Evenimente

26 Mai 2019 #EuVotez

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

foto si articol preluate de pe www.facebook.com

 

26 mai 2019 este ziua în care ne vom trimite reprezentanții în Parlamentul European.
26 mai este data din calendar în care putem arăta că suntem cetățeni europeni, că ne cunoaștem drepturile.
26 mai este ziua în care se pot concretiza mesajele pe care sute de mii de români le-au transmis Europei din Piața Victoriei și din toate orașele țării, în ultimii doi ani.
26 mai este data în care speranța noastră, a tuturor, poate să renască.
26 mai este ziua în care vom întinde o mână Europei și vom arăta lumii că prețuim democrația, libertatea și egalitatea pe care le-am obținut în 2007.

În fața noastră se întind câteva luni de campanie în care arătăm fiecărui cetățean, al fiecărei localități din România, cât de important este să avem la Bruxelles diplomați și politicieni profesioniști.
Arătăm fiecărui cetățean cât de important este să avem susținerea partenerilor noștri pentru a avea o viață prosperă aici, acasă.
Ne reîntâlnim în stradă, în luna martie, să strângem cele 200.000 de semnături necesare pentru ca USR să poată intra în această campanie.

Vă prezentăm candidații noștri, aleși în mod democratic în USR, în care noi avem încredere că vor lupta pentru ca românii să se simtă cetățeni europeni oriunde vor alege să studieze, să muncească și să locuiască.
Vă arătăm față în față cât de important este pentru viitorul imediat al României să ieșim la vot și să avem încredere că suntem cetățeni ai Europei, cu drepturi egale!

Pe 26 mai, în Europa au loc alegeri pentru Parlamentul European. Românii din Diaspora își vor putea exercita dreptul la vot în secțiile organizate de Ministerul Afacerilor Externe. 

Se poate vota cu cartea de identitate, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar (valabile încă la data de 26 mai). 

Toți cetățenii români pot vota în aceste secții doar dacă nu sunt înscriși și nu au votat pentru listele statului european în care locuiesc.

#dedataastavotez #votezcontez #votezUSR
Legea de organizare: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/140957

 

Uniunea Salvați România este primul partid din România care și-a ales candidații la alegerile europarlamentare printr-un proces de tip “primaries”, adică prin votul tuturor membrilor, printr-un sistem electronic, on-line și verificabil.

Peste 80 de membri USR s-au înscris în cursa internă pentru alegerea candidaților la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019. Candidații au fost membri din toată țara, cu vârste cuprinse între 26 și 61 de ani și profesii diverse, de la economiști, ingineri IT, până la jurnaliști și cercetători. Diaspora a fost bine reprezentată în această competiție cu peste 10 candidați.

Campania internă a început pe data de 1 octombrie și s-a încheiat pe 22 noiembrie, iar în tot acest timp au avut loc dezbateri în toate județele și orașele mari din țară, unde candidații au vorbit despre competențele profesionale și proiectele lor pentru Parlamentul European atât în fața membrilor cât și a cetățenilor care au vrut să fie parte dintr-un spectacol al democrației.
cititi mai mult pe usr.ro

 

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

 

USR este peste tot în România!

293 de localități au filiale USR, iar 135 dintre acestea sunt în mediul rural. Este rezultatul muncii de organizare a echipelor de extindere din toată țara. USR caută oameni onești, buni, profesioniști, pentru că în 2020 ne vom bate cu PSD om la om în toată țara.

În decembrie 2018 ne-am reunit cu toții și am stabilit o țintă și mai ambițioasă pentru 2019: 900 de filiale locale. Le vom face. Curând vom publica și harta sutelor de filiale în pregătire, să ne regăsim mai ușor și mai simplu” – spune Cristian Ghinea, coordonator al Departamentului Extindere al USR.

Soluția pentru viitor este Uniunea Salvați România. În fiecare săptămână adăugăm pe harta României, și în orașe, și în comune, noi filiale. În fiecare săptămână, oameni decenți și competenți vin alături de forța care, după mulți ani, după foarte mulți ani, va aduce o schimbare reală și va așeza România pe drumul european. România are nevoie de încredere, încrederea înseamnă USR”, spune președintele USR Dan Barna.

 

Implică-te și tu! Fii parte din soluție.

Asigurăm corectitudinea votului
la alegerile Europarlamentare din 2019!
Hai să ne asigurăm împreună că alegerile europarlamentare se desfășoară corect!

NEWSLETTER
Aboneaza-te la newsletter pentru a fi la curent cu noutățile despre campania USR.

DONEAZĂ
Avem nevoie de ajutorul tău. Fiecare donație ne duce cu un pas mai aproape. Mulțumim!

 

articol preluat de pe www.facebook.com

 

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

Articole

26 Mai 2019 #EuVotez

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

foto si articol preluate de pe www.facebook.com

 

26 mai 2019 este ziua în care ne vom trimite reprezentanții în Parlamentul European.
26 mai este data din calendar în care putem arăta că suntem cetățeni europeni, că ne cunoaștem drepturile.
26 mai este ziua în care se pot concretiza mesajele pe care sute de mii de români le-au transmis Europei din Piața Victoriei și din toate orașele țării, în ultimii doi ani.
26 mai este data în care speranța noastră, a tuturor, poate să renască.
26 mai este ziua în care vom întinde o mână Europei și vom arăta lumii că prețuim democrația, libertatea și egalitatea pe care le-am obținut în 2007.

În fața noastră se întind câteva luni de campanie în care arătăm fiecărui cetățean, al fiecărei localități din România, cât de important este să avem la Bruxelles diplomați și politicieni profesioniști.
Arătăm fiecărui cetățean cât de important este să avem susținerea partenerilor noștri pentru a avea o viață prosperă aici, acasă.
Ne reîntâlnim în stradă, în luna martie, să strângem cele 200.000 de semnături necesare pentru ca USR să poată intra în această campanie.

Vă prezentăm candidații noștri, aleși în mod democratic în USR, în care noi avem încredere că vor lupta pentru ca românii să se simtă cetățeni europeni oriunde vor alege să studieze, să muncească și să locuiască.
Vă arătăm față în față cât de important este pentru viitorul imediat al României să ieșim la vot și să avem încredere că suntem cetățeni ai Europei, cu drepturi egale!

Pe 26 mai, în Europa au loc alegeri pentru Parlamentul European. Românii din Diaspora își vor putea exercita dreptul la vot în secțiile organizate de Ministerul Afacerilor Externe. 

Se poate vota cu cartea de identitate, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar (valabile încă la data de 26 mai). 

Toți cetățenii români pot vota în aceste secții doar dacă nu sunt înscriși și nu au votat pentru listele statului european în care locuiesc.

#dedataastavotez #votezcontez #votezUSR
Legea de organizare: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/140957

 

Uniunea Salvați România este primul partid din România care și-a ales candidații la alegerile europarlamentare printr-un proces de tip “primaries”, adică prin votul tuturor membrilor, printr-un sistem electronic, on-line și verificabil.

Peste 80 de membri USR s-au înscris în cursa internă pentru alegerea candidaților la alegerile europarlamentare din primăvara anului 2019. Candidații au fost membri din toată țara, cu vârste cuprinse între 26 și 61 de ani și profesii diverse, de la economiști, ingineri IT, până la jurnaliști și cercetători. Diaspora a fost bine reprezentată în această competiție cu peste 10 candidați.

Campania internă a început pe data de 1 octombrie și s-a încheiat pe 22 noiembrie, iar în tot acest timp au avut loc dezbateri în toate județele și orașele mari din țară, unde candidații au vorbit despre competențele profesionale și proiectele lor pentru Parlamentul European atât în fața membrilor cât și a cetățenilor care au vrut să fie parte dintr-un spectacol al democrației.
cititi mai mult pe usr.ro

 

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

 

USR este peste tot în România!

