Diaspora din România şi Republica Moldova reunită la Parlament
foto – epochtimes.ro
articol – Loredana Diacu – epochtimes.ro
Diaspora din România şi Republica Moldova se reuneşte pentru prima dată la Bucureşti. Peste 100 de reprezentanţi ai asociaţiilor de români din străinătate iau parte în perioada 3-5 aprilie la Congresul Diasporei Unioniste, organizat la Palatul Parlamentului.
“Republica Moldova nu este Diaspora, ci este România, a declarat George Simion, liderul Acţiunii 2012 – organizator al evenimentului la deschiderea lucrărilor primului Congres al Diasporei Unioniste, citat de infoprut.ro.
„Instituţiile statului român sunt încete în relaţia cu Republica Moldova. Ne-am adunat pentru a da un impuls relaţiilor dintre cele două state şi procesului unificării”, a mai adăugat Simion.
Potrivit organizatorilor – Platforma Unionistă Acţiunea 2012 -, principalele obiective ale evenimentului la care participă alături de românii din Diaspora, experţi, oameni de cultură şi politicieni preocupaţi de viitorul comun al României şi Republicii Moldova sunt identificarea principalelor dificultăţi cu care se confruntă românii de pe cele două maluri ale Prutului în ţările de reşedinţă şi conlucrarea în vederea apropierii dintre România şi Republica Moldova.
,,Două state, o singură Diasporă: integrarea comunităţilor în ţările de domiciliu. Măsuri pentru integrarea basarabenilor din diasporă în comunităţile şi asociaţiile româneşti”, ,,Structuri organizatorice ale Diasporei: funcţionalitate şi eficienţă”, ,,Diplomaţia Unirii – program de acţiuni pro-unioniste, organizate de românii din Diasporă, pentru asigurarea unui lobby permanent în favoarea Unirii, orientat către factorii de decizie din ţările-gazdă” sunt câteva dintre atelierele de lucru şi dezbaterile la care vor lua parte românii din Italia, Franţa, Spania, Germania, Elveţia, Marea Britanie şi SUA. În ultima zi a reuniunii va fi adoptată o Rezoluţie comună, citită în amfiteatrul Nicolae Iorga al Facultăţii de Istorie din Universitatea Bucureşti.
Statul român se chinuie de vreo 8 ani să organizeze o adunare a Diasporei. Nu au luat în seamă nici măcar semnalul de alarmă tras pe 16 noiembrie. Iată că noi, societatea civilă, suntem mai bine pregătiţi şi vom organiza la acest sfârşit de săptămână lucrări menite să reunească Diaspora pe cel mai important subiect al naţiunii noastre: Unirea cu Republica Moldova, următorul proiect de Ţară”, prefigura evenimentul George Simion.
articol preluat de pe http://epochtimes.ro
Dedolarizarea continuă: Taiwanul se alătură AIIB sub principiul “O singură Chină”, declanşând proteste interne
foto – epochtimes.ro
articol – Andrei Popescu – epochtimes.ro
Zeci de tineri manifestanţi s-au ciocnit cu politia şi personalul de securitate în faţa Biroului Prezidenţial din Taipei în seara zilei de 31 martie, după ce guvernul a decis unilateral că Taiwanul se va alătura Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură, o instituţie financiară internaţională iniţiată şi susţinută de China, conform publicaţiei The Diplomat.
După ce Taiwanul şi-a manifestat interesul de a se alătura noii bănci, Beijingul a declarat că va primi insula cât timp acesta se va alătura instituţiei financiare sub principiul “O singură Chină” – cu alte cuvinte dacă va renunţa la suverranitate.
Termenii impuşi de Beijing stipulează că Taiwanul trebuie să îşi înregistreze cererea prin Biroul pentru Relaţiile cu Taiwanul (TAO), o agenţie condusă de Consiliul de Stat al Chinei care administrează relaţiile cu insula secesionistă. Beijingul nu recunoaşte suveranitatea Taiwanului şi priveşte această ţară ca pe o provincie care se va reuni în cele din urmă cu China continentală – chiar şi cu forţa dacă va fi necesar.
Criticii susţin că, fiind de acord să îşi depună cererea prin TAO şi nu prin canalele normale folosite pentru intrarea în organizaţiile internaţionale, guvernul din Taipei aparent ar fi cedat lupta şi ar fi acceptat faptul că Taiwanul este parte a Chinei. Principiul “O singură Chină”, pe care preşedintele chinez Xi Jinping l-a accentuat de câteva ori în ultimele luni, se bucură de puţin suport în rândul populaţiei taiwaneze, care îşi preţuieşte statutul de ţară independentă.
Preşedintele taiwanez Ma Ying-jeou a luat decizia alăturării Taiwanului la AIIB în 30 martie în timpul unei întâlniri cu Consiliul Naţional de Securitate şi cu oficiali seniori ai guvernului. Administraţia sa a emis o declaraţie în seara de 31 martie, anunţând că Taiwanul se va alătura AIIB. Decizia a fost luată cu uşile închise şi după foarte puţine discuţii şi fără consultări publice – o măsură extremd e controversată.
