Articole

Dezbaterea organizată de Fundația Universitară a Mării Negre cu tema „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina și România” – video

Miercuri, 18 februarie, 2015, în incinta sălii festive Grand Hotel du Boulevard din București, a avut loc dezbaterea publică „Puntea Moscova – Budapesta peste Ucraina și România”, organizată de Fundația Universitară a Mării Negre (FUMN) în colaborarea cu ziarul Adevărul și revista Foreign Policy România. Evenimentul a fost moderat de Ion M. Ioniță, senior editor Adevărul, și Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre.

La discuții au participat, în calitate de vorbitori, Sergiu Celac, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Ioan Donca, ambasador și membru în Consiliul Director al Fundației Universitare a Mării Negre, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe și consilier prezidențial, Emil Hurezeanu, membru în Consiliul Director al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, Petrişor Peiu, Director Departamentul de Analize Economice al FUMN, Iulian Chifu, profesor SNSPA și George Scarlat, expert FUMN.

Ce urmăreşte noua axă Budapesta-Moscova

De Matei Dobrovie | Articol publicat pe The Epoch Times | 20.02.2015

Atât Ungaria, cât şi Rusia suferă de un sindrom post-imperialist, a subliniat fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu în cadrul dezbaterii „Puntea Moscova-Budapesta peste Ucraina şi România”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre. Alţi vorbitori au afirmat că ultima vizită a lui Putin la Budapesta arată că începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns, iar un expert FUMN a avertizat că apropierea Ungaria-Rusia este una geopolitică, interesul comun fiind legat de România şi Ucraina.
În deschiderea evenimentului, politologul Dan Dungaciu a reamintit că Ungaria este un stat NATO, dar pe care nu este preconizat să se construiască baze ale Alianţei şi că Budapesta are relaţii tot mai reci cu SUA, deşi recent a fost numit un ambasador american la Budapesta.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete”, a explicat Dungaciu. În opinia sa, pericolul este că Ungaria aduce Rusia la masa negocierilor pentru orice politică energetică europeană prin investiţiile făcute de ruşi în domeniul nuclear din Ungaria.

”La nivel european, Ungaria joacă pe ideea că Rusia nu este alteritatea şi opusul Europei, ci trebuie să fie un partener al acesteia. Budapesta încearcă să aibă un rol de punte şi este un stat euroatlantic care joacă la două capete” – Dan Dungaciu.

Analistul a mai arătat că la nivel regional, Grupul de la Vişegrad (state precum Slovacia, Ungaria, Slovenia) au un parteneriat solid cu Federaţia Rusă şi devin o punte economică între UE şi Federaţia Rusă.

În relaţia cu România, Dungaciu consideră că trebuie discutat în ce măsură Ungaria mai este un pericol regional pentru ţara noastră şi pentru proiectul european.

Virajul către Est

Şi jurnalistul Emil Hurezeanu a remarcat că ungurii stabilesc o nouă legătură cu Rusia într-un moment în care Moscova face din politica anti-occidentală o agendă transparentă, asumată, mai mult ca niciodată în ultimii 25 de ani. În opinia sa, nemulţumirea populaţiei ungare faţă de politicile pro-ruse ale lui Orban nu este însă masivă.

Jurnalistul consideră totuşi că alianţa Ungaria-Rusia este contra naturii, istoriei şi culturii. ”Nu cred că suntem în situaţia în care o axă Belgrad-Budapesta-Atena să ne izoleze ca un nou cordon sanitar înspre Occident de data aceasta, nu înspre Răsărit, astfel încât să stăm striviţi între o menghină maghiaro-rusă şi una sârbo-ungaro-elenă. Apropierea Ungariei de Rusia este însă una dintre cele mai neliniştitoare evoluţii pentru România. În Ungaria se vorbeşte despre noi proiecte energetice precum un post-South Stream care să vină din Turcia, să treacă prin Grecia şi apoi spre Ungaria”, a precizat Hurezeanu. El a adăugat că în conferinţa de presă, în legătură cu dependenţa de gazul rusesc, Orban a afirmat, : ”e vina mea că România şi Croaţia nu şi-au terminat conductele către Ungaria astfel încât să preluăm gaz metan şi din aceste ţări?” şi a remarcat că North Stream continuă să pompeze gaz în ciuda severităţii lui Merkel faţă de Kremlin.