293 de localități au filiale USR, iar 135 dintre acestea sunt în mediul rural. Este rezultatul muncii de organizare a echipelor de extindere din toată țara. USR caută oameni onești, buni, profesioniști, pentru că în 2020 ne vom bate cu PSD om la om în toată țara.

În decembrie 2018 ne-am reunit cu toții și am stabilit o țintă și mai ambițioasă pentru 2019: 900 de filiale locale. Le vom face. Curând vom publica și harta sutelor de filiale în pregătire, să ne regăsim mai ușor și mai simplu” – spune Cristian Ghinea, coordonator al Departamentului Extindere al USR.

Soluția pentru viitor este Uniunea Salvați România. În fiecare săptămână adăugăm pe harta României, și în orașe, și în comune, noi filiale. În fiecare săptămână, oameni decenți și competenți vin alături de forța care, după mulți ani, după foarte mulți ani, va aduce o schimbare reală și va așeza România pe drumul european. România are nevoie de încredere, încrederea înseamnă USR”, spune președintele USR Dan Barna.

 

Implică-te și tu! Fii parte din soluție.

Asigurăm corectitudinea votului
la alegerile Europarlamentare din 2019!
Hai să ne asigurăm împreună că alegerile europarlamentare se desfășoară corect!

NEWSLETTER
Aboneaza-te la newsletter pentru a fi la curent cu noutățile despre campania USR.

DONEAZĂ
Avem nevoie de ajutorul tău. Fiecare donație ne duce cu un pas mai aproape. Mulțumim!

 

articol preluat de pe www.facebook.com

 

26 Mai 2019 #EuVotez Alianța 2020 USR PLUS

Avertisment ferm al președintelui Comisiei Europene pentru coaliția PSD-ALDE : În Uniunea Europeană statul de drept nu este opțional

Avertisment ferm al președintelui Comisiei Europene pentru coaliția PSD-ALDE : În Uniunea Europeană statul de drept nu este opțional

foto: facebook.com
articol: usr.ro

13 septembrie 2017

 

Dan Barna: Coaliția PSD-ALDE trebuie să înceteze atacurile împotriva statului de drept și a luptei anti-corupție.

USR salută declarațiile de astăzi ale președintelui Comisiei Europene de sprijin pentru statul de drept în Uniunea Europeană. Domnul Jean-Claude Juncker a transmis astăzi un mesaj foarte important pentru viitorul european al României: statul de drept nu este opțional în Uniunea Europeană și atâta timp cât acesta este respectat România și estul Europei vor avea tot sprijinul instituțiilor europene.

Reafirmarea unuia dintre principiile de bază ale comunității europene democratice este un avertisment pentru statele din UE care în acest moment doresc să submineze puterea judecătorească sau să instituie un control politic asupra sistemului judiciar.

România, alături de Polonia și Ungaria, este vizată de avertismentul lui Juncker privind obligația respectării statului de drept. Coaliția PSD-ALDE trebuie să înceteze atacurile împotriva statului de drept și a luptei anti-corupție, atacuri care ne țin departe de obiectivele noastre strategice: integrarea în spațiul Schengen, aderarea la zona euro și întărirea rolului țării noastre în cadrul Uniunii Europene”, a declarat Dan Barna, purtătorul de cuvânt al USR.

USR salută declarația de sprijin a președintelui Juncker cu privire la aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen.România este pregătită tehnic pentru aderarea la spațiul Schengen, însă acțiunile coaliției PSD – ALDE care încearcă să readucă justiția la cheremul clasei politice ne îndepărtează de Uniunea Europeană.

Prin vocea președintelui său, CE a transmis astăzi cetățenilor un mesaj puternic de unitate și speranță. Decizia de a ține un summit UE după Brexit la Sibiu în 2019 care să hotărască viitorul UE esteo veste încurajatoare, care ne dă încredere că România poate juca un rol important în redesenarea construcției europene. Sibiul ar putea să aibă aceeași rezonanță în conștiința europeană precum Roma, Amsterdam sau Lisabona”, a afirmat Dan Barna.

USR face un apel la toate partidele politice să se implice serios și responsabil în pregătirea summit-ului UE de la Sibiu, care poate decide soarta Uniunii Europene și a României în viitor. De asemenea, USR cere o dezbatere publică pe tema proiectului de reformă a Uniunii Europene prezentat astăzi de președintele Jean-Claude Juncker, prin care să se definească rolul strategic și activ pe care România îl poate juca în Uniunea Europeană.

articol preluat de pe: usr.ro

Integrarea României în Uniunea Europeană

Harta Uniunii Europene

foto
articole: ro.wikipedia.org; europeanul.org

 

Integrarea României în Uniunea Europeană este un proces care a început cu aderarea României la Uniunea Europeană.

Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată la Bruxelles pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg.

 

Istorie

România a fost prima țară din Europa centrală și de est care a avut relații oficiale cu Comunitatea Europeană. În ianuarie 1974, o înțelegere a inclus România în Sistemul Generalizat de Preferințe al Comunității, după care a semnat o serie de acorduri cu CEE pentru facilitarea schimburilor comerciale. În 1980, România a procedat la recunoașterea de facto a Comunității Economice Europene, prin semnarea Acordului privind crearea Comisiei mixte România – CEE, concomitent, fiind semnat și Acordul asupra Produselor Industriale.

Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990, urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comerț și Cooperare. Acordul european a intrat în funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare începând din 1993 printr-un “Acord Interimar”. România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea europeană.

În iulie 1997, Comisia și-a publicat “Opinia asupra Solicitării României de a Deveni Membră a Uniunii Europene”. În anul următor, a fost întocmit un “Raport privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană”. În următorul raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de aderare cu România (cu condiția îmbunătățirii situației copiilor instituționalizați și pregătirea unei strategii economice pe termen mediu). După decizia Consiliului European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de aderare cu România au început la 15 februarie 2000.

Obiectivul României a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în 2007. La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea Europeană sprijină acest obiectiv.

În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară europeană în grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că “Finalizarea negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupției și punerea în aplicare a reformei”. Recomandările destinate autorităților române privesc: măsurile anticorupție, independența și funcționarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

Amendamentul 19 al aceluiași raport a dat cele mai multe emoții la București, deoarece în acesta se propunea inițial suspendarea negocierilor cu România. “Parlamentul European cere Comisiei o analiză detaliată și o monitorizare permanentă a problemelor menționate în raport și raportarea acestora către parlament. Prin urmare, recomandă Comisiei și Consiliului să reorienteze strategia de aderare a României, pentru a îndruma această țară către un stat de drept. (…) Cere Comisiei să stabilească de urgență un plan pentru o monitorizare mai bună și mai eficientă a implementării acelei părți a legislației europene deja adoptate de România, în special în ceea ce privește justiția și afacerile interne”, se arată în amendament.

După dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câștig de cauză, însă s-au realizat câteva schimbări care au moderat tonul acestuia. România a reacționat imediat prin realizarea unui plan de acțiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârșitul anului și pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privința României iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lărgite, România a primit asigurări că face parte din primul val al extinderii alături de Bulgaria și celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune și că Uniunea Europeană are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului. Comisarului european pentru extindere, Günter Verheugen, a exprimat de multe ori în vizitele sale dorința Uniunii de a vedea România cât mai repede ca membru cu drepturi depline al acesteia.

România a încheiat negocierile de aderare în cadrul summitului UE de iarnă de la Bruxelles din 17 decembrie 2004. Tratatul de aderare a fost semnat pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg, urmând ca cele două țări să adere la 1 ianuarie 2007, cu excepția cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008 (clauze de salvgardare).

Anterior, pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European aprobase semnarea Tratatului de aderare a României și Bulgariei, făcând posibilă aderarea lor la Uniunea Europeană.

