 9.868 de euro lui Marin Stoica pentru cheltuieli de judecată, potrivit unei decizii a Marii Camere publicate miercuri de instanța europeană.
Cazul vizează ancheta și durata procedurii ce au urmat represiunii violente a manifestațiilor care s-au desfășurat la București în iunie 1990 împotriva regimului aflat la putere atunci, se menționează în decizia CEDO. În timpul represiunii, soțul Ancăi Mocanu a fost împușcat mortal iar Marin Stoica a fost reținut și maltratat de polițiști, se mai menționează în textul citat.
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ
AGERPRES/(A, AS — autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin)
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro
Ponta:”România va participa strategic şi operaţional la coaliţia împotriva Statului Islamic”
Premierul Victor Ponta a anunţat, azi, că România sprijină coaliţia internaţională împotriva grupării Statul Islamic şi va lua parte la ceea ce este decis strategic şi operaţional în cadrul acestei coaliţii, potrivit surselor din presă.
“Din toate discuţiile cu toate instituţiile statului, pot să afirm deja public sprijinul României pentru coaliţia internaţională care se formează în vederea combaterii organizaţiilor teroriste, Statul Islamic, este vorba despre Siria şi Irak. Este vorba despre un efort internaţional, la care România, aşa cum a făcut întotdeauna în ultimii ani, va participa cu ceea ce se decide din punct de vedere strategic şi operaţional”, a spus Ponta la începutul şedinţei de guvern.
Ponta a adăugat că, la fel cum România a avut o poziţie foarte clară legată de agresiunea Federaţiei Ruse în Ucraina, la fel are o poziţie foarte clară, dar şi implicare în ceea ce înseamnă un efort internaţional de combatere a unei organizaţii clar teroriste.
Premierul a precizat că ministrul de Externe şi cel al Apărării au transmis poziţia României partenerilor din comunitatea transatlantică şi internaţională.
Statele Unite au anunţat că peste 40 de ţări vor participa, într-un fel sau altul, la coaliţia împotriva jihadiştilor din cadrul grupării Statul Islamic (SI), iar Forţele americane au efectuat pentru prima oară un atac aerian asupra unui obiectiv al jihadiştilor în apropiere de Bagdad.
foto botosaninecenzurat.ro
articol preluat de pe http://www.bursa.ro/
MAI: Decizia CCR privind cartelele PrePay influențează negativ munca poliției. Infractorii folosesc astfel de cartele
Ministerul de Interne transmite că decizia CCR de neadoptare a OUG privind cartelele PrePay influențează negativ rezultatele concrete ale muncii operative a poliției, arătând că membrii grupărilor infracționale schimbă foarte des astfel de cartele pentru a-și asigura protecție. Mai mult, MAI arată că grupările de crimă organizată au achiziționat un număr însemnat de simuri PrePay.
”Ministerul Afacerilor Interne, alături de instituțiile cu atribuții în domeniul securității naționale, a susținut legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență 111/2011 privind comunicațiile electronice, apreciind că acest act normativ votat de Parlamentul României este un demers firesc și util într-un stat democratic care are datoria de a apăra integritatea și siguranța cetățenilor săi.
Citește și: CCR susține că legitimarea cumpărătorilor prepay este neconstituțională
Viceprim-ministrul pentru securitate națională, ministrul afacerilor interne, Gabriel Oprea, a fost unul dintre inițiatorii acestui proiect de lege având ca obiectiv stabilirea unui cadru juridic clar, bine definit, în domeniul luptei împotriva criminalității organizate și în special a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum și a actelor de terorism.
În viziunea noastră, un stat puternic este unul în care instituțiile sale sunt capabile să protejeze interesele naționale și securitatea națională, în ansamblu”, se arată într-un comunicat al MAI.
Infractorii folosesc cartele PrePay
”În activitățile concrete pe care structurile Ministerului Afacerilor Interne, în special Poliția Română, le desfășoară pentru protejarea cetățenilor, a patrimoniului privat, dar mai ales în domeniul combaterii crimei organizate, decizia de ieri a Curții Constituționale este de natură a influența în mod negativ rezultatele concrete ale muncii operative.
Din practica judiciară a Poliției Române, a rezultat faptul că membrii grupurilor infracționale utilizează cartele PrePay, pe care le schimbă la intervale scurte de timp, pentru a-și asigura o protecție suplimentară. În cazul unor grupări specializate în comiterea unor fapte de tâlhărie sau furturi din locuințe s-a constatat că membrii acestor grupări achiziționau cartele PrePay înainte de comiterea fiecărei fapte”, mai arată MAI.
De asemenea, din datele și informațiile existente la nivelul Poliției Române rezultă că membrii unor grupări infracționale, specializați în comiterea unor infracțiuni grave, de crimă organizată transfrontalieră, sau chiar conexe infracțiunilor de terorism, au achiziționat în ultima perioadă un număr însemnat de cartele PrePay din România, pe care să le utilizeze în pregătirea și comiterea unor infracțiuni, inclusiv pe teritoriul altor state.
”Aceste aspecte au făcut obiectul unor schimburi de date și informații cu polițiile altor state, și constituie vulnerabilități la adresa României.
Totodată, utilizarea cartelelor PrePay influențează dezvoltarea unor fenomene infracţionale a căror desfăşurare depinde foarte mult de utilizarea în condiţii de anonimitate a telefoanelor mobile (fraude, înşelăciuni – inclusiv metoda ”accidentul” comisă din penitenciare, şantaj, ameninţare, etc.) și îngreunează obţinerea unor date esenţiale pentru luarea unor măsuri urgente, de o importanţă deosebită pentru salvarea unor persoane aflate în situaţii de urgenţă, inclusiv soluționarea cazurilor de dispariție de persoane.
Având în vedere protejarea intereselor interne ce privesc siguranța cetățenilor români, dar și contextul geopolitic actual, Ministerul Afacerilor Interne va susține elaborarea cât mai urgentă a unui proiect de act normativ care să aibă în vedere observațiile Curții Constituționale și care să asigure capabilitățile necesare instituțiilor din domeniul ordinii publice și siguranței naționale de a-și îndeplinii atribuțiile și obiectivele legale.
Totodată, consecințele acestei situații vor fi analizate în proxima reuniune a Grupului Interministerial Strategic pentru creșterea capacității de acțiune a instituțiilor guvernamentale în prevenirea și combaterea criminalității ce se circumscrie amenințărilor în domeniul securității naționale” transmite Ministerul de Interne.
articol preluat de pe http://www.romanialibera.ro/