La rândul său, fostul ministru de externe Sergiu Celac, a afirmat că, prin vizita sa la Budapesta, Putin a vrut să arate că prietenia cu Rusia rentează, dovadă fiind acordurile energetice. ”Până acum, abordarea Kremlinului era punitivă – dacă nu faci ce zic eu, îţi tai gazul sau măresc preţul. Acum începe să funcţioneze tactica morcovului sau a băţului ascuns”, a explicat Celac. În opinia sa, interesul lui Putin de a face această vizită era mai mare decât al lui Orban, pentru că este prima vizită a preşedintelui rus într-o ţară membră a UE după incidentul cu catastrofa zborului malaezian din iulie anul trecut.

Pe de altă parte, diplomatul a arătat că nu doar Viktor Orban, ci şi preşedintele ceh Milos Zeman şi premierul slovac Robert Fico au exprimat poziţii categorice împotriva sancţiunilor impuse Rusiei de Occident. ”Dacă ne uităm şi la chinurile definirii interesului naţional în Bulgaria şi zvârcolirile financiaro-politice ale Greciei, nemaivorbind de tragedia din Ucraina şi incertitudinea din Republica Moldova, toate acestea se petrec în jurul nostru şi trebuie să ne reconştientizăm poziţia geostrategică”, a concluzionat el.

Pe aceeaşi linie, fostul ambasador al României în Federaţia Rusă, Ioan Donca, a afirmat că relaţia Ungaria-Rusia reprezintă o breşă în UE şi în NATO. ”Vizita lui Merkel la Budapesta nu a avut niciun efect, pentru că nu a schimbat nimic din atitudinea lui Orban”, a adăugat fostul diplomat. El a ridicat întrebarea dacă garanţiile de securitate NATO sunt suficiente pentru România, în cazul în care această breşă se lărgeşte. În opinia sa, vom vorbi despre conflictul din Ucraina şi în următoarele decenii, iar parcursul european al acesteia ”este întrerupt, fracturat”.

Sindromul post-imperialist

Fostul consilier prezidenţial Iulian Chifu a vorbit despre democraţia iliberală propusă de Orban pe ideea că un stat autoritar este mai eficient ”pentru că nu mai e nevoie să treci prin atâtea instituţii şi să obţii atâtea voturi pentru a lua decizii”. Prin urmare, democraţia ar putea să funcţioneze şi fără principii liberale. În opinia sa, această schimbare de abordare se explică prin faptul că atât Orban, cât şi Putin sunt membri ai Grupului de la Valdai, care propune democraţia suverană.

Pe de altă parte, Chifu a susţinut că Ungaria şi-a resetat abordarea de politică externă înainte de vizita Angelei Merkel pe noi coordonate în care relaţia sa privilegiată este în raport cu Germania şi Rusia.”UE şi NATO sunt cumva marginalizate din lipsă de capacitate de reacţie, eficienţă şi capacitate de a răspunde obiectivelor de politică externă ale Ungariei, în timp ce SUA devin nerelevante pentru că sunt schimbătoare şi nu oferă garanţii şi stabilitate în timp”, a precizat analistul.

Internaţionala revizionistă

Fostul consilier prezidenţial s-a referit şi la ”o anumită ameninţare a unei Internaţionale revizioniste formată din Rusia, care a anexat un teritoriu din Ucraina, şi Ungaria, care îşi gestionează un sindrom post-imperial”.

La rândul său, George Scarlat, expert al Fundaţiei Universitare a Mării Negre, a reamintit că Ungaria lui Orban a subminat proiectul energetic european Nabucco, conductă care urma sa aprovizioneze şi Ungaria cu gaz caspic. Ţara ar fi devenit astfel un hub în transportul gazelor spre Austria. Ca urmare, Scarlat consideră că acţiunile şi deciziile guvernului Orban au fost contrare interesului naţional al Ungariei.

Pe de altă parte, Budapesta a încredinţat ruşilor, fără licitaţie, lucrarea pentru extinderea centralei nucleare de la Paks, ceea ce a dus şi la tensionarea relaţiilor cu SUA, pentru că s-a considerat că a fost o procedură netransparentă prin care a fost prejudiciat producătorul american Westinghouse care era interesat.

