test

foto – facebook.com/pages/STOP-Fabrica-de-Cancer
articol – curatmurdar.org

PETIȚIE CĂTRE DIRECTORUL EXECUTIV AL AGENTIEI PENTRU PROTECTIA MEDIULUI TIMIS

STIMATE DOMNULE MIHAI DĂNUŢ CEPEHA, DIRECTOR EXECUTIV AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI TIMIŞ

Propunerea de a construi un incinerator de deșeuri municipale şi asimilabile, ca parte a unei instalații de încălzire urbană locală va influenţa dezvoltarea sistemului de gestionare a deșeurilor din judeţul Timiş şi zonele învecinate pentru următorii 20 până la 30 de ani. Astfel, suntem profund îngrijorați de perspectiva de a cheltuii zeci de milioane de euro din banii publici pentru un proiect care va împiedica progresul spre obiectivele strategice ale UE de îmbunătățire a eficienței resurselor şi care va afecta negativ sănătatea cetăţenilor.

Solicităm Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş să respingă cererea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul de incinerare a deşeurilor municipale şi asimilabile, planificat a fi construit pe platforma CET Sud Timişoara.

Incineratoarele au un impact negativ major asupra sănătăţii publice, economiei locale si mediului inconjurator, după cum urmează:

1. Eliberează emisii toxice în aer, apă şi sol, incluzând dioxina şi alţi compuşi organici clorinaţi cunoscuţi pentru impactul lor toxic asupra sănătăţii umane şi mediului. Multe dintre aceste toxine ajung în hrană şi devin tot mai concentrate pe măsură ce ajung mai sus în lanţul alimentar. O varietate de studii au raportat asocierea dintre probleme respiratorii, anomalii congenitale, îmbolnăvirile de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător și nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) și munca respectiv locuirea în apropierea unor incineratoare.

2. Produc cenuşă toxică sau zgură care va fi depozitată în rampele de deșeuri periculoase. Această cenuşă conţine metale grele, dioxine şi alţi poluanţi, care o fac să fie prea toxică pentru a putea fi refolosită, în ciuda tuturor încercărilor industriei. Astfel, incineratoarele nu rezolvă problema depozitării deşeurilor intrucat aproximativ 25% din cantitatea de deşeurilor care intră în incineratoare rămâne sub formă de cenuşa. Promotorii incineratoarelor descriu adesea cenuşa ca fiind „inertă“. Ceea ce vor să spună este că, din punct de vedere biologic, este stabilă (majoritatea materiei organice a fost arsă), dar adesea se insinuează că nu este toxică – absolut fals. Incinerarea transformă trei până la patru tone de gunoi într-o tonă de cenuşă extrem de toxică.

3. Compromit politicile de prevenire a deşeurilor şi reciclarea. În judeţul Timiş există un proiect de Sistem Integrat de Managementul Deşeurilor, proiect cofinanţat din fonduri europene, care îşi propune realizarea unui sistem bazat pe colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile, în scopul tintelor promovate de UE. Acest sistem optimizat prin colectarea la sursă şi transformarea in ingrăşământ a deşeurilor biodegadabile poate să ducă la reducerea cu până la 90% a cantităţii de deşeuri redirectate de la rampă. Cantitatea de 10% poate fi eliminată prin reproiectare industrială şi nu este justificată incinerarea, întrucât reducerea cantităţii este nesemnificativă comparativ cu toxicitatea cenuşii rezultate. În cazul în care se va realiza o reciclare eficientă, reziduurile rezultate nu vor avea capacitatea calorică necesară susţinerii unui incinerator, care va trebui alimentat pe o perioadă de 25-30 de ani. Incineratoarelor compromit reciclarea deşeurilor şi susţin un sistem liniar în care resursele trebuie extras din pământ, prelucrate în fabrici, consumate şi distruse prin ardere sau îngropare. Acest sistem linia este un sistem aflat în criză. Nu mai putem susţine acest model la infinit pe o planetă cu resurse finite.

4.Contribuie la schimbările climatice la nivel global. Incineratoarele emit cantităţi semnificative de gaze de seră directe, inclusiv dioxid de carbon şi oxid de azot, care contribuie la schimbările climatice la nivel global. De asemenea, ele sunt şi surse puternice de gaze de seră indirecte, inclusiv monoxid de carbon, oxid de azot, compuşi volatili organici fără metan şi dioxid de sulf. De fapt, incineratoarele emit mai mult CO2 pe megawatt-oră decât orice altă sursă de energie bazată pe combustibil fosil – inclusiv centralele electrice pe bază de cărbune! Pentru a produce aceeași cantitate de energie ca o centrală electrică pe cărbune, incineratoarele de deşeuri de emit de 28 de ori mai multă dioxină decât cărbunele, de 2,5 ori mai mult dioxid de carbon (CO2), de două ori mai mult monoxid de carbon, de trei ori mai mult oxid de azot (NOx), de 6-14 ori mai mult mercur, plumb și cu 70% mai mult dioxid de sulf.