Legislativul de la Strasbourg a votat cu 497 voturi pentru, 93 împotrivă și 71 de abțineri aderarea României. Tratatul de aderare a Bulgariei a fost aprobat cu 522 de voturi pentru, 70 împotrivă și 69 de abțineri.

Din partea României au semnat președintele Traian Băsescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban.

Traian Băsescu semnează, alături de premierul Călin popescu-Tăriceanu, Tratatul de Aderare la UE. 25 aprilie 2005, abația Neumunster din Luxemburg - foto: fluierul.ro

Traian Băsescu semnează, alături de premierul Călin popescu-Tăriceanu, Tratatul de Aderare la UE. 25 aprilie 2005, abația Neumunster din Luxemburg – foto: fluierul.ro

Comisia Comunităților Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de țară, privind progresele înregistrate de România în perspectiva aderării la UE. Potrivit acestuia, România continuă să îndeplinească atât criteriile politice pentru a deveni Stat Membru cât și criteriul unei economii de piață funcționale. Raportul afirmă că „o punere în practică serioasă a programului propriu de reforme structurale îi va permite să facă față presiunilor concurențiale și forțelor de piață din cadrul UE.“. Raportul mai precizează că România a făcut progrese semnificative în alinierea legislației interne la legislația Uniunii Europene și va fi capabila să-și îndeplinească obligațiile de Stat Membru al Uniunii începând cu momentul preconizat al aderării, dacă va accelera pregătirile într-o serie de domenii și se va concentra pe consolidarea capacității administrative în ansamblul ei.

 

Opinia publică

Potrivit Eurobarometrului 64, desfășurat în toamna anului 2005, încrederea românilor în Uniunea Europeană, deși încă cea mai mare între statele membre sau în curs de aderare, este tot mai apropiată de cea a altor state membre: 64% față de 62% în Portugalia și Grecia.

 

Statutul României în Uniune

State care nu au impus restricţii (sau au renunţat la restricţiile) pe piaţa de muncă cetăţenilor români şi bulgari - foto: ro.wikipedia.org

State care nu au impus restricţii (sau au renunţat la restricţiile) pe piaţa de muncă cetăţenilor români şi bulgari – foto: ro.wikipedia.org

După semnarea Tratatului de aderare la 25 aprilie 2005, România a devenit stat în curs de aderare, obținând statutul de observator activ la nivelul tuturor instituțiilor comunitare, fiind necesară asigurarea prezenței reprezentaților români la nivelul instituțiilor europene și al grupurilor de lucru ale acestora. Statutul de observator activ a permis Românei să își exprime punctul de vedere, fără drept de vot, în procesul de luare a deciziilor la nivel comunitar, putând astfel influența aceste decizii și promovându-și interesele naționale.

România a participat ca observator activ în următoarele instituții ale Uniunii Europene:

- Parlamentul European,
- Consiliul European,
- Consiliul Uniunii Europene,
- Comitetul Reprezentanților Permanenți – COREPER I și II,
- Grupurile de lucru ale Consiliului,
- Comitetele și grupurile de lucru ale Comisiei Europene,
- Comitetului Regiunilor și Consiliului Economic și Social.

După aderare România a trecut de la statutul de observator activ la cel de membru cu drepturi depline. România a devenit a șaptea țară din UE după numărul de locuitori. Țara desemnează 35 de deputați pentru Parlamentul European, dar numărul acestora va scădea printr-o reorganizare a locurilor din Parlament stipulată în Tratatul de la Nisa. Limba română a devenit una dintre limbă oficială|limbile oficiale ale Uniunii (a șaptea după numărul de vorbitori, în concurență strânsă cu olandeza, urmând ca oricare cetățean al UE să se poată adresa instituțiilor în această limbă. Denumirea de „Uniune Europeană”, în limba română, a primit statut oficial.

 

Efecte asupra viitorului Uniunii

Amplasarea geopolitică a României va influența politica UE cu privire la relațiile cu Europa de Est, Orientul Mijlociu, Turcia și Asia. Prin Inițiativa de Cooperare în Sud-Estul Europei (SECI), România are o oportunitate de a-și demonstra supremația în regiune.

Integrarea în Uniunea Europeană a influențat și relațiile regionale ale României. În consecință, România a impus un regim de vize pentru câteva state est-europene precum Republica Moldova, Serbia, Muntenegru, Rusia, Ucraina, Belarus și Turcia.

Oficialii consideră că țara face parte atât din Europa Centrală cât și din Balcani. Acest lucru reflectă ambițiile dualiste ale guvernului român, care dorește îmbunătățirea integrării euro-atlantice a țării, concomitent cu crearea unei zone de stabilitate la Marea Neagră.

 

articole preluate de pe: ro.wikipedia.org; europeanul.org

Uniunea Europeană

Harta Uniunii Europene

foto si articol: ro.wikipedia.org

Uniunea Europeană (abreviat UE) este o uniune economică și politică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 28 state. Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din șase state în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice în abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.

Drapelul Uniunii Europene - foto: ro.wikipedia.org

Drapelul Uniunii Europene – foto: ro.wikipedia.org

Deviză: In varietate concordia (Unitate în diversitate)

Imn: Odă bucuriei (orchestral)

Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre. Cele mai importante instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană. Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.
Uniunea Europeană a dezvoltat o piață unică în cadrul unui sistem standardizat și unificat de legi care se aplică tuturor statelor membre. În cadrul Spațiului Schengen (care include state membre UE și state non-UE) controalele vamale au fost desființate.

Politicile UE sprijină și garantează libera mișcare a persoanelor, bunurilor, serviciilor și a capitalului, au fost emise legi în domeniul justiției și afacerilor interne și se păstrează politici comune în domeniul comerțului, agriculturii, în domeniul pescuitului și dezvoltarea regională. A fost înființată de asemenea și o uniune monetară, Zona Euro care este compusă în prezent din 17 state. Prin Politica Comună pentru afaceri externe și securitate, UE și-a dezvoltat un rol limitat în relațiile internaționale și de securitate. Au fost înființate și Misiuni Diplomatice Permanente în mai multe state din lume, iar UE este reprezentată în cadrul Organizației Națiunilor Unite, Organizația Mondială a Comerțului, G8 și G-20.

Cu o populație combinată de peste 500 de milioane de locuitori, care reprezintă 7.3% din populația lumii, Uniunea Europeană generează un PIB de 17,6 trilioane de dolari americani în 2011 (mai mare decât orice altă țară din lume), care reprezintă 20% din PIB-ul estimat în termeni de paritatea puterii de cumpărare la nivel mondial.

Începând cu 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională și poate încheia tratate.

În 2012 i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Pace, „pentru că peste șase decenii a contribuit la progresul păcii și reconcilierii, democrației și drepturilor omului în Europa”

Istorie

Extinderea UE

EC-EU-enlargement animation.gif
EC-EU-enlargement animation” de Kolja21Operă proprie. Sub licență CC BY-SA 3.0 via Wikimedia Commons.

 

Organizatii supranationale europene

Organizatii supranationale europene - foto: ro.wikipedia.org

Organizatii supranationale europene – foto: ro.wikipedia.org

După al Doilea Război Mondial, mișcarea integrării europene a fost văzută de mulți ca o scăpare din formele extreme de naționalism care au devastat continentul de două ori în același secol. Una din aceste încercări de a-i uni pe europeni a fost Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului care a fost declarată drept „primul pas către o Europă federală”, pornind cu dorința de a elimina orice posibilitate de războaie viitoare între statele membre prin intermediul schimburilor intre industriile grele naționale.

Membrii fondatori ai Comunității au fost Belgia, Franța, Italia, Luxemburg, Țările de Jos și Germania de Vest. Primii susținători ai Comunității au fost Jean Monnet, Robert Schuman, Paul-Henri Spaak, Alcide De Gasperi și Konrad Adenauer.