Expertul a mai precizat că parteneriatul Ungaria-Rusia este unul geopolitic, iar interesul comun este legat de România şi Ucraina. Scarlat a dat ca exemplu momentul când Poroşenko şi Iaţeniuk negociau anul trecut cu Rusia privind datoria legată de gaz şi preţul acestuia, iar Ungaria a anunţat fără explicaţii că sistează furnizarea de gaz în sistem reverse flow către Ucraina. Mişcarea a fost interpretată ca o încercare de a submina poziţia Kievului, astfel încât Ucraina să obţină un contract mai puţin avantajos.

Pe de altă parte, Scarlat a reamintit că oficialii ungari au cerut autonomia minorităţii maghiare din Ucraina în momentul abrogării legii limbilor regionale de către Parlamentul de la Kiev. Mai mult, în regiunea Transcarpatia din Ucraina, Ungaria a avut activităţi iredentiste, ca şi în Transilvania, având în vedere că au fost trimise acolo personaje ca liderul Jobbik, Vona Gabor, europarlamentarul ungur Bela Kovacs şi Csibi Barna, extremistul care a spânzurat o efigie a lui Avram Iancu, a conchis expertul.

articol preluat de pe http://fumn.eu/

Marș al demnității la Kiev, la un an de la „Euromaidan”

independent.md

Ucraina marchează în acest sfârșit de săptămână un an de la evenimentele din Maidan (Piața Independenței din centrul Kievului) – epicentrul manifestațiilor între noiembrie 2013 și februarie 2014 – care au dus la înlăturarea președintelui prorus Viktor Ianukovici.

„Această revoluție a fost prima, dar a fost o bătălie victorioasă pentru independența noastră”, a declarat actualul președinte ucrainean Petro Poroșenko, referitor la revoluția preoeuropeană de acum un an, potrivit AFP.

Mai mulți lideri europeni, între care președintele Consiliului European Donald Tusk și președintele german Joachim Gauk, sunt așteptați duminică dimineață la Kiev pentru a participa la un „marș al demnității”.

Printre participanți se va numără și președintele Republcii Moldova, Nicolae Timofti.

Peste 100 de oameni au fost uciși de către serviciile speciale ucrainene în timpul revoltelor din centrul Kievului și alte mari orașe ale Ucrainei.

articol preluat de pe http://independent.md/

Zeci de mii de ruși au ieșit în stradă, la Moscova: „Nu vom uita” – foto

independent.md

În jur de 35.000 de persoane s-au adunat sâmbătă, în centrul Moscovei, pentru un marş de protest organizat la un an de la înlăturarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici.

Marşul este organizat sub sloganul „Nu vom uita, nu vom ierta” și se declară împotriva revoluției ucrainene de la începutul anului 2014, denumită simbolic „Euromaidan”.

1048972032

Protestul este organizat de către asociația „Antimaidan”, având drept scop „condamnarea” protestelor de tipul celor ce au avut loc în Ucraina.

1048970904

Peste 100 de oameni au fost ucişi, iar alte sute au fost răniţi în cursul protestelor violente care au avut loc la Kiev în perioada 18-21 februarie 2014, care au culminat cu înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

articol preluat de pe http://independent.md/

PROTEST cu zeci de mii de oameni la Moscova, la un an de la înlăturarea lui Viktor Ianukovici: “Nu vom uita, nu vom ierta”

Mediafax

Aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat sâmbătă, în centrul Moscovei, pentru un marş de protest organizat la un an de la înlăturarea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, relatează agenţia TASS.

Marşul va fi organizat sub sloganul “Nu vom uita, nu vom ierta”.

Unul dintre organizatorii mitingului de protest, Dmitri Sablin, membru al Consiliului Federaţiei Ruse (Camera superioară a Parlamentului rus), a declarat că 100 de asociaţii au anunţat participarea.

Peste 100 de oameni au fost ucişi, iar alte sute au fost răniţi în cursul protestelor violente care au avut loc la Kiev în perioada 18-21 februarie 2014, care au culminat cu înlăturarea preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Iohannis, despre furnizarea de arme Ucrainei: Livrările de armament duc la amplificarea conflictului – video

de Catalina Mihai – Mediafax

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că opţiunea privind furnizarea de arme Ucrainei trebuie lăsată “pentru mult mai încolo” deoarece livrările de armament duc întotdeauna la amplificarea conflictului.