5. Irosesc energie şi distrug cantităţi mari de resurse. Furnizorii/producătorii incineratoarelor de tipul “energie din deşeuri” susţin că generarea de energie prin arderea deşeurilor este soluţia câştigătoare pentru crizele legate de deşeuri şi energie. Adevărul este că incineratoarele defapt irosesc energia. Când ard materiale ce ar putea fi refolosite, reciclate sau compostate, incineratoarele distrug potenţialul de a economisi energie care ar putea fi obţinut prin folosirea acelor materiale în scopuri mai bune. Reciclarea, de exemplu, economiseşte de 3 până la 5 ori mai multă energie decât se generează în centralele de incinerare a deşeurilor. Incineratoarele pierd energie când este luată în considerare energia stocată a materialelor arse. Din aceste motive, centralelor de tipul “energie din deşeuri” li s-ar potrivi mai bine numele de “risipă de energie”.

6. Epuizează fondurile publice locale pentru a achiziţiona tehnologie de import scumpă şi asigură mult mai puţine locuri de muncă decât programele de refolosire, reparare, reciclare si compostare. Fiind opţiunea cea mai scumpă pentru gestionarea de deşeuri, ele concurează cu reciclarea şi compostarea pentru finanţare şi asigură doar un loc de muncă pentru fiecare 10 disponibile la o unitate de reciclare. Rentabilitatea este dată de politica de preţuri pentru depozitarea deşeurilor la gropile de gunoi. Asta înseamnă că, atâta timp cât este mai ieftin să se depoziteze la rampă, nu se justifică utilizarea acestora pentru producerea de energie electrică şi termică. Incineratoarele sunt de 2,7 ori mai scumpe pentru a fi construite și 11 ori mai scumpe pentru a fi operate decât centralele electrice pe cărbune.

7. Camuflează dovezile industriilor murdare şi nesustenabile. Incineratoarele permit industriilor murdare să scape de deşeurile toxice şi să ascundă impactul practicilor lor. Aceste industrii depind de incineratoare pentru a alimenta utilizarea noastră continuă a acestui sistem de producţie nesustenabilă şi consum.

8. Camuflează lipsa de performanță în administrarea cantitativă a deșeurilor de către generatori și administrațiile publice locale, volumele de deșeuri generate fiind distruse fizic și, deci, imposibil de monitorizat și verificat.

9. Încalcă principiile dreptului de mediu. Incineratoarele sunt amplasate în mod disproporţionat în comunităţi sărace sau rurale şi în zone unde puterea politică este scăzută.

10. Proiectul propus de S.C. International Recycling Energy (RAROMA Services AG 49%, Consiliul Local al Municipiului Timișoara 31%, SC Colterm SA 20% ) va fi amplasat in cadrul CET Sud Timisoara, Calea Sagului, in imediata proximitate a două situri Natura 2000, a comunei Giroc și a municipiului Timișoara.

Energia obtinută din combustia deșeurilor municipale și asimilabile nu este “verde”. Raportul Comitetului de Mediu, Transport si Politici Regionale “Delivering Sustainable Waste Management”, publicat in martie 2001, afirma: “Nu acceptăm că deșeurile sunt o sursă de energie regenerabilă. Chiar dacă s-ar considera că aceasta corespunde definiției tehnice a surselor regenerabile, totusi esuează cu desavarsire să fie ceea ce s-ar putea numi o interpretare “de bun simț”. Un flux de deșeuri poate fi “durabil” în cea mai sucită definiție al cuvântului, deoarece in gestionarea durabilă a deșeurilor piatra de temelie este minimizarea deșeurilor, astfel menținerea explicită a fluxurilor de deșeuri în scopul incinerării este în totală contradicție cu acest principiu“.

Motivele mentionate mai sus fac tehnologiile incineratoare extrem de nepopulare peste tot în lume. Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA) este cea mai mare alianţa globală prezentă în 95 ţări, inclusiv în România, şi formată din peste 900 de grupuri de acţiune la firul ierbii. Iniţiatoarea şi cofondatoarea GAIA este Annie Leonard cunoscută pentru proiectul The Story of Stuff, iar in ultimii 20 de ani, campaniile GAIA au dus la stoparea a peste a 150 de proiecte de incinerare, dintre care peste 8o doar în Europa.

Mai mult, in tari vestice precum Franta – ţara incineratoarelor (127), ministrul mediului Segelyne Royale a anunţat în 2014 că va stopa industria incineratoare până în 2016, motivând că aceste tehnologii sunt soluţii depăşite in primul rand din cauza ineficientei si a impactului asupra sanatatii locuitorilor din proximitatea incineratoarelor, in randul carora s-a constatat un procent alarmant de imbolnaviri de cancer si boli congenitale, fiind afectata grav agricultura, in mai multe instante hrana produsa (lapte, oua, carne) fiind infestata cu dioxine, furani si metale grele.

Solicităm Agenţiei pentru Protecţia Mediului Timiş să respingă cererea de emitere a acordului de mediu pentru proiectul „Valorificarea energetică a combustibilului alternativ obţinut din deşeuri municipale, prin realizarea unei instalaţii şi încadrarea acesteia în cadrul CET Sud Timişoara”.

SEMNATI AICI: http://curatmurdar.org/petitii/

articol preluat de pe http://curatmurdar.org/