În 1957, șase state au semnat Tratatul de la Roma, care extinde cooperarea anterioară din cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului și creează Comunitatea Economică Europeană, înființând o uniune vamală și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice pentru cooperarea în dezvoltarea energiei nucleare. Tratatul a intrat în vigoare în 1958

Comunitatea Economică Europeană și Euratom au fost create separat de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, deși împărțeau aceleași instanțe și Adunarea Comună. Conducerea acestor Comunități erau denumite Comisii, opusul „Înaltei Autorități”. Comunitatea Economică Europeană era condusă de Walter Hallstein iar Euratom integra sectoare de energie nucleară, pe când CEE avea să dezvolte uniunea vamală dintre membri.

În anii 1960, au apărut tensiuni cu Franța care dorea limitarea puterii supranaționale. Totuși, în 1965 s-a ajuns la un acord, iar în 1967 a fost încheiat Tratatul Merger în Bruxelles. A intrat în vigoare la 1 iulie 1967 și a creat un singur set de instituții pentru cele trei comunități, care erau denumite împreună drept Comunitățile Europene, deși era cunoscută doar Comunitatea Europeană. Jean Rey a prezidat pentru prima Comisie unită.

În 1973, Comunitățile s-au lărgit prin includerea Danemarcei (inclusiv Groenlanda, care a părăsit comunitățile în 1985), Irlanda și a Marii Britanii. Norvegia a negociat aderarea în același timp dar votanții norvegieni au respins planul de aderare într-un referendum, așa că Norvegia a rămas în afara uniunii.

În 1979 au avut loc primele alegeri democratice pentru Parlamentul European.

Grecia a aderat în 1981,

Portugalia și Spania în 1986.

În 1985, Acordul de la Schengen a dus la spațiul fără controale vamale între cele mai multe state membre și câteva state non-membre.

În 1986, steagul european a început să fie folosit de Comunități iar Actul Unic European a fost semnat.

În 1990, după căderea Cortinei de Fier, fosta Germanie de Est a devenit parte a comunității ca parte a noii Germanii unite. O dată cu extinderea către fostele state comuniste din Estul Europei, au fost convenite criteriile de la Copenhaga pentru statele candidate.
Uniunea Europeană a fost înființată formal când Tratatul de la Maastricht a intrat în vigoare, pe 1 noiembrie 1993, iar în 1995 Austria, Finlanda și Suedia au aderat la nou înființata UE.

În 2002, bancnotele și monedele euro au înlocuit monedele naționale din 12 state membre. De atunci, Zona Euro a crescut la 17 state.

În 2004, UE a avut cea mai mare extindere din istorie, când Cipru, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia au aderat la Uniune.

12 decembrie 2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004 - foto: ro.wikipedia.org

12 decembrie 2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004 – foto: ro.wikipedia.org

La 1 ianuarie 2007, România și Bulgaria au devenit cele mai noi state membre.

În același an Slovenia a adoptat euro, urmată în 2008 de Cipru și Malta, de Slovacia în 2009 și de Estonia în 2011.

În iunie 2009 au avut loc alegerile pentru parlamentul european care au dus la continuarea mandatului de președinte al comisiei de Barosso, iar în 2009 Islanda și-a depus formal candidatura pentru aderarea la UE.

În 1 decembrie 2009, Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare și a reformat multe aspecte ale UE. În particular a schimbat structura legală a Uniunii Europene, transformând sistemul celor 3 comunități într-o singură entitate cu personalitate juridică internațională și a creat funcția permanentă de Președinte al Consiliului European, primul care ocupă această funcție fiind Herman Van Rompuy și un Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și securitate, Catherine Ashton.

La 9 decembrie 2011, Croația a semnat Tratatul de Aderare la UE. Referendumul de aderare la UE ce a avut loc în 22 decembrie 2011 a validat aderarea țării la Uniunea Europeană, 66% din cetățenii croați prezenți la vot au votat pentru aderarea la Uniunea Europeană iar aderarea a avut loc la 1 iulie 2013.

Formarea Comunităților Europene
cititi mai mult pe: ro.wikipedia.org

Marea Adunare Națională – 5 iulie 2015 (Piata Marii Adunari Nationale – Chișinău)

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează
foto – infoprut.ro

„Unirea este un lucru pe care doar Bucureștiul poate să-l ofere și numai Chișinăul poate să-l accepte. Dacă cetățenii din Moldova vor cere acest lucru, atunci nimeni nu-i va putea opri” – Klaus Iohannis, președintele RomânieiTinerii din Marșul lui Ștefan cel Mare s-au prins în Hora Unirii cu localnicii și autoritățile din Călărași. Mâine dimineață, din nou la drum, pe jos, spre București.

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 7 Iulie 2015

Români,ce ne-au demonstrat duminică tinerii din Chișinău nu poate rămâne fără reacție!Sute de tineri sunt în aceste…

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 6 Iulie 2015

Momentul în care coloana de unioniști părăsește Chișinăul, în drum spre București. Chișinău și București, două inimi românești!

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Strășeni vrea UNIRE <3Am fost întâmpinați cu pâine și sare <3

Posted by Vlad Bileţchi on 5 Iulie 2015

Coloana pe Calea Ieșilor, înAinte de a fi ieșit din Chișinău. Acum unioniștii se află pe jos la câțiva kilometri în afara Chișinăului. SPRIJINIȚI-LE EFORTUL!

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Marşul lui Ştefan cel Mare // Mii de tineri dintre participanţii la MAN au plecat pe jos spre Bucureşti pentru Unire

articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro

5 iulie 2015

Cu ruscacuri în spate, mii de tineri dintre participanţii la Marea Adunare Naţională (MAN), organizată astăzi în centrul Chişinăului, au pornit spre București în Marșul lui Ștefan cel Mare pentru unirea Republicii Moldova cu România.

Marşul, un veritabil tur de forţă, va dura între 5 şi 11 iulie. Dedicat voievodului simbol al neamului nostru, marșul a pornit din Piața Marii Adunări Naționale, și se va îndrepta către București. Pe teritoriul Republicii Moldova, marșul va urma traseul Strășeni – Călărași – Ungheni. Oamenii care locuiesc în localitățile prin care va trece coloana de manifestanți sunt îndemnați de către organizatori să se alăture Marșului lui Ștefan cel Mare cel puțin o zi, în intervalul menționat.

Dați share, să știe toată Moldova că: Duminică, 5 iulie, ora 14.00, toți urmașii sfântului Ștefan vor fi la MAREA ADUNARE NAȚIONALĂ!

Posted by Tinerii Moldovei on 1 Iulie 2015

Marsul lui Stefan cel Mare - Chişinău - 5 iulie 2015 - foto - infoprut.ro

Marsul lui Stefan cel Mare – Chişinău – 5 iulie 2015 – foto – infoprut.ro

Peste 30.000 de persoane au cerut astăzi, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/


 

Marșul pornit după Marea Adunare din Piață

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

 


 

Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”

articol – Liviu G. Stan – infoprut.ro

5 iulie 2015

Peste 30.000 de persoane cer la acestă oră, în centrul Chişinăului, reunificarea Republicii Moldova cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, eveniment organizat de către Blocul Unităţii Naţionale, din care fac parte 22 de entități civice, printre care și Platforma Unionistă “Acțiunea 2012”, “Tinerii Moldovei” şi Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova.

Actriţa emerită Ninela Caranfil a citit Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova.

Oamenii scandează „Unire!” şi „Jos hotarul de la Prut!”.

„Haideți să refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”, a vorbit mulţimii de pe scena instalată în centrul Chișinăului senatorul liberal de la Bucureşti Dorin Dobra.

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

Manifestația a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.

