Seful Jandarmeriei Romane, cercetat penal dupa ce a semnat in fals ca general ordinele pentru interventia in forta de la Pungesti
foto si articol – investigatiimedia.ro
Comandatul Jandarmeriei Romane, generalul Mircea Olaru, este cercetat penal de Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Iasi, dupa ce a semnat ordinele pentru interventia in forta din decembrie 2013 de la Pungesti ca general, desi era doar colonel. Informatia apare intr-o ordonanta a unui procuror de la Parchetul Curtii Militare de Apel prin care dosarul privindu-l pe Olaru se disjunge si se trimite procurorilor militari ieseni, pentru continuarea cercetarilor.
Conform Jandarmeriei Romane, pana in prezent generalului Olaru nu i-a fost comunicata calitatea procesuala din acest dosar si nu a fost audiat de procurorii militari de la Iasi.
Oficial, generalul Olaru este acuzat de abuz in serviciu, fals intelectual si uz de fals.
In 29 decembrie 2014, procurorul general adjunct al Parchetului Curtii Militare de Apel, colonelul Nae Niculae, emite o ordonanta in dosarul 135/P/2014. In acest dosar, seful Jandarmeriei Romane, generalul Mircea Olaru, fusese reclamat, alaturi de jandarmii care au participat la interventia in forta impotriva protestatarilor anti-Chevron de la Pungesti, pentru presupusele acte de violenta petrecute in localitatea vasluiana in ziua de 1 decembrie 2013.
Reclamatia impotriva lui Olaru viza abuzul in serviciu in cazul emiterii ordinelor de interventie la Pungesti, precum si o alta fapta de abuz in serviciu, coroborata cu fals intelectual si uz de fals. Acestea din urma ar fi fost savarsite in 28 si 29 noiembrie 2013, atunci cand Olaru, la acel moment colonel, ar fi semnat doua documente de serviciu in vederea interventiei de la Pungesti ca general.
In documentul emis de procurorul militar Nae Nicolae, obtinut de Centrul de Investigatii Media, informatia apare succint in pagina doi si pe larg in pagina cinci.
Asadar, doua acte de serviciu, datate 28 si 29 noiembrie, au fost semnate de Mircea Olaru “cu gradul de general de brigada”, desi, la acel moment, conform procurorului, Olaru era doar colonel.
Ce-i drept, decretul de avansare in grad a colonelului Olaru a fost semnat de presedintele Traian Basescu in 28 noiembrie 2013. Avansarea a fost comunicata public in aceeasi zi de catre Administratia Prezidentiala.
Decretul semnat de presedinte a fost publicat sub numarul 956 in Monitorul Oficial numarul 736 din 29 noiembrie 2013.
In continutul decretului, insa, se afirma fara echivoc ca avansarea in grad se produce “la data de 1 decembrie 2013″.
Mai jos, textul integral al decretului prezidential citat:
“Articol unic. La data de 1 decembrie 2013, domnului colonel Olaru Marcel Mircea i se acordă gradul de general de brigadă cu o stea”.
Pe langa continutul clar al decretului prezidential, procurorul militar care dispune cercetarea lui Olaru pentru abuz in serviciu, fals si uz de fals a luat in calcul si o adresa a directiei de resurse umane a Jandarmeriei Romane din care se intelege acelasi lucru: ca Olaru a dobandit gradul de general de brigada la data de 1 decembrie 2013.
Reprezentantii Jandarmeriei Romane au invocat faptul ca documentele semnate de colonelul Olaru ca general nu pot fi date publicitatii, ele nefacand obiectul Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.
cititi mai mult si vedeti documentele pe http://www.investigatiimedia.ro/seful-jandarmeriei-romane-cercetat-penal-dupa-ce-a-semnat-in-fals-ca-general-ordinele-pentru-interventia-in-forta-de-la-pungesti/
(video) Google, în centrul unei anchete a Comisiei Europene. Compania ar fi încălcat regulile concurenţei
foto – independent.md
articol – stiri.tvr.ro
Comisia Europeană a anunţat deschiderea unei anchete la adresa companiei Google. Investigaţia îşi propune să stabilească dacă Google a încălcat regulile concurenţei prin sistemul de operare Android prezent pe foarte multe telefoane şi tablete. Comisia va analiza dacă au fost puse piedici sistemelor de operare rivale sau dacă Google a făcut înţelegeri ilegale cu anumite companii. Corespondenţă de la Bruxelles de la Lucian Pîrvoiu.