Întrebat, la Digi 24, dacă va fi linişte în Ucraina, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că liderii europeni şi-au exprimat la Consiliul European informal speranţa că Acordul de la Minsk “va ţine”. “Este, cum s-a exprimat foarte frumos cineva acolo, o rază de speranţă. Mai mult, deocamdată nu, dar, dacă se păstrează, poate să ducă la rezultate palpabile”, a precizat Iohannis.

Întrebat dacă poate ajunge la frontiera României conflictul din Ucraina, şeful statului a negat. “Nu, nu cred că va ajunge conflictul propriu-zis la graniţele României, dar e clar că şi acum deja s-a ajuns prea departe, dacă vorbim de implicarea militară”, a spus el.

În ceea ce priveşte furnizarea de arme pentru Kiev, Klaus Iohannis a apreciat că această opţiune “trebuie lăsată pentru mult mai încolo”. “Livrările de armament niciodată nu au pacificat zone conflictuale, livările de armament întotdeauna duc la o amplificare a conflictului”, a precizat Iohannis, subliniind însă că trebuie lăsat “un spaţiu de manevră dacă situaţia se schimbă în mult mai rău”. “Atunci este posibil ca împreună cu partenerii să se reevalueze această chestiune”, a punctat preşedintele.

Referitor la cei 400.000 de etnici români din Ucraina, Iohannis a spus că ei sunt afectaţi de acest conflict “ca şi ucrainenii, ca şi etnicii maghiari”, dar din datele primite nu a putut să constate că “există o apăsare cu conotaţie etnică”.

“Trebuie să fie o preocupare predilectă a noastră ce se întâmplă cu românii din Ucraina. (…) E una din temele pe care le voi aborda atunci când voi face vizita în Ucraina, pe 17 martie”, a afirmat Klaus Iohannis.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Lupte grele în Ucraina și zeci de morți, în pofida apropierii armistițiului

AGERPRES/(AS — autor: Sorin Popescu, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) Gleb Garanich/REUTERS

Pesimismul cu privire la aplicarea acordului de încetare a focului în Ucraina, semnat joi la Minsk, este în creștere, după ce ziua de vineri a fost din nou una foarte sângeroasă, conform ultimului bilanț provizoriu cel puțin 12 soldați ucraineni și 15 civili fiind uciși în urma luptelor dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, transmite AFP.

De altfel, președintele ucrainean Petro Poroșenko și-a atenționat vineri soldații, în timpul unei vizite într-o cazarmă, ‘să nu-și facă iluzii’ că insurgenții vor respecta acordul convenit, al cărui prim pas va fi un armistițiu ce ar trebui să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Armata ucraineană a anunțat în cursul zilei de vineri că separatiștii își consolidează pozițiile în zonele pe care le controlează și se dau lupte grele în zona unui nod feroviar strategic din apropierea localității strategice Debalțevo, unde trupele ucrainene sunt încercuite de rebelii proruși.

Mai mulți analiști consideră că separatiștii încearcă să cucerească orașul Debalțevo înaintea intrării în vigoare a armistițiului.

Pe de altă parte, Ucraina și Rusia au început să ofere propriile interpretări ale unor puncte din înțelegerea semnată în urma negocierilor purtate la Minsk de liderii lor, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, mediate de cancelarul german Angela Merkel și de președintele francez Francois Hollande.

Astfel, în timp ce ministrul ucrainean de externe, Pavel Klimkin, a declarat că Ucraina nu și-a asumat, în timpul summitului de la Minsk, niciun fel de obligații juridice sau politice privind reforma constituțională și, în cadrul acesteia, privind descentralizarea regiunii Donbas, Kremlinul a anunțat că soarta pilotului ucrainean Nadia Savcenko, aflată în închisoare în Rusia, va fi decisă numai de justiția rusă, deși acordul prevede eliberarea tuturor prizonierilor.

De altfel, acordul, ‘intitulat Minsk 2′, întrucât documentul reia în mare parte acordul semnat tot la Minsk în septembrie, dar care nu a fost respectat, este criticat pentru lipsa mecanismelor concrete de soluționare a chestiunilor litigioase. Este de exemplu cazul controlului frontierei ruso-ucrainene, despre care în textul acordului se menționează că va reveni în întregime trupelor ucrainene, dar numai după ce se vor desfășura alegerile locale. Însă un comandant al separatiștilor la un punct de frontieră cu Rusia a declarat agenției France Presse că ‘nu crede’ că Ucraina mai poate prelua controlul frontierei, el declarându-se sigur că separatiștii nu-și vor abandona pozițiile.