„Cetățenii Republicii Moldova vor vota Unirea cu România în cadrul Marii Adunări Naționale de la Chișinău. Duminică, 5 iulie, toți cei care consideră că Unirea este unica salvare în contextul crizei economice, politice și sociale interne, dar și în cel regional tensionat, ies în stradă pentru un viitor mai bun”, se arată într-un comunicat de presă al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012″.

Chişinău - 5 iulie 2015 - Marea Adunare Naţională - Zeci de mii de oameni scandează  - foto - infoprut.ro

Chişinău – 5 iulie 2015 – Marea Adunare Naţională – Zeci de mii de oameni scandează – foto – infoprut.ro

Această Mare Adunare Națională este a patra manifestație de acest fel din istoria statului format în urma prăbuşirii Uniunii Sovietice. După Marile Adunări Naționale din 1989, 1990 și 1991, anul 2015 este considerat momentul cel mai oportun pentru a cere într-un singur glas reunificarea celor două state româneşti și pentru a forma o majoritate pregătită să participe la un referendum decisiv.

Personalități marcante de la Chișinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale (BUN), precum și zeci de asociații ale Diasporei, au lansat ieri către toți cetățenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Națională.

„Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale. Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice”, consideră Anatol Petrencu, Valeriu Saharneanu, Andrei Țurcanu, Val Butnaru, Vasile Bahnaru, Mihai Cimpoi, Tudor Ungureanu, Sandu Grecu, Ion Negrei, Petru Bogatu, Iulian Filip, Alexandru Bantoș, Andrei Sochircă, Sandu Grecu și Iurie Borș.

Semnatarii apelului mai notează că unica șansă de revenire în familia popoarelor europene pentru Republica Moldova este reunificarea cu România.

Chişinău - 5 iulie 2015

Chişinău – 5 iulie 2015

,,De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești”, se arată în documentul Consiliului Onorific al BUN.

Apelul Consiliului Onorific al BUN către cetățenii Republicii Moldova:

„După 24 de ani de independență la putere s-a succedat tot spectrul politic posibil, de la stânga comunistă până la dreapta liberală. În consecință azi avem:

– o parte de teritoriu necontrolată de puterea legală a statului, fără o lege care i-ar reglementa statutul;

– o țară declarată neutră în Constituție cu o armată străină de ocupație și cu depozite enorme de armament aparținând altui stat;

– instituții de stat nefuncționale: procuratura, Banca Națională, SIS-ul, Agenția Națională pentru Protecția Concurenței, Agenția Națională de Integritate etc.;

– un sistem judiciar corupt, ineficient, supus intereselor puterii crimei organizate;

– o lipsă totală a securității energetice;

– lipsa strategiilor de dezvoltare a domeniilor social-economice de bază;

– o politică externă inconsecventă, amorfă și docilă față de fosta metropolă;

– nicio perspectivă de viitor prosper;

– lipsa unei elite politice și a unor lideri capabili de rezolvarea problemelor existente.

Ca rezultat al acestei situații, Republica Moldova este o formațiune recunoscută juridic ca stat, dar care nu îndeplinește cele mai elementare cerințe ce ar garanta cetățenilor drepturile lor constituționale economice, politice și sociale.

Constatăm că proiectul din 1991 <> a eșuat. Integrarea europeană, ca unică strategie viabilă pentru ieșirea din criza profundă în care ne-am pomenit, a devenit, din păcate, un slogan demagogic de accedere și menținere la putere a unor partide politice.

Noi însă avem o șansă de revenire rapidă în familia popoarelor europene. Este reunificarea pe cale democratică, cu respectarea tuturor normelor legale, a Republicii Moldova cu România, o țară prosperă a Uniunii Europene, cu care ne leagă unitatea de limbă, istorie și tradiții comune. E o șansă, pe care actualul Parlament și actuala clasă politică refuză s-o fructifice printr-o decizie fundamentală.

De aceea, vă îndemnăm, stimați compatrioți, să ieșim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Națională, pentru a institui o largă mișcare civică de susținere a cursului politic al reunificării ca o prioritate națională a politicii celor două state românești.

Semnat – Consiliul Onorific al Blocului Unității Naționale:

Anatol Petrencu, profesor universitar, istoric

Valeriu Saharneanu, jurnalist

Andrei Țurcanu, profesor universitar, doctor hab. în filologie

Val Butnaru, publicist, dramaturg

Vasile Bahnaru, directorul institutului de filologie al AȘM

Mihai Cimpoi, academician, critic literar, ex-președinte al Uniunii Scriitorilor

Tudor Ungureanu, artist popular

Sandu Grecu, jurnalist

Ion Negrei, istoric

Petru Bogatu, jurnalist

Iulian Filip, scriitor

Alexandru Bantoș, scriitor, jurnalist, redactor-șef „Limba Română”

Andrei Sochircă, actor

Sandu Grecu, actor

Iurie Borș, creator, om de afaceri de succes”

Consiliul Onorific al BUN este alcătuit din personalități marcante din Republica Moldova – academicieni, istorici, lingviști, scriitori, publiciști, actori, artiști – care susțin reunirea celor două state românești și militează activ pentru înfăptuirea acesteia.

,,Susținem Unirea Republicii Moldova cu România. Ne exprimăm convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului. Cerem parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii”, se precizează într-o declarație a 40 de asociații ale românilor plecați din România și Republica Moldova peste hotare, printre care și Comunitatea Moldovenilor din Quebec, Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, Asociația Moldo-Elenă ,,Orfeu” din Atena, Asociația Românilor din Suedia, Asociația Moldovenilor din Marea Britanie, Asociația ,,Dacia” din Roma.

Declarația de susținere a Unirii Republicii Moldova (Basarabiei) cu România semnată de românii de pe ambele maluri ale Prutului din Diaspora:

Noi, membrii asociațiilor românești din întreaga lume,

AVÂND IN VEDERE trecutul milenar al poporului nostru și unitatea de limbă, cultură și credință a românilor de pe cele două maluri ale Prutului,

CONSIDERÂND actele de dezmembrare a teritoriului național de la 1775 și 1812 ca fiind acte infirmate de evoluția istoriei și ținând cont de voința populației Basarabiei și Bucovinei,

SUBLINIIND că înțelegerea încheiată la 23 august 1939 (pactul Molotov-Ribbentrop), între Guvernul URSS și Guvernul Germaniei naziste, este nulă ab initio,

RECUNOSCÂND că adoptarea Declarației de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 și recunoașterea statului moldovenesc de către România a fost un pas necesar în acea perioadă spre apropierea celor două state românești,

FIIND CONVINȘI că integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 are o importanță crucială pentru dezvoltarea poporului român,

CONSIDERÂND că semnarea Actului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în 2014 constituie un pas sigur spre integrarea Republicii Moldova în spațiul economic, cultural și politic european, din care face parte și România,

REAFIRMĂM dreptul popoarelor la determinarea propriului destin și

ADOPTĂM următoarea

DECLARAȚIE:

SALUTĂM participanții la Marea Adunare Națională din Chișinău, 5 iulie 2015.

SUSȚINEM Unirea Republicii Moldova cu România.

NE EXPRIMĂM convingerea că împreună putem făuri un viitor demn pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului.

CEREM parlamentelor și guvernelor celor două state românești să constituie de urgență grupuri de lucru comune în vederea elaborării unor acte de fundamentare economică, legislativă și politică a Unirii.

DECLARĂM că vom susține plenar, prin activități comune, eforturile societății civile din România și Republica Moldova îndreptate spre atingerea idealului Unirii.

NE ADRESĂM participanților la prezenta Mare Adunare Națională cu îndemnul de a ne uni eforturile pentru a întâmpina în 2018 centenarul Unirii printr-o revenire, de data aceasta definitivă, a Basarabiei la sânul Patriei-Mame, România.

