(video) Interviu/Angel Tîlvăr, Ministrul delegat pentru Relațiile cu Românii de Peste Hotare: Ne gândim la modificarea legii pentru ca procedurile de finanțare pentru proiectele diasporei să fie mai simple
Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO
Autor: AGERPRES/(A — autor: Cătălin Alexandru, editor: Georgiana Tănăsescu)
“Ne dorim ca și noi să ușurăm maniera în care asociațiile pot formula proiecte, pot să apeleze la noi. De aceea am cerut colegilor din Departament și colegilor mei să înceapă și cred că avem trei săptămâni de când ei se gândesc la o variantă fie de a modifica Legea 321, fie, eventual, de a propune o altă variantă, o altă procedură de finanțare, în așa fel încât asociațiile să întâmpine tot mai puține greutăți”, spune ministrul.
În interviu, Tîlvăr mai vorbește și despre stadiul în care se află organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni, dar și despre discuțiile pe care le-a avut cu reprezentanții diasporei pe tema sistemului de vot.
AGERPRES: Domnule ministru, tocmai s-a încheiat prima sesiune de finanțare pe anul acesta pentru proiectele destinate diasporei pe anul 2015. Aveți o primă evaluare a acestei sesiuni, sunteți mulțumit de rezultate?
Angel Tîlvăr: Am luat decizia să organizăm și o a doua sesiune de finanțare întrucât, pe de-o parte, așa cum am spus mai demult, în fiecare an s-a constatat că sumele pe care noi le alocam trebuiau suplimentate sau nu erau folosite în integralitatea lor. Anul acesta, 140 de proiecte au fost acceptate, cel puțin acestea sunt datele pe care le am eu de la colegii de la Departament care s-au ocupat nemijlocit de această parte a activității noastre, și am găsit de cuviință să mai organizez o a doua sesiune întrucât interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să poată beneficia de ajutorul pe care statul român îl dă mediului asociativ în scopul păstrării identității românești.
Au fost în jur de 700 de aplicații. O parte s-au descalificat pentru că nu întruneau condițiile de eligibilitate, încă de la început, în sensul că probabil nu au citit cu mai mare atenție ghidul de finanțare. 140 de proiecte au primit acceptul nostru, dar ne dorim să fie mai multe, pentru că interesul nostru este ca un număr cât mai mare de asociații să beneficieze de ajutorul statului român.
AGERPRES: Vorbeați de condițiile de eligibilitate. Care sunt principalele criterii?
Angel Tîlvăr: Ele țin de ghidul de finanțare pe care noi l-am făcut public și pe care noi ne dorim să-l simplificăm. (…) Vă spun un lucru, cred, în premieră. Noi acordăm finanțare în funcție de Legea 321/2006, spre deosebire de alte entități ale statului român, de alte instituții, de exemplu Institutul Cultural Român, care are o manieră mai flexibilă și mai ușoară de acordare a acestor finanțări.
Cel mai lung război din istorie – razboiul de 335 de ani dintre Olanda si Insulele Scilly
foto si articol – cersipamantromanesc.wordpress.com
Cel mai lung război din lume s-a purtat între Olanda şi insula Scilly, aflatã în sud-vestul Marii Britanii.
A început în 1651, dar ca multe alte rãzboaie din epocã nu a fost luat în serios.
Au trecut trei secole pânã ce pãrţile combatante au încheiat pace, punand capat celei mai lungi confruntari din istorie.
Tartatul de pace a fost semnat abia în 1986.
Acest război a durat 335 de ani dar nu a murit nici un om. Asta fiindcă beligeranţii au uitat că sunt în război.
Povestea a început în 17 aprilie 1651, in vremea războiului civil din Anglia, care a avut loc între 1642 şi 1651,dupa ce fortele armate fidele parlamentarilor lui Oliver Cromwell, i-au invins pe regaliştii sustinatori ai Printului de Wales, aceştia refugiindu-se în insula Scilly.
