Articole

Preşedintele ucrainean a prezentat în Parlament un proiect de lege care vizează aderarea la NATO

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a supus, joi, dezbaterii Parlamentului un proiect de lege care ar urma să permită Kievului să adere la NATO pentru a-şi asigura securitatea în faţa ameninţărilor Rusiei, relatează AFP.

Proiectul de lege prezentat de Poroşenko prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat.

Ucraina s-a alăturat taberei de state cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.

După accederea la preşedinţia ţării sale, în februarie, când predecesorul său, Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, a fost nevoit să cedeze puterea sub presiunea străzii, Petro Poroşenko a făcut din aderarea Ucrainei la NATO una dintre priorităţile sale în materie de politică externă.

Preşedintele ucrainean şi NATO îl acuză pe preşedintele rus Vladimir Putin că susţine militar forţele separatiste din estul industrial al Ucrainei.

Cu toate că Moscova a respins constant aceste acuzaţii, Poroşenko a apreciat că “agresiunea” rusă împotriva ţării sale l-a determinat să se orienteze spre Vest şi să prezinte acest proiect de lege în Parlament.

“Statutul de stat nealiniat al Ucrainei a demonstrat că acesta constituie un mijloc total ineficient pentru a asigura securitatea” ţării, a argumentat Poroşenko într-o notă explicativă postată pe site-ul său.
atticol preluat de pe http://m.mediafax.ro

Senatul SUA a aprobat statutul de ‘aliat major non-NATO’ pentru Republica Moldova, Georgia și Ucraina

AGERPRES/(AS — autor: Adriana Matcovschi, editor: Ionuț Mareș)

Foto: (c) Yin Bogu / XINHUA ARHIVĂ

Senatul SUA a aprobat proiectul de lege intitulat ‘Ukraine Freedom Support Act of 2014′, potrivit căruia Republica Moldova, Ucraina și Georgia obțin statut de aliat major al SUA fără să fie membri ai NATO. Documentul a fost votat în unanimitate, informează agenția de presă Unimedia.

Acest proiect de lege acordă statutul de aliat al SUA fără apartenență la NATO pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Totodată, documentul prevede extinderea sancțiunilor la adresa sectoarelor energetic, militar și financiar ale Rusiei, dar și acordarea de asistență pentru armata ucraineană și refugiați.

Pentru a deveni lege, documentul trebuie votat de Camera Reprezentanților din SUA.

Proiectul legislativ a fost elaborat de președintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) și de Bob Corker (republican).

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/

DOCUMENTAR Români în războiul din Ucraina

Emisiunea „Adevărul despre România“, realizată de reporterii ziarului „Adevărul“, prezintă un documentar în premieră despre traumele românilor care luptă în estul Ucrainei. Comunitatea românilor din Bucovina de Nord a fost atinsă de conflictul dintre separatiştii pro-ruşi şi armata ucraineană. E bine să ştii că la doi paşi de tine are loc un război în care se trăieşte şi se moare în limba română.

Poroșenko vrea înlocuirea limbii ruse cu engleza în școlile din Ucraina

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a propus vineri ca engleza să devină a doua limbă de studiu în şcolile ucrainene în locul rusei, într-un discurs susţinut la Universitatea din Liov, un cel mai important oraș din vestul Ucrainei.

„Engleza trebuie să devină a doua limbă de studiu în şcoli pentru că există o legătură între nivelul de trai şi nivelul de stăpânire a englezei de către populaţia unei ţări”, a afirmat Poroşenko, un miliardar care s-a specializat în relaţii economice internaţionale şi vorbeşte foarte bine limba lui Shakespeare.

El a dat ca exemplu Singapore, al cărei guvern a decis în anii ’50 ca engleza să devină a doua limbă oficială.

„Nu mai trebuie să vorbim de statutul limbii ruse, ci de cel al englezei”, a subliniat el.

Dureroasa problemă lingvistică a devenit mai politizată ca oricând în Ucraina, o fostă republică sovietică divizată între o parte de vest naţionalistă ucrainofonă şi o parte de est rusofonă şi rusofilă. Conflictul armat dintre armata ucraineană şi rebeliunea prorusă din estul ţării este instigat, potrivit Kievului, de către Kremlin sub pretextul protejării populaţiei rusofone.

Ucraineana este singura limbă oficială a ţării de la obţinerea independenţei în 1991.

Chiar dacă nu o vorbesc în familie, ucrainenii rusofoni înţeleg ucraineana şi scriu în această limbă, a cărei învăţare era obligatorie în perioada sovietică, în pofida dominaţiei rusei, limba oficială a Uniunii Sovietice.
articol preluat de pe http://independent.md/

Ucraina: Șeful Spitalului Cernăuți, aruncat la coșul de gunoi; Și-a scris demisia în tomberon

Deși autoritățile ucrainene au îndemnat cetățenii să se „comporte civilizat” şi să nu mai arunce politicieni şi oficiali locali în tomberoane de gunoi, ucrainenii continuă această acțiune.