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU .“

Declaraţia Diasporei este semnată de către Comunitatea Moldovenilor din Quebec, (Ala Mîndîcanu), Asociația Culturală Română, (Marius Finca), Asociația Scriitorilor de Limbă Romană din Québec, (Adrian Erbiceanu), Asociația Românilor din Laval, (Vania Atudorei), Ziarul Accent de Montréal, (Simona Pogonat), Ziarul ZigZag Român-Canadian, (Răzvan Dupleac), Asociaţia Scriitorilor Români din Canada, (Alex Cetățeanu), Cenaclul literar „Mihai Eminescu”, (Livia Nemțeanu-Chiriacescu), Asociația Doctorilor și Doctoranzilor Basarabeni din Franța, (Dorin Dușciac), Asociația Moldo-Elenă „Orfeu”, Atena, Asociația Culturală „(Re)descoperă România!”, Atena, Asociația Moldo-Elenă „Tyras”, Atena, Asociația Românilor din Suedia, Inițiativa „Solidaritate pentru România”, Asociația „Moldova Vision”, Dublin, Asociatia „La Maison Roumaine”, Paris (Alexandru Herlea), Asociația Moldovenilor din Marea Britanie (Antonela Maioru), Asociatia „Pro-diaspora France” (Ion Ciobanu), Asociatia universitara „Eminescu” din Geneva (Chiril Tîșcic), Asociația „Connect Moldova” din Castelfranco, Veneto, Italia, Asociatia „FC Moldova”, Asociatia „Synergie Franco-Moldave” (Lucretia Barladeanu), Asociatia A.M.I.C.I. (Italia-Venetia) (Iurie Bojonca), Asociatia de Moldoveni din Belgia „NOROC” (Aurica Uscov), Asociația „Neo-Dacii”, Strasbourg (Gheorghe Bobeică), Asociatia „Connexion Moldavie” (Violeta Grițcan), Federația Asociațiilor de Români din Europa (Daniel Țecu), Asociația Românilor „Unirea” din Göteborg, Asociația „Dacia”, Roma, Asociația Femeilor Românce din Italia – Silvia Dumitrache, președinte, Asociația „Dacia Mestre-Venezia” (Eugenia Belibov), Grupul de Inițiativă al Diasporei Unioniste din Germania (Ghenadie Boțoc), Comunitatea Moldovenilor din Chicago (Mariana Berbecaru), Comunitatea Moldovenilor din Arizona (Mariana Lozovanu), Grupul Românilor din Irlanda (Marius Marosan), Fundatia ”DOR”, Montreal, Canada (Nicolae Margineanu), „My Romania Group”, Marea Britanie (Robert Willy Toperțer), Asociația „Pro-Neamul”, Franța, Cercul Cultural Româno-Austriac „Unirea” si Radio Tv „Unirea”, Austria (Ioan Godja), Asociația Culturală „Mihai Eminescu”, Paris (Margareta Luta).

Adunarea semnăturilor continuă.

articol preluat de pe http://infoprut.ro/


 

30.000 de persoane au solicitat, la Chişinău, UNIREA CU ROMÂNIA

articol – stiri.tvr.ro

05 Iulie 2015

La Chişinău s-a cerut unirea cu România. Sute de oameni, membri şi simpatizanţi ai platformelor unioniste, s-au adunat în Piaţa Marii Adunări Naţionale. De acolo, au plecat în marş spre Bucureşti.

ACTUALIZARE 18:10 Potrivit infoprut.ro, manifestaţia a început cu un concert al ansamblului Ştefan-Vodă, alături de alţi purtători ai folclorului românesc. Apoi evenimentul din PMAN a fost binecuvântat de un sobor de preoți la Mitropolia Basarabiei. Mulţimile s-au rugat alături de prelații de pe scenă pentru Unire.

În cadrul demonstraţiei, senatorul PNL Dorin Dobra i-a îndemnat pe oameni să “refacem acum istoria! Haideți să facem acum ceea ce au făcut cele două Germanii! Aceasta este șansa noastră!”

ACTUALIZARE 18:04 Organizatorii au anunţat că la marş au participat aproximativ 30.000 de persoane, iar, de la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, “care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.

În comunicatul organizatorilor se mai menţionează că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).

Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular.

O manifestaţie unionistă de amploare a început în centrul Chişinăului, pe care organizatorii o numesc Marea Adunare Naţională. Sunt oameni de toate vârstele, mulţi dintre ei au venit tocmai de la Bucureşti ca să ceară unirea, a precizat coresondentul TVR Moldova, Natalia Ciumac, pentru Telejurnal.

Manifestanţii au venit ca să spună că doar uniţi putem face faţă provocărilor viitorului şi ne putem bucura de o ţară mare. Un tricolor imens a fost desfăşurat de-a lungul Pieţii Marii Adunări Naţionale. Acţiunea este supravegheată de sute de poliţişti.

Manifestaţia nu se va încheia aici. Oamenii vor merge în marş spre Bucureşti: cinci zile vor merge pe teritoriul Republicii Moldova. Marşul va continua până la Vama Ungheni. Participanţii care vor avea paşapoartele la ei vor trece graniţa şi vor face un tur al Munteniei şi Ardealului cu trenul şi autocarul. Manifestaţia se va încheia la Bucureşti, a conchis corespondentul TVR Moldova.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/


 

Marea Adunare Națională de la Chișinău: 30.000 de participanți

articol – AGERPRES/(AS — editor: Angela Sârbu)

5 Iulie 2015

Aproximativ 30.000 de oameni au participat la Marea Adunare Națională care a avut loc duminică în centrul Chișinăului, informează un comunicat al organizatorilor.

”Treizeci de mii de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău au votat Unirea cu România. Din centrul Chișinăului, unioniștii au plecat pe jos, în Marșul lui Ștefan cel Mare, spre București”, se afirmă în comunicat.

De la tribuna amplasată în Piața Marii Adunării Naționale au luat cuvântul reprezentanți ai diferitelor categorii sociale. Ca oaspeți de seamă au fost doi parlamentari de la București, ”care au salutat lucrările Marii Adunări Naționale și dorința legitimă a poporului nostru de a se reunifica”.

Toată manifestația s-a desfășurat sub efigia lui Ștefan cel Mare. ”Ghidați de memoria și imaginea celui care a fost cel mai mare domnitor din toate timpurile, am pornit în marș spre București. Îi chemăm alături de noi pe toți cei din localitățile în care vom ajunge, pentru a ne face un viitor demn. Vrem să mergem pe jos și să le cerem fraților de peste Prut să ne accepte Unirea. Domnule președinte Iohannis, primiți-ne acasă! ”, a declarat Anatol Ursu, președintele Mișcării Civice Tinerii Moldovei, una dintre asociațiile organizatoare.

Comunicatul informează, de asemenea, că marșul unioniștilor se va derula pe jos în următoarele zile, urmând traseul Strășeni-Lozova-Călărași-Cornești-Ungheni. Trecerea Prutului se va face pe jos sâmbătă, 11 iulie, la ora 10:00, într-o refacere la scară mare a Podurilor de flori. Organizatorii îi invită pe toți doritorii să se alăture marșului sau să vină la Prut, toate acțiunile fiind autorizate și condițiile necesare fiind asigurare (transport, cazare, etc.).