Razboiul mergea vadit catre o victorie a lui Cromwell, cel care impinsese fortele regaliste pana aproape de Cornwall, ultima reduta a acestora.
In acelasi timp, flota inca puternica a sustinatorilor Casei Regale isi gasise refugiul in Insulele Scilly, de unde se pregatea sa atace in forta navele oponentilor.
In virtutea unei mai vechi aliante cu Anglia, Olanda decidea atunci sa pastreze bunele relatii cu tara care o sprijinse in dobandirea independentei fata de Spania, si s-a aliat cu tabara lui Oliver Cromwell, atata vreme cat era evident ca aceasta va castiga razboiul.
In consecinta, flota olandeza, sub comanda amiralului Maarten Harpertszoon, a blocat navele regaliste in port, cerand reprezentatilor Casei Regale despagubiri uriase in virtutea unor mai vechi conflicte.
Cum, evident, aceste pretentii nu au fost satisfacute, Olanda a declarat razboi Insulelor Scilly, asta si ca urmare a faptului ca Anglia, in cea mai mare parte, se afla deja in mainile parlamentarilor.
Lasand la o parte strania declaratie de razboi, asupra unei mici parti a unui alt stat, flota olandeza s-a retras in luna iunie a aceluiasi an, fara sa traga un singur foc de arma, dupa ce regalistii s-au predat in totalitate amiralului englez Robert Blake.
Nimeni nu s-a gandit ca mai era nevoie si de un acord care sa parafeze incheierea oficiala a razboiului.
Pe 17 aprilie 1985, istoricul scotian Roy Duncan a scris ambasadei olandeze de la Londra, semnaland bizarul situatiei si anuntand oficial atat autoritatile Insulelor Scilly cat si guvernul olandez, ca se aflau in razboi de peste trei secole.
Autoritatile olandeze au ajuns si ele la concluzia că starea de război exista încă, astfel ca, un an mai tarziu, pe 17 aprilie 1985, la exact 335 de ani de la inceperea conflictului, ambasadorul olandez Rein Huydecopern a sosit pe insulă și cele doua parti au semnat tratatul de incheiere a ostilitatilor.
Razboiul dintre Olanda si Insulele Scilly a fost declarat ulterior drept cel mai lung din istorie si totodata razboiul cu cele mai putine victime, adica… nici una.
articol preluat de pe https://cersipamantromanesc.wordpress.com
(video) Dosar de politician: Cum a fost posibil jaful din sistemul sanitar
foto – http://adevarul.ro
articol – b1.ro
Parchetul General investighează cea mai mare fraudă făcută în sistemul medical din România, adică modul în care s-au stabilit preţurile la medicamente în ultimii ani. Se estimează un prejudiciu de 1 miliard de euro, suportat de români, care au plătit medicamente la preţuri astronomice.
Ani de zile nimeni din Justiție și chiar din mass media nu a verificat piața medicamentelor din România. Motivul: interesele de miliarde de euro, politicieni de top implicați în afaceri cu medicamente, dar și companii farmaceutice extrem de influente care fac lobby la Bruxelles.
Vestea bună este că la Parchetul General se lucrează la mega-dosarul fraudării prețurilor la medicamente în ultimii șapte ani. Vorbim de prejudicii estimate la circa un miliard de euro, bani pe care companiile farmaceutice i-au luat din buzunarul românilor pentru că nu au actualizat prețurile.
Cheia acestui dosar este însă la ministerul Sănătății. Informația despre existența acestui dosar a fost confirmată public de șefa DNA, Laura Cordruța Kovesi.
Kovesi a precizat, la întrebarea unui jurnalist, că acest dosar există la Parchetul General.
Aflați mai multe despre dedesubturile acestei afaceri de corupție din materialul video de mai jos.
Dosar de politician: Cum a fost posibil jaful din sistemul sanitar
articol preluat de pe http://m.b1.ro