La rândul său, ministrul Klimkin a recunoscut în fața parlamentului de la Kiev că acordul nu stabilește o dată privind retragerea trupelor străine de pe teritoriul Ucrainei, oficialul ucrainean făcând aluzie la militarii ruși deveniți combatanți în rândul separatiștilor și la echipamentele militare furnizate acestora de Rusia.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Negocierile dintre liderii Ucrainei, Rusiei, Franței și Germaniei s-au încheiat

AGERPRES/(AS — editor: Gabriela Ionescu)

Liderii Ucrainei, Petro Poroșenko, Rusiei, Vladimir Putin, Franței, Francois Hollande, și Germaniei, Angela Merkel, au încheiat negocierile de la Minsk pe tema conflictului ucrainean, informează joi RIA Novosti, citată de Reuters.

Potrivit DPA, cei patru lideri au ajuns la un acord conform căruia, în următoarele 48 de ore, urmează să intre în vigoare un armistițiu. Agenția germană de presă menționează că acordul nu a fost încă semnat de liderii separatiști.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

Trupele ruse au lansat exerciţii în Transnistria, iar Ucraina a trimis soldaţi la frontieră

Mediafax

Geniştii din cadrul Grupului operativ al trupelor ruse de menţinere a păcii din Transnistria au început o serie de exerciţii militare, iar Ucraina a trimis soldaţi ai Gărzii Naţionale pentru a asigura securitatea de-a lungul frontierei cu regiunea separatistă moldoveană, relatează Deutsche Welle.

Potrivit presei transnistrene citată de Deutsche Welle în pagina electronică, “geniştii ruşi din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente”.

La rândul său, Ucraina a pus în aplicare noi măsuri de securitate la frontiera cu Transnistria. De la 1 februarie, segmentul de frontieră care leagă Ucraina de regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, care are o lungime de 411 kilometri, este păzit nu doar de grăniceri ucraineni, dar şi de soldaţi experimentaţi ai Gărzii Naţionale, care au luptat în cadrul conflictului separatist din estul Ucrainei. Potrivit publicaţiei ucrainene Kyiv Post, este vorba de aproape 1.000 de soldaţi. Aceştia au creat posturi de control pe traseele principale care duc spre regiunea transnistreană.

Presa ucraineană scrie despre un plan prin care Rusia ar urmări preluarea controlului asupra regiunii Odesa, pentru a îngrădi, astfel, accesul Ucrainei la mare, un plan ce ar urma să fie implementat inclusiv cu ajutorul trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La sfârşitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un şanţ de protecţie de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Autorităţile de la Kiev au anunţat că, în acest fel, încearcă să împiedice accesul tehnicii militare ruseşti din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruşi, dislocaţi în Transnistria, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Negocieri la Minsk în vederea încheierii unui acord de încetare a focului în estul Ucrainei

de Iuliana Enache – Mediafax

Negocierile de pace destinate încheierii unui acord de încetare a focului cu caracter “coercitiv” în estul separatist al Ucrainei au început sâmbătă la Minsk, pe fondul unei intensificări a violenţelor soldate cu moartea a 15 militari ucraineni.

Grupul de contact, format din fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus Mihail Zurabov şi reprezentanta OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) Heidi Tagliavini, şi emisarii republicilor rebele proruse Doneţk şi Lugansk s-au întâlnit la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) într-o reşedinţă oficială din capitala belarusă unde au fost semnate primele acorduri de pace în septembrie.

Fostul şef al administraţiei lui Kucima, Viktor Medvedciuk, un apropiat al lui Vladimir Putin vizat de sancţiuni americane, a ajuns, de asemenea, la reuniune la bordul maşinii ambasadorului rus, fără să se ştie care este mandatul lui la aceste negocieri.

Separatiştii au ameninţat că, în cazul eşecului negocierilor, îşi vor extinde ofensiva “până la eliberarea totală a regiunilor Doneţk şi Lugansk”, din care o mare parte este controlată de Guvernul de la Kiev.

La Kiev, ministrul Apărării Stepan Poltorak a anunţat sâmbătă că 15 miliari ucraineni au fost ucişi şi alţi 30 au fost răniţi “pe toată linia frontului” în 24 de ore.

El a spus că oraşul strategic Debalţeve, pe drumul care leagă Doneţk de Lugansk şi care este în prezent devastat de lupte crâncene, este acum “controlat parţial de grupuri rebele”.

Ulterior, ministerul său a difuzat un comunicat în care sublinia că “Debalţeve este sub controlul ucrainenilor”, dar că insurgenţii “bombardează împrejurimile oraşului”.

Un oficial militar separatist, Eduard Basurin, a afirmat la rândul său că rebelii au “încercuit” forţele ucrainene, respectiv 8.000 de persoane în total, prezente la Debalţeve.

Presa ucraineană compară deja bătălia de la Debalţeve cu “tragedia” de la Ilovaisk, când, în august, trupele ucrainene au fost încercuite de separatişti şi peste 100 de militari au fost ucişi.

Armata ucraineană a anunţat sâmbătă lupte la Vugleguirsk, a cărui cucerire de către rebeli înseamnă o încercuire aproape totală a Debalţeve.

Potrivit şefului poliţiei regionale Viaceslav Abroskin, Debalţeve şi Vugleguirsk sunt “private de electricitate, apă, încălzire şi comunicaţii”.

El a adăugat că 12 civili au murit în 24 de ore la Debalţeve, unde “voluntarii evacuează familii întregi”.

În faţa violenţelor care au atins un nivel critic în ultimele zile, OSCE a declarat că un “document constrângător privind o încetare a focului imediată şi retragerea armelor grele de pe linia de contact” ar trebui semnat sâmbătă la Minsk.

Pe front diplomatic, Ucraina îl va primi la 5 februarie pe secretarul de Stat american John Kerry, care îi va aduce o susţinere fermă înainte de a participa la conferinţa pe tema securităţii de la Munchen, unde se va întâlni cu omologul său rus Serghei Lavrov.

Ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a subliniat că Statele Unite nu au “epuizat toate mijloacele pentru a face Rusia să plătească” pentru rolul jucat în conflictul ucrainean, într-un interviu acordat săptămanalului ucrainean Dzerkalo Tîjnia apărut sâmbătă.

cititi mao mult pe http://www.mediafax.ro/externe/negocieri-la-minsk-in-vederea-incheierii-unui-acord-de-incetare-a-focului-in-estul-ucrainei-13796917

Putin a convocat Consiliul rus de Securitate

independent.md

Preşedintele rus Vladimir Putin a avut vineri o reuniune cu membrii Consiliului rus de Securitate pentru a discuta situaţia din estul Ucrainei, care s-a agravat în ultimele zile, a anunţat Dmitri Peskov, transmite Agerpres.

„Au avut loc discuții intense în legătură situația din sud-estul Ucrainei, care continuă să se agraveze”, a precizat Peskov.

În cadrul întâlnirii au fost discutate și probleme legate de situația social-economică din țară, a menționat reprezentantul de la Kremlin.

Confruntările dintre forţele Kievului şi cele ale separatiştilor au crescut în intensitate în ultimele zile şi pe acest fond noi negocieri de pace ar urma să aibă loc vineri la Minsk între reprezentanţii Ucrainei, Rusiei, OSCE şi cei ai separatiştilor proruşi, după ce preşedintele Petro Poroşenko a făcut apel la o întâlnire ‘de urgenţă’ în acest format în încercarea de a obţine un nou armistiţiu.

articol preluat de pe http://independent.md

Un nou atac cu rachete în Donețk; Cel puțin 9 oameni au murit

independent.MD

Cel puţin 9 civili au murit într-un nou atac asupra Doneţkului. Rachetele au lovit un centru pentru distribuirea ajutoarelor umanitare şi o staţie de troleibuz.

Potrivit Korrespondent, oamenii au auzit trei explozii, care au distrus case, un centru pentru distribuirea ajutoarelor umanitare şi o staţie de troleibuz. Separatiștii pun atacul pe seama armatei ucrainene, iar autorităţile de la Kiev nu au oferit niciun răspuns.

Pe de altă parte, negocierile de pace programate pentru azi la Minsk au fost anulate.

Acum cinci zile, în urma unui atac al separatiștilor asupra orașului ucrainean Mariupol 30 de persoane și-au pierdut viața.

Peste 5.000 de oameni au fost ucişi în estul Ucrainei din aprilie anul trecut, când a izbucnit conflictul între forţele separatiste şi armată.

articol preluat de pe http://independent.md