Este prima dată în istoria ultimilor ani când acțiunile în favoarea Unirii au un astfel de sprijin popular, se precizează în comunicat.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/


 

Câtă frunză, câtă iarbă, MĂRIA TA!Acum la Chișinău! Toată mulțimea se va porni pe jos spre București pentru a cere UNIRE

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

 

Câtă frunză, câtă iarbă, MĂRIA TA!Acum la Chișinău! Toată mulțimea se va porni pe jos spre București pentru a cere UNIRE

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Pregătirile sunt în toi la Chișinău. Banner pregătit pentru azi în marș, va merge până la Prut, alături de tinerii Moldovei. Azi, toți ochii României pe CHIȘINĂU. Pe 11 iulie ne adunăm cu toții la Prut(Ungheni)

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 5 Iulie 2015

Noi suntem pregătiți să plecăm în Marșul lui Ștefan cel Mare. Dar mai întâi ne vedem la 14h la Marea Adunare Națională! https://www.facebook.com/events/449703591846064/

Posted by Basarabia Pământ Românesc on 4 Iulie 2015


 

Zeci de mii de moldoveni vor vota, simbolic, Unirea cu ţara mamă

articol – Loredana Diacu – epochtimes-romania.com

05.07.2015

Zeci de mii de cetăţenii ai Moldovei de peste Prut sunt aşteptaţi, duminică, să voteze unirea cu România, în cadrul Marii Adunări Naţionale, care va avea loc duminică, ora 14:00, în centrul Chişinăului. Adunarea va fi urmată de un marş pe jos spre Prut.

“După trecerea la grafie latină (Prima Mare Adunare Naţională – 27 august 1989), schimbarea denumirii statului în Republica Moldova (a Doua Mare Adunare Naţională -16 decembrie 1990) şi proclamarea Independenţei faţă de URSS (a Treia Mare Adunare Naţională – 27 august 1991) – a venit momentul să convocăm a Patra Mare Adunare Naţională: 5 iulie 2015.

Vom umple Piaţa şi refacem cele mai importante momente ale istoriei noastre recente. În 2015, ca şi atunci, oamenii nu mai pot suporta regimul existent şi înţeleg că singura soluţie pentru a depăşi situaţia în care ne aflăm este Unirea cu România. Drept dovadă, în ultimele luni în Chişinău au ieşit zeci de mii de persoane şi au cerut UNIREA!

A fost un început bun însă ceea ce urmează să se întâmple în această vară va fi şi mai BUN pentru viitorul nostru. Haideţi să mobilizăm toţi chişinăuienii şi toţi locuitorii satelor şi oraşelor, cu mic, cu mare. Toţi elevii, studenţii, oamenii de afaceri, agricultorii, intelectualii trebuie să fie prezenţi pentru a vota Unirea cu România, aşa cum s-a votat limba română, suveranitatea şi independenţa în perioada formării Republicii Moldova şi începutului desprinderii ei de Moscova.!”, scriu, pe Facebook, reprezentanţii Platformei Unoniste Acţiunea 2012, unul dintre organizatorii evenimentului de astăzi.

Convocată de Blocul Unităţii Naţionale (BUN), format din 22 de entităţi nonguvernamentale, printre care Platforma Unionistă Acţiunea 2012, Mişcarea Civică Tinerii Moldovei, Forul Democrat al Românilor din Republica Moldova şi Asociaţia Foştilor Deţinuţi şi Victime ale Represiunilor din Moldova, Marea Adunare Naţională va fi a patra astfel de manifestaţie din istoria statului format în urma destrămării URSS.

Anterior evenimentului, personalităţi marcante de la Chişinău, care fac parte din Consiliul Onorific al Blocului Unităţii Naţionale, precum şi zeci de asociaţii ale Diasporei, au lansat către toţi cetăţenii Republicii Moldova un apel de participare la Marea Adunare Naţională, potrivit infoprut.ro.

“Vă îndemnăm, stimaţi compatrioţi, să ieşim duminică, 5 iulie, la ora 14:00, la Marea Adunare Naţională, pentru a institui o largă mişcare civică de susţinere a cursului politic al reunificării ca o prioritate naţională a politicii celor două state româneşti”, se arată în apelul Consiliului Onorific al BUN către moldoveni.

La finele adunării, participanţii vor porni în marş, pe jos, spre Prut.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Marea Adunare Națională – 5 iulie 2015, ora 14:00

sursa – https://www.youtube.com

Marșul organizat de Plaftorma Unionistă Acțiunea 2012 cu genericul „Marea Adunare Națională”

(video) Protest la Ambasada RM la București și la MAE față de interdicția primită de Simion

foto – infoprut.ro
articol – ANA MARIA LAZAR – infoprut.ro

Zeci de persoane au protestat în fața Ambasadei Republicii Moldova la București față de emiterea unei interdicții pentru cinci ani și expulzarea liderului unionist George Simion de la Chișinău.

George Simion - foto preluat de pe infoprut.ro

George Simion – foto preluat de pe infoprut.ro

La protest a fost prezent și George Simion, venit din Republica Moldova, după ce aseară a fost escortat de autorități până la vamă.

Manifestație de susținere a românului expulzat din Moldova. George Simion: Guvernul de la Chișinău s-a întrunit de urgență pentru a discuta de acest abuz

sursa – http://www.b1.ro/

Protestatarii au scandat „Unitate națională”, „Chișinău și București, două inimi românești”. George Simion a spus că expulzarea nu este despre el, ci despre toţi basarabenii unionişti – peste 3,5 milioane. „Scopul pentru care am fost expulzat este de a intimida, de a băga frica în basarabenii unionişti. Nu mi-au pus interdicţiei mie, ci ideii unioniste”, a spus George Simion.

Iurie Reniță, ambasadorul Republicii Moldova a ieșit în fața clădirii, pregătit să ia un document de la protestatari pentru a-l transmite mai departe autorităților de la Chișinău.

„Voiam să ştiu dacă aveţi un memoriu sau o petiţie. Cunosc cazul domnului Simion, ştiu că aţi avut discuţii, şi mai mult decât comentariile pe care le-a făcut Ministerul de Interne nu pot să vă spun”, a spus diplomatul.

Întrebat despre motivele care au dus la emiterea unei interdicții, Reniță a spus că deține aceleași informații care circulă în presă, cu precizarea că ambasada nu se ocupă de investigații.

„Am solicitat şi eu prin intermediul Ministerului de Interne şi Ministerul de Externe mai multe detalii vizavi de ceea ce s-a produs la Chişinău în cazul dumneavoastră particular. Vă asigur că nu se pune problema de a expulza cetăţeni din Republica Moldova, vă asigur. Nu e o chestiune de expulzare cazul dumneavoastră în particular, urmează a mai fi clarificat. Ambasada nu este o structură de investigaţii, am solicitat toată informaţia pe cazul respectiv”, a mai spus ambasadorul.

Iurie Reniță, vizibil iritat, a ținut un discurs în fața presei despre relațiile dintre România și Republica Moldova.

„Vă asigur că, în afară de acest caz, particular, relaţiile dintre România şi Republica Moldova sunt consistente şi importante. Cred că aici e lucrul cel mai import. E necesar să susţineţi şi să sprijiniţi Republica Moldova, pentru că parcurgem o perioadă extrem de importantă şi delicată”, i s-a adresat ambasadorul lui George Simion.

După discuțiile cu ambasadorul, protestatarii au mers în fața Ministerului Afacerilor Externe. George Simion a anunțat că o delegație din partea Acțiunii 2012 va fi primită vineri, la orele 10.00, la minister.

Liderul Acțiunii 2012, George Simion, a fost expulzat din Republica Moldova pentru rațiuni de securitate națională, potrivit documentului pe care l-a primit în vamă. Pe numele său a fost emisă o interdicție de intrare în Republica Moldova pentru cinci ani.

Ambasada României la Chișinău cere informații autorităților din Republica Moldova pentru „reținerea de către reprezentanții Biroului Migrație și Azil al Republicii Moldova” a liderului Acțiunii 2012, George Simion, a precizat MAE de la București.

Simion a declarat că a fost reținut în fața Liceului„ Gheorghe Asachi”, unde urma să se întâlnescă cu cadrele didactice. El a fost invitat de colaboratorii SIS să-i însoțească la sediul instituției. Ulterior, a fost urcat în mașina cu care a fost dus spre granița cu România.