Dacă până în prezent cetățenilor nemulțumiți aruncau politicieni la coșul de gunoi, de această dată victimă a fost directorul Spitalului Regional din Cernăuţi, Manoly Mihaychuk.

Lucrătorul medical a fost aruncat într-un tomberon şi a fost cărat prin tot oraşul, până la sediul administraţiei regionale, acolo unde a fost obligat să-şi scrie demisia. Acesta a fost acuzat de corupţie şi diverse abuzuri.

Insistența ucrainenilor a făcut, în cele din urmă, ca Manoly Mihaychuk să scrie cerea de demisie în timp ce încă se afla în tomberon, după care a fost eliberat.

Citește și: (VIDEO) Odesa: Politician corupt, aruncat la coșul de gunoi http://independent.md/video-odesa-politician-corupt-aruncat-la-cosul-de-gunoi/#.VC5z_Wd_uE2

Actualmente, Consiliul regional a acceptat demisia medicului şi urmează să desemneze un nou director la conducerea Spitalului Regional Cernăuţi.

De menționat că, mai mulţi activişti ucraineni au lansat în ultimele zile o adevărată campanie împotriva oficialilor pe care îi consideră corupţi sau susţinători ai fostului preşedinte Viktor Ianukovici. În acest sens, Ministerul ucrainean de Interne a îndeamnat cetăţenii să nu mai arunce politicieni şi oficiali locali în tomberoane de gunoi.

http://independent.md/video-apel-al-autoritatilor-ucrainene-nu-mai-aruncati-politicieni-la-gunoi/#.VC50j2d_uE1

627x0-1

627x0-2

627x0-3

627x0-4

627x0
articol preluat de pe http://independent.md/

Ucraina livrează în continuare Rusiei motoare de elicoptere

Ucraina livrează în continuare Rusiei motoare de elicoptere în pofida deciziei președintelui ucrainean Petro Poroșenko de a fi suspendată orice cooperare tehnico-militară cu Moscova, a declarat joi ministrul rus al industriei și comerțului, Denis Manturov.

„Livrările de motoare de elicoptere ucrainene către Rusia nu au fost niciodată suspendate”, a indicat Manturov, potrivit RIA Novosti.

Agenția de presă rusă amintește că, la mijlocul lunii iunie, președintele Poroșenko a interzis societăților ucrainene orice cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ministrul ucrainean al finanțelor Olexandr Șlapak a anunțat ulterior că producătorul ucrainean „Motor Sich” a suspendat livrările de motoare de elicoptere către Rusia.

Compania ucraineană a semnat în 2011 cu holdingul „Elicopterele Rusiei” un contract în valoare de 1,2 miliarde de dolari pentru o perioadă de cinci ani și care prevede livrarea a 250 — 270 de motoare pe an.

Ministrul adjunct ucrainean pentru industrie și comerț Iuri Sliusar declara în iunie că este imposibil pentru „Motor Sich” să găsească alți cumpărători pentru aceste motoare în afara Rusiei.

articol preluat de pe http://independent.md/

Ponta și Iațeniuk au semnat Acordul privind micul trafic la frontieră

Trimisul special al AGERPRES, Doroteea Purcărea, transmite: Premierul Victor Ponta și omologul său ucrainean Arseni Iațeniuk au semnat joi la Kiev Acordul între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei privind micul trafic la frontieră.

Acordul reglementează condițiile de desfășurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenții din zona de frontieră a României sau a Ucrainei care intenționează să rămână în zona de frontiera a celuilalt stat, în special din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depășească 3 luni de ședere neîntreruptă.

Acordul se aplică locuitorilor unei zone de 30 km situate de o parte și de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de km de linia de frontieră în cazul unităților administrativ-teritoriale care se întind dincolo de limita celor 30 de km.

De prevederile Acordului beneficiază toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puțin 3 ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Aceste persoane pot trece frontiera româno-ucraineană fără viză, pe baza permisului de mic trafic de frontieră.

În cadrul ceremoniei de semnare a Acordului, premierul Ponta i-a înmânat un document omologului ucrainean prin care partea română acceptă înființarea unui consulat al Ucrainei în România, cel mai probabil la Sighetu Marmației, după cum spun surse oficiale.

Aceleași surse susțin că România solicită în schimb înființarea unui consulat în zona ucraineană Transcarpatia, la Solotvino.

AGERPRES/(editor: Mihai Simionescu)
Foto: (c) LIVIU SOVA / AGERPRES FOTO

articol prelat de pe http://www.agerpres.ro

Statuia lui Lenin din Harkov, cea mai mare din Ucraina, dată jos de mii de ucraineni

Statuia lui Lenin din orașul Harkov, localitate din nord-estul Ucrainei, a fost dată jos duminică seară, în urma unei acțiuni la care au participat câteva mii de ucraineni.

Acțiunea a început în după-amiaza zilei de duminică, după