Masacru într-un campus universitar din Kenya: Cel puţin 147 de studenti au fost ucişi într-un atac comis de gruparea Al-Shabaab
foto – Mediafax
articol – Iuliana Enache – Mediafax
Cel puţin 147 de studenţi au fost ucişi, joi, în urma unui atac comis de membri ai grupului terorist Al-Shabaab, afiliat Al-Qaida, într-o universitate din nordul Kenyei, relatează Reuters.
De asemenea, 80 de studenţi au fost răniţi, iar aproximativ 500 au fost eliberaţi în urma atacului, potrivit USA Today.
Cel puţin patru terorişti au murit în schimburi de focuri cu forţele de ordine.
Ministrul kenyan de Interne, Joseph Nkaissery, a declarat că numărul morţilor ar putea creşte, în contextul în care militarii percheziţionează toate anexele Universităţii Garissa, situată în nordul ţării.
Atacul armat a fost revendicat de organizaţia islamistă Al-Shabaab, afiliată reţelei teroriste Al-Qaida.
Citeşte şi: Barack Obama va efectua o vizită oficială în Kenya, ţara în care a trăit tatăl lui
Operaţiunile militare în campusul universitar continuă, a precizat ministrul de Interne.
Teroriştii luaseră ostatici 815 studenţi, iar autorităţile au reuşit să salveze cel puţin 500. Zeci de studenţi au fost executaţi sumar după ce le-au răspuns teroriştilor că erau creştini.
Organizaţia sunnită Al-Shabaab este activă în Somalia şi Kenya, fiind afiliată reţelei teroriste Al-Qaida.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
DOSARUL MITĂ LA PSD: Trei ani şi doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru Bunea şi Niculae. Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae
foto – Mediafax
articol – Laura Mitran – Mediafax
Gheorghe Bunea Stancu a fost condamnat la trei ani de închisoare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac, la doi ani şi jumătate, cu executare, în dosarul Mită la PSD, printr-o decizie definitivă dată joi de Curtea de Apel Bucureşti.
Gheorghe Bunea Stancu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, iar Ioan Niculae, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Barac pedepse de câte doi ani cu sporuri de şase luni, astfel că va executa fiecare o pedeapsă de doi ani şi jumătate de închisoare.
Instanţa a mai decis confiscarea sumei de 641.000 de lei de la Ioan Niculae.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a dat joi o decizie definitivă în acest dosar.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.
Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.
“Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.
Irina Vlah cere Chișinăului să organizeze cursuri de învăţare a limbii române pentru găgăuzi
foto si articol – independent.md
Noul başcan al UTA Găgăuzia, Irina Vlah, a cerut Chişinăului să susţină organizarea cursurilor de învăţare a limbii române, astfel încât tinerii din regiune să poată activa în Parlament şi Guvern.
Anunțul bașcanului a fost făcut în cadrul unei întrevederi cu președintele Parlamentului Andrian Candu.
„O problemă a populației găgăuze este necunoașterea limbii de stat, iar tinerii noștri sunt capabili și au suficiente calități pentru a putea lucra și în Parlamentul Republicii Moldova, și în Guvern, și în alte instituții de stat. Este important ca puterea centrală să susțină această solicitare a noastră”, a precizat Vlah.
Totodată, bașcanul a anunțat că deputații Adunării Populare au transmis Parlamentului pentru examinare două inițiative legislative. Prima se referă la alocarea pentru UTA Găgăuzia a 5% din sursele financiare ale fondului rutier și 5% din alocațiile pentru finanțarea construcțiilor capitale. Cea de-a doua inițiativă vizează acordarea anumitor înlesniri agricultorilor la exportul produselor.
De asemenea, în cadrul discuțiilor, s-a vorbit despre crearea unui grup de lucru, format din deputați din Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Găgăuziei, care ar examina statutul special al Găgăuziei.
Parlamentarii vor evalua gradul de aplicare a prevederilor constituționale ce țin de statutul special al autonomiei, precum și compatibilitatea Legii privind statutul juridic special al Găgăuziei cu prevederile legislației Republicii Moldova, inclusiv modificările legislative necesare.
Ideea creării unui grup special vine în contextul în care în Parlamentul de legislatura anterioară a funcționat un grup de lucru similar.
articol preluat de pe http://independent.md