George Simion a primit o expulzare pe o perioadă de cinci ani de la Serviciul de Informații și Securitate, însă nu i s-au explicat motivele pentru care a devenit persona non grata în Republica Moldova. Președintele Acțiunii 2012 a fost reținut la Chișinău de ofițerii SIS Vadim Popovici și Victor Frumusachi.

Acțiunea 2012 și Tinerii Moldovei organizează la Chișinău pe 16 mai o manifestație de amploare pentru a pune capăt corupției și sărăciei.

articol ptrluat de pe http://infoprut.ro/

Naufragiul de duminică în Mediterana a făcut 800 de morți (UNHCR și OIM)

Foto: (c) Darrin Zammit Lupi / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)

Naufragiul de duminică în largul coastelor libiene a făcut 800 de morți, au anunțat, la începutul zilei de marți, la Catania în Sicilia reprezentanți ai Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), după ce au discutat cu supraviețuitori, informează AFP.

“Putem spune că 800 de oameni au murit”, a declarat Carlotta Sami, purtătorul de cuvânt al UNHCR în Italia, înainte ca purtătorul de cuvânt al OIM Flavio Di Giacomo să vină să confirme această estimare.

Reprezentanții UNHCR și OIM au putut discuta cu majoritatea celor 27 de supraviețuitori care au sosit în portul Catania la miezul nopții (22.00 GMT luni). Acești imigranți au debarcat după aproximativ două ore.

“Am comparat mărturisirile, au fost peste 800 de persoane la bord, inclusiv copii de 10, 12 ani. Au fost sirieni, aproximativ 150 de eritreeni, somalezi… Au plecat sâmbătă la 8.00 din Tripoli”, Libia, a explicat dna Sami.

“Supraviețuitorii provin din Mali, Gambia, Senegal, Somalia, Eritreea și Bangladesh”, a adăugat Di Giacomo, precizând că printre ei sunt patru minori.

Toți au fost conduși la centre de primire din regiune.

Gărzile de coastă italiene au anunțat că au recuperat 24 de cadavre și nu au confirmat bilanțul evocat de supraviețuitori.

Poliția italiană a anunțat, în timpul nopții, că doi dintre supraviețuitori, un tunisian și un sirian suspectați de a fi căpitanul și un membru al echipajului traulerului naufragiat au fost arestați la bordul vasului gărzilor de coastă.

Uniunea Europeană a decis luni să țină un summit extraordinar joi pentru a răspunde urgent la drama imigranților în Marea Mediterană, după o serie neagră de naufragii care au făcut peste 1.600 de morți sau dispăruți de la începutul anului potrivit UNHCR.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Germania cere o împărțire “echitabilă” a numărului de refugiați între țările UE

foto – rnews.ro
articol – AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Tudor Martalogu)

Ministrul german de interne, Thomas de Maiziere, le-a cerut joi țărilor Uniunii Europene să-și împartă în mod echitabil refugiații și solicitanții de azil ajunși la frontierele blocului comunitar, consemnează agenția EFE.

‘Este inacceptabil ca zece țări din UE să nu primească niciun solicitant de azil, în timp ce altele sunt copleșite’, a spus oficialul german la o dezbatere organizată de Oficiul federal pentru imigrație și refugiați cu prilejul împlinirii a zece ani de la adoptarea în Germania a legii privind imigrația.

Thomas de Maiziere a mai cerut și o soluție consensuală în fața numărului tot mai ridicat al refugiaților ce fug din zonele de conflict din Orientul Mijlociu și încearcă să ajungă în Europa traversând Marea Mediterană, adesea în ambarcațiuni improvizate, unii pierzându-și viața pe drum. Ministrul german de interne a apreciat în acest context că drama ce se petrece în zona Mediteranei necesită ‘un răspuns european’, ce trebuie să cuprindă reguli comune de azil și o împărțire justă a refugiaților între țările europene.

El a menționat că mulți cetățeni colaborează la primirea imigranților, dar a avertizat totodată că există o minoritate tot mai numeroasă ce manifestă rezerve față de refugiați, iar ‘ura seamănă violență’, amintind de atacurile asupra centrele de primire a refugiaților.

Ministrul german de interne s-a referit nu doar la refugiații din Orientul Mijlociu, atrăgând atenția asupra numărului tot mai mare al celor proveniți din sudul și estul Europei. În primul trimestru al acestui an aproape jumătate din cererile de azil primite de autoritățile germane au fost înaintate de persoane originare din Balcani.

‘Nu putem vorbi despre solicitanții de azil din Africa atunci când nu suntem capabili să evităm ca cetățenii europeni să ceară azil în Europa’, a spus Thomas de Maiziere, calificând o astfel de situație drept ‘rușinoasă’.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Liviu Mihaiu, despre acordarea sumei de un miliard de euro pentru Deltă: „Cu banii ăştia se construia o Deltă nouă“

Liviu Mihaiu, în studioul Adevărul Live FOTO David Muntean
articol – Mariana Iancu – adevarul.ro

Liviu Mihaiu, preşedintele Asociaţiei „Salvaţi Delta şi Dunărea“, consideră că România nu este pregătită să absoarbă fonduri de un miliard de euro.

România are alocat în bugetul 2014-2020 al Uniunii Europene un miliard de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, păstrarea biodiversităţii şi dezvoltarea turismului în Delta Dunării.

Informaţia a fost făcută publică de premierul Victor Ponta în discursul susţinut la deschiderea Târgului de Turism.

„Cu banii ăştia se poate construi o deltă nou-nouţă, însă, in opinia soc civile organizate profesional, e greu de crezut că România are administraţia pregătită pentru accesarea acestui imens fond alocat reconstrucţiei Deltei Dunării când trei mari fonduri operaţionale printre care şi POS-ul de Mediu au mari probleme de absorbţie şi administrare”, consideră Liviu Mihaiu, preşedintele asociaţiei „Salvaţi Dunărea şi Delta“.

articol preluat de pe http://adevarul.ro/

Islanda a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană

foto si articol – mediafax.ro

Islanda a anunţat joi că a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), potrivit angajamentului asumat de către Guvernul de centru-dreapta în urma alegerilor care au avut loc în urmă cu doi ani, relatează Wall Street Journal (WSJ) în pagina electronică.

Ministrul islandez de Externe Gunnar Bragi Sveinsson a informat joi preşedinţia letonă a UE şi Comisia Europeană (CE) că Guvernul a decis să nu reia negocierile de aderare la blocul celor 28 de state, a anunţat Ministerul de Externe într-un comunicat.

“Guvernul consideră că Islanda nu mai este stat candidat şi solicită UE să acţioneze în consecinţă din acest moment”, se arată în comunicat.

Reykjavikul a luat această decizie în urma unor consultări extinse cu Bruxellesul, în ultimele săptămâni, precizează ministerul, fără să prezinte motivele acestei decizii.

Guvernul eurosceptic, din care fac parte Partidul Progresului şi Partidul Independenţei, a suspendat negocierile de aderare în septembrie 2013, după ce a venit la putere în primăvara aceluiaşi an în baza unei platforme care includea un referendum asupra aderării la Uniune.

O decizie de a renunţa la această promisiune electorală, în februarie anul trecut, a fost întâmpinată cu proteste în ţară, însă Guvernul şi-a continuat linia.

Islanda a fost dur afectată de criza financiară, după ce trei bănci s-au prăbuşit în timpul crizei din 2008. Aceste probleme au alimentat susţinerea faţă de aderarea la UE, iar Islanda şi-a prezentat candidatura în 2009. Însă susţinerea publică a scăzut după izbucnirea crizei datoriilor suverane şi din cauza unor disensiuni cu Bruxellesul asupra cotelor de pescuit.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/