Nu au avut loc niciun fel de consultaţii cu legislativul ţării, cu partidele de opoziţie sau cu societatea – acest lucru declanşând acuzaţii că administraţia Ma a încheiat din nou un acord nociv cu Beijingul.
În noaptea de marţi, aproximativ 30 de membri ai Black Island Youth Front – una dintre numeroasele organizaţii care au luat parte la Mişcarea “Floarea Soarelui” de ocupare a Yuanului Legislativ în 18 martie 2014 – a organizat un protest în faţa Biroului Prezidenţial din Taipei.
Manifestanţii au fost rapid înconjuraţi de câţiva zeci de poliţişti şi membri ai personalului securităţii Biroului. Unii au fost săltaţi pe sus şi urcaţi în maşini de poliţie în mijlocul unor ciocniri minore. În jurul orei 11 p.m., politia a început să urce manifestanţii în autobuze.
Comentând pe marginea anunţului neaşteptat al administraţiei Ma, Partidul Progresiv Democratic (PPD) de opoziţie a declarat: “Taiwanul este o societate democrată dar preşedintele nostru a luat o decizie unilaterală şi este o decizie nocivă, care nu ţine cont de voinţa poporului. Poporul taiwanez nu va accepta faptul că decizia de aderare [la AIIB] s-a făcut prin TAO. Un astfel de comportament [din partea preşedintelui] ne subminează suveranitatea şi interesele naţionale.”
Răspunzând criticilor, premierul taiwanez Mao Chi-kuo a declarat că Taiwanul s-a alăturat AIIB în baza unei precondiţii ca “noi să fim respectaţi”. Totuşi, premierul nu a elaborat, susţine The Diplomat.
Rivală a Băncii Mondiale
AIIB a fost lansată în Beijing anul trecut pentru a stimula investiţiile din Asia în domenii precum transport, energie, telecomunicaţii şi alte sectoare ale infrastructurii. AIIB a fost creată ca o rivală a Băncii Mondiale dominate de Occident şi a Băncii Asiatice pentru Dezvoltare.
La începutul acestui an China a anunţat că 26 de ţări au fost incluse în categoria statelor fondatoare, majoritatea din Asia şi din Orientul Mijlociu. Banca plănuieşte să finalizeze articolele acordului de aderare până la sfârşitul anului.
Termenul stabilit de China pentru acceptarea ţărilor cu statut de membri fondatori a fost de 31 martie. Printre ţările care au declarat că doresc să se alăture AIIB se numără Marea Britanie, Danemarca, Rusia Franţa, Olanda, Germania, Italia sau Australia.
Statele Unite au avertizat aliaţii săi europeni să fie mai atenţi în privinţa noii bănci, să nu se grăbească să i se alăture şi să aştepte puţin pentru a vedea dacă AIIB vă va avea standardele de mediu şi de guvernare necesare.
China, care coagulează organizaţia, este cunoscută pentru practicile sale financiare opace şi pentru modul cvasi-total de control al valutei sale – mijloc prin care obţine avantaje pe pieţele externe şi un excedent bugetar masiv de pe urma exporturilor.
articol preluat de pe – http://epochtimes.ro
George Scutaru, sub control judiciar; acuzat de complicitate la luare de mită și spălare de bani
Foto: (c) Silviu MATEI / AGERPRES FOTO
Articol: AGERPRES/(AS — autor: Mădălina Cochinescu, editor: Georgiana Tănăsescu)
George Scutaru, fost consilier al președintelui Klaus Iohannis, este anchetat de DNA sub control judiciar, fiind acuzat de complicitate la luare de mită și spălare de bani.
Potrivit unui comunicat al DNA transmis vineri AGERPRES, procurorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și măsura controlului judiciar pentru 60 de zile față de George Scutaru, la data faptelor deputat și membru cu funcție de conducere într-un partid.
“În cursul anului 2008, o persoană cu funcție de conducere în administrația locală — denunțător în prezenta cauză — a pretins și primit de la o altă persoană suma de aproximativ 1 milion euro, cu titlu de mită, în schimbul sprijinirii acestuia din urmă în demersurile de punere în posesie cu suprafețe de teren aflate pe raza municipiului Buzău. Din banii primiți, conform unei înțelegeri anterioare, persoana denunțătoare i-a dat lui Scutaru suma de 170.000 euro”, se arată în comunicat. DNA susține că proveniența și modul în care s-au obținut banii au fost cunoscute exact de George Scutaru.
Procurorii afirmă că suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru de la denunțător, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din 2008.
Pe timpul cât se află sub control judiciar, Scutaru trebuie să respecte următoarele obligații: să se prezinte la DNA ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată cu privire la schimbarea locuinței, să se prezinte la DGPMB — Poliția Sectorului 1 — Secția 5 Poliție, conform programului de supraveghere sau ori de câte ori este chemat; să nu depășească teritoriul României decât cu încuviințarea prealabilă a procurorului; să nu ia legătura, sub nicio formă, cu anumite persoane distinct nominalizate.
În cauză, procurorii beneficiază de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații. În dosar se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
George Scutaru a fost vineri la DNA, unde a stat aproximativ trei ore. Atât la venire, cât și la plecare, el a refuzat să facă declarații presei.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro