Articole

Islanda a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană

foto si articol – mediafax.ro

Islanda a anunţat joi că a renunţat la aderarea la Uniunea Europeană (UE), potrivit angajamentului asumat de către Guvernul de centru-dreapta în urma alegerilor care au avut loc în urmă cu doi ani, relatează Wall Street Journal (WSJ) în pagina electronică.

Ministrul islandez de Externe Gunnar Bragi Sveinsson a informat joi preşedinţia letonă a UE şi Comisia Europeană (CE) că Guvernul a decis să nu reia negocierile de aderare la blocul celor 28 de state, a anunţat Ministerul de Externe într-un comunicat.

“Guvernul consideră că Islanda nu mai este stat candidat şi solicită UE să acţioneze în consecinţă din acest moment”, se arată în comunicat.

Reykjavikul a luat această decizie în urma unor consultări extinse cu Bruxellesul, în ultimele săptămâni, precizează ministerul, fără să prezinte motivele acestei decizii.

Guvernul eurosceptic, din care fac parte Partidul Progresului şi Partidul Independenţei, a suspendat negocierile de aderare în septembrie 2013, după ce a venit la putere în primăvara aceluiaşi an în baza unei platforme care includea un referendum asupra aderării la Uniune.

O decizie de a renunţa la această promisiune electorală, în februarie anul trecut, a fost întâmpinată cu proteste în ţară, însă Guvernul şi-a continuat linia.

Islanda a fost dur afectată de criza financiară, după ce trei bănci s-au prăbuşit în timpul crizei din 2008. Aceste probleme au alimentat susţinerea faţă de aderarea la UE, iar Islanda şi-a prezentat candidatura în 2009. Însă susţinerea publică a scăzut după izbucnirea crizei datoriilor suverane şi din cauza unor disensiuni cu Bruxellesul asupra cotelor de pescuit.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Românii din Timoc își cer drepturile: „Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România”

digi24.ro

Cei 300.000 de etnici români care trăiesc în Timocul sârbesc vor să aibă şi statut oficial de cetăţeni români. Reprezentanţii lor încearcă să schimbe legea şi au cerut deja sprijinul Parlamentului şi Guvernului de la Bucureşti. În plus, vor să învețe în limba română în zonele în care sunt majoritari. Momentul nu a fost ales întâmplător: Serbia negociază acum condiţiile de aderare la Uniunea Europeană, iar problema minorităţilor este una dintre chestiunile aflate în discuţie.

Niciunul dintre sutele de mii de etnici români care trăiesc în Timoc nu are cetăţenie română. Legislaţia în vigoare acum nu le permite să aibă acest statut pentru că nu locuiesc în zonele care au aparţinut fostelor regiuni româneşti.

Nemulţumiţi de asta, studenţii de acolo au depus o petiţie în Parlamentul de la noi prin care cer modificarea legii.

„Sunt vreo 160 de semnături de etnici români care doresc cetăţenia română, sperăm ca rugămintea lor să urgenteze modificarea cetăţeniei”, spune Alexandru Savic, liderul studenţilor din Timoc.

„Singura şansă ca acest proiect să treacă mai departe este să întrunească voinţa politică a tuturor partidelor parlamentare şi bineînţeles să obţină un aviz favorabil din partea Guvernului României”, declară Viorel Badea, senator.

Românii din Timoc vor însă şi alte drepturi în ţara în care trăiesc. Cel mai important: să aibă cursuri în limba română în şcoli şi universităţi.

În acest moment, copiii românilor din zonă învaţă în 50 de şcoli, dar doar în 9 dintre ele se predă în limba română.

„Sunt probleme care ţin de asigurarea cadrelor calificate pentru a preda ore de cultură şi civilizaţie în limba română”, spune Angel Tîlvăr, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni.

„Nu cerem nimic mai mult decât au sârbii în România. Asta vrem să avem şi noi”, spune Dusan Pîrvulovici, etnic român din Timoc.

Etnicii români din Timoc sunt optimişti şi spun că au şanse mari să îşi câştige drepturile.

„Serbia e în proces de negociere, de aderare cu UE şi în timpul negocierii poţi să pui probleme, drepturile minorităţilor se discută foarte mult. Reprezintă un subiect foarte important”, afirmă Marian Jean Marinescu, eurodeputat membru în comisia de negociere UE – Serbia.

Românii din Serbia trăiesc în două mari regiuni: Voievodina şi Timoc. În Voievodina, etnicii au şcoli, biserici şi ziare în limba română.

La Bucureşti, un proiect legislativ care clarifică statutul de cetăţean român a trecut de Senat şi este în dezbatere în Camera Deputaţilor.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

Războiul hibrid al lui Putin ameninţă Moldova, avertizează Pentagonul şi NATO

de Elena Dumitru – adevarul.ro

Planurile lui Vladimir Putin pentru Europa de Est nu sunt limitate la Ucraina, iar Rusia are deja privirea îndreptată spre Republica Moldova, crede Phillip Breedlove, generalul forţelor armate NATO din Europa.

Vestul nu are niciun motiv pentru a considera că Vladimir Putin îşi limitează planurile pentru Europa de Est la Ucraina, iar Republica Moldova este următorul punct pe lista Moscovei, au avertizat joi mai mulţi oficiali din cadrul Pentagonului şi NATO.

„Trebuie supravegheate locurile unde o campanie mediatică puternică susţinută de Rusia urmează să fie pusă în aplicare. Este ceea ce se întâmplă în Republica Moldova”, a subliniat generalul Breedlove, de asemenea şef al Comandamentului european al armatei SUA, în faţa Congresului American.

Marţi, preşedintele moldovean Nicolae Timofti a atins un punct sensibil în timpul conferinţei comune de presă cu Klaus Iohannis, când a cerut mai multe investiţii româneşti în audiovizualul de peste Prut. Afirmaţiile lui Timofti vin în contextul în care influenţa grupurilor ruse asupra massmedia din Moldova este de notorietate.

„În Transnistria se află trupe ruseşti tocmai pentru a împiedica R. Moldova să se îndrepte spre Vest”, a reamintit comandantul NATO. Un astfel de focar separatist se poate închega oricând şi în regiunea Bugeac, parte a Basarabiei istorice care acum aparţine Ucrainei, scriu jurnaliştii „Moscow Times”. Pentru Kremlin, zona dintre Bugeac şi Odessa este de importanţă strategică, asigurând coridor între separatiştii din Transnistria, cei din Crimeea şi eventual către Doneţk şi Lugansk.

Un alt factor de risc semnalat de analişti sunt alegerile din regiunea autonomă Găgăuzia din Republica Moldova, unde mişcarea separatistă devine tot mai puternică.

În acest context, NATO şi UE trebuie să menţină sancţiunile economice aplicate Rusiei, în caz contrar existând posibilitatea ca Moscova să încerce să destabilizeze Republica Moldova şi ţările baltice, a atras atenţia recent David Cameron, premierul Marii Britanii. În cadrul aceloraşi audieri din Congresul de la Washington, mai mulţi oficiali din cadrul Departamentului pentru Apărare al SUA au atras atenţia că pericolul destabilizării este ridicat mai ales în statele est-europene care nu fac parte din NATO, dând drept exemple Republica Moldova şi Muntenegru.

Moldova ar putea fi următoarea victimă a Kremlinului, însă Uniunea Europeană nu se arată gata de a-i sări în apărare, încep analiştii Institutului Legatum un amplu raport despre Republica Moldova, preluat într-un articol de publicaţia americană „Foreign Policy” la sfârşitul anului trecut.

Încercând să afle care sunt motivele pentru care, în ciuda entuziasmului de acum câţiva ani, „Republica Moldova şi UE nu au trăit fericite împreună până la adânci bătrâneţe”, analiştii străini ajung la concluzia că moldovenii şi-au pierdut încrederea în Uniunea Europeană din cauza eşecului clasei politice interne de a promova cu adevărat valorile comunitare ci, în schimb, urmărindu-şi în continuare propriile interese. „Cea mai evidentă şi cea mai folositoare concluzie care se poate trage este că liderii moldoveni nu mai cred cu adevărat în valorile europene, în ciuda imaginii de loialitate afişată”, scriu analiştii.

Cititi mai mult pe http://adevarul.ro/international/europa/razboiul-hibrid-putin-ameninta-moldova-avertizeaza-pentagonul-nato-1_54ef49d5448e03c0fd03da5c/index.html?utm_source=newsletter&utm_campaign=R%C4%83zboiul+hibrid+al+lui+Putin+amenin%C5%A3%C4%83+Moldova%2C+avertizeaz%C4%83+Pentagonul+%C5%9Fi+NATO&utm_content=Newsletter-184089-20150226

Klaus Iohannis, în fața studenților USM: Nu doar trecutul, ci și viitorul nostru sunt comune, în Uniunea Europeană

realitatea.md

Președintele României, Klaus Iohannis, aflat în vizită oficială la Chișinău, a susținut o prelegere în fața profesorilor și studenților Universității de Stat din Moldova. În discursul său, șeful statului român a vorbit atât despre relațiile bilaterale moldo-române, cât și despre viitorul european al Republicii Moldova, atins cu sprijinul României. Iohannis a mai precizat că cele două țări au nu doar un trecut, dar și un viitor comun, în cadrul Uniunii Europene.

Realiteatea.md vă prezintă în continuare unele teze din alocuțiunea președintelui Klaus Iohannis în fața tineretului studios:

„Astăzi, comuniunea de limbă, istorie, civilizație și cultură face din relația României cu Republica Moldova un episod unic la nivel european. În diferite etape ale construcției europene, diferite state au acordat altor țări care aspirau la statutul de candidat sau de membru al Uniunii Europene, asistență consultativă și tehnică, precum și susținere în procesul de negociere.

Cu toate acestea, relația dintre România și Republica Moldova depășește aceste elemente tehnice. Între noi este ceva mai presus. Limba noastră comună este mult mai veche decât momentul când vizionarii lideri europeni construiau prima comunitate a cărbunelui și oțelului. Între noi există un amestec de identitate și solidaritate greu de definit, dar ușor de simțit. De la Timișoara la Orhei se aude aceeași limbă, iar trecutul nostru încape deseori între copertele aceluași manual de istorie”.

„Dumneavoastră veți deveni în următorii ani vocea locuitorilor Republicii Moldova. În această calitate veți avea responsabilitatea decisivă de a conduce Republica Moldova în marea familie europeană. Astfel, elitele moldovenești au marea șansă de a contribui la așezarea RM acolo unde îi este locul, în Uniunea Europeană, alături de România. Dar, construcția unui viitor durabil nu poate fi însușită doar de către cetățenii RM, ci trebuie asumată cu hotărâre de Guvernul de la Chișinău, oricare ar fi acesta.

Una dintre marele provocări ale anilor următori este să duceți la îndeplinire reformele democratice începute în țara voastră. Nu există altă cale spre prosperitate și securitate decât a continua acest efort susținut”.

„În ultimii ani ați făcut eforturi importante pentru apropierea de UE. Republica Moldova a reușit să fructifice din plin statutul de membru al parteneriatului estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii moldoveni și semnând, alături de Ucraina și Georgia, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizarea schimburilor. Aceștia sunt pași hotărâți în vederea integrării, dar nu și suficienți. De aceea eforturile trebuie să continue.

Trăim vremuri tulburi, chiar la granițele noastre o perspectivă care complică și mai mult strădaniile Republicii Moldova. Cred că în actualul context regional marcat de instabilitate, este de datoria României să contribuie la garantarea persepectvivei europene a Republicii Moldova”.

„Evident totul va lua timp. Nimic nu se construiește peste noapte. Fiți convinși că lucrurile făcute cu rânduială sunt mai eficiente și mai durabile. România a semnat Acodrul de Asociere în 1993 și a devenit membru cu drepturi depline în 2007. 14 ani reprezintă un drum lung, dar experiența ne-a demonstrat că așteptarea reprezintă înainte de toate depășirea propriilor bariere din administrație, din justiție, din raporturile statului cu cetățenii”.

articol preluat de pe http://www.realitatea.md/

Decizie EXTREMĂ! | Ungaria va fi EXCLUSĂ din Comunitatea Statelor Democratice

Ungaria urmeaza a fi exclusa din Comunitatea Democratiilor, un grup de 106 state constituit din iniţiativa secretarului de stat Madeleine Albrigh, ca răspuns la anomaliile antidemocratice din cadrul organismelor ONU, potrivit revistei Foreign Policy, citată de Gandul.
Recent, Ungaria a fost criticată dur de oficiali ai SUA pentru derapaje de la democraţie. Subsecretarul de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice, Victoria Nuland, a acuzat deriva antidemocratică din Ungaria şi corupţia din România. Mai mult, zece dintre apropiaţii prim-ministrului Viktor Orban au fost trecuţi pe lista neagră a persoanelor indezirabile pe pământ american.