La sfârşitul a cinci ani de investigaţii, Comisia Europeană e în măsura să arate cu degetul înspre compania Google, care prin dominaţia să mondială în privinţa căutărilor de informaţii pe internet ar fi privilegiat partenerii săi prin direcţionarea căutărilor către propriul serviciu de vânzări on line, împiedicând astfel dezvoltarea unor servicii şi aplicaţii rivale.
Margrethe Vestager, comisar european: “Preferinţa manifestată de Google în motorul de căutare pentru propriile produse, serviciul de cumpărare a preţurilor ne duc cu gândul că suntem în faţa unui abuz al legislaţieti europene în materie de competiţie.”
Compania californiană arată într-un comunicat că dezaprobă declaraţiile comisarului european pentu competiţie, Margrete Vestager.
Google invocă succesul mondial al sistemului de operare Android, care a dus la stimularea competiţiei, scăderea preţului telefoanelor şi mărirea diversităţii de modele. Compania Google are la dispoziţie 10 zile pentru a da un răspuns solicitării Comisiei Europene.
În cazul în care compania va fi găsită vinovată de încălcarea legislaţiei antitrust, aceasta riscă o amendă consistentă pentru abuz şi monopol.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/
Google respinge acuzațiile din partea UE
articol – independent.md
Grupul american Google a respins miercuri acuzațiile formulate de Comisia Europeană potrivit cărora Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piețele serviciilor de căutare generală pe Internet, transmite AFP.
Concluzia preliminară a anchetei deschise în noiembrie 2010 de Executivul comunitar este că Google acordă un tratament preferențial sistematic propriului său produs de comparare a prețurilor în cadrul paginilor sale cu rezultate ale căutării generale, de exemplu prin afișarea mai vizibilă a Google Shopping. Astfel, este posibil ca Google să devieze în mod artificial traficul dinspre serviciile concurente de comparare a prețurilor, afectând capacitatea acestora de a concura pe piață.
„Este clar că există foarte multă concurență (inclusiv din partea Amazon și eBay, două dintre cele mai mari portaluri de cumpărături online din lume) iar rezultatele Google Shopping nu au afectat concurența. De acea nu suntem de acord cu decizia Comisiei Europene”, a declarat vice-președintele Google, Amit Singhal într-un mesaj postat pe blogul companiei.
În paralel, Comisia a anunțat că a deschis oficial o anchetă antitrust separată referitoare la comportamentul companiei Google în ceea ce privește sistemul de operare mobil Android. Ancheta va examina în principal dacă Google a încheiat acorduri anticoncurențiale sau a abuzat de o posibilă poziție dominantă în domeniul sistemelor de operare, aplicațiilor și serviciilor pentru dispozitive mobile inteligente.
În reacție, Google afirmă că acordurile de distribuție nu sunt exclusive, iar producătorii de dispozitive care utilizează sistemul Android pot să-și instaleze propriile aplicații, precum și aplicații de la alte companii.
„Nu doar Google a beneficiat de pe urma succesului Android. Dezvoltatorii pot ajunge la audiențe uriașe și pot construi afaceri solide. De asemenea, consumatorii au acces la alegeri fără precedent la prețuri reduse. Așteptăm să discutăm aceste chestiuni în detaliu cu Comisia Europeană în lunile următoare”, afirmă directorul de inginerie de la Android, Hiroshi Lockheimer, într-un mesaj postat pe blogul companiei.
Google are zece săptămâni la dispoziție pentru a răspunde la acuzațiile venite de la Comisia Europeană. O soluție amiabilă este în continuare posibilă însă, în cel mai rău caz, Google ar putea primi o amendă echivalentă cu 10% din cifra sa de afaceri, adică peste șase miliarde de dolari.
articol preluat de pe http://independent.md/
(video) PNL nu susţine proiectul privind pensiile speciale pentru parlamentari
foto – oficialmedia.com
articol – stiri.tvr.ro
Parlamentarii liberali îşi retrag semnăturile de pe controversatul proiect de lege care le-ar aduce pensii speciale.
Partidul Naţional Liberal nu susţine proiectul cu privire la pensiile speciale pentru parlamentari, a declarat copreşedintele PNL Alina Gorghiu.
Iniţiativa depusă la Camera Deputaţilor a fost semnată de peste 250 de parlamentari, din care 25 sunt membri PNL.
Alina Gorghiu a precizat, joi seara, la TVR Cluj, că oportun ar fi să existe pensii speciale pentru oamenii de cultură.
articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/