Potrivit sursei citate, excluderea Ungariei din Comunitatea Democraţiilor, deşi este un gest simbolic, „va însemna o recunoaştere internaţională a faptului că Ungaria nu mai este o democraţie”.

Pe lângă faptul că drepturile cetăţenilor au fost semnificativ îngrădite în Ungaria, ţara s-a apropiat foarte mult de Rusia, stat asupra căruia Uniunea Europeană şi SUA au aplicat o serie de sancţiuni economice ca răspuns la criza din Ucraina. Pe plan intern, premierul Viktor Orban a rescris constituţia, a intervenit în sistemul judiciar şi a erodat libertatea mass-media şi cea religioasă.

Comunitatea Democraţiilor, un grup de 106 state care au aderat în anul 2000 la Declaraţia de la Varşovia privind valorile democratice, s-a constituit din iniţiativa secretarului de stat Madeleine Albright, ca răspuns la anomaliile antidemocratice care aveau şi încă mai au loc în cadrul organismelor ONU.

Viktor Orban: Liberalismul si-a epuizat resursele
Premierul maghiar Viktor Orban a declarat ca vrea sa renunte la democratia liberala in favoarea unui “stat neliberal”, urmand exemplele Rusiei si Turciei, informeaza Bloomberg. Criza financiara globala din 2008 a aratat ca “statele democratice liberale nu pot ramane competitive la nivel global“, a declarat Orban la 26 iulie 2014, la o intalnire a liderilor etnici maghiari de la Baile Tusnad.

“Nu cred ca aderarea noastra la Uniunea Europeana ne impiedica sa construim un nou stat neliberal bazat pe fundatiile nationale“, a sustinut Orban. El a enumerat Rusia, Turcia si China, ca exemple de natiuni “de succes”, care nu sunt liberale, iar unele dintre ele nici macar democrate.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a declarat la Universitatea de vara de la Baile Tusnad, ca tara sa doreste sa-si dezvolte, in continuare, relatiile cu Uniunea Europeana, dar si cu statele din restul lumii, daca gaseste puncte de interes comune. Raspunzand unei intrebari din public, Orban a spus ca Ungaria nu vrea ca Rusia sa fie izolata, dimpotriva, interesul major este ca “aceasta tara sa nu se rupa de procesul de dezvoltare, democratizare si modernizare a societatii“.

El crede ca Ungaria trebuie sa aiba relatii bune cu tarile din Uniunea Europeana, dar si cu restul lumii, mentionand ca nu va marginaliza nici capitalul rusesc, nici cel venit din tarile arabe si nici din China.

“Lasand la o parte ideologiile, trebuie sa gasim acele puncte comune pe baza carora sa ne armonizam interesele cu aceste tari. Nu cred ca trebuie sa facem o alegere, trebuie doar sa vedem daca relatiile servesc sau nu intereselor Ungariei. (…) Trebuie sa avem relatii bine dezvoltate cu UE, dar si cu restul lumii, pentru ca succesul lor este si succesul nostru. Trebuie sa fim realisti in ceea ce priveste capacitatile noastre si constienti ca trebuie sa dezvoltam aceste relatii, sa cautam acele puncte unde avem interese comune“, a afirmat Viktor Orban, preluat de revista22.ro
articol preluat de http://www.nasul.tv

Acord al UE pentru reducerea cu 40% a gazelor cu efect de seră până în 2030 Uniunea Europeană a ajuns la un acord istoric vineri asupra planului climat ce prevede o reducere de cel puțin 40% a emisiilor sale de gaze cu efect de seră până în 2030.

“Acord! Reducere de cel puțin 40% până în 2030. Acord al Consiliului European asupra unei politici energetice și climatului cel mai ambițios din lume”, a scris președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, pe contul său de Twitter.

Cei 28 de șefi de stat și de guvern au convenit de asemenea asupra a două obiective: creșterea ponderii de energii regenerabile la 27% din consum și economii de energie de 27%, a precizat Van Rompuy. Primul este obligatoriu, al doilea nu, notează AFP.

Europenii, impulsionați în special de Spania și Portugalia, au decis de asemenea să mărească “interconexiunile” electrice în cadrul Uniunii, a precizat Van Rompuy.

“Aceasta este o veste bună pentru climat, cetățeni, sănătate și negocierile internaționale asupra climatului de la Paris în 2015″, a mai spus el, asigurând ca s-ar crea “locuri de muncă durabile” și “competitivitate”.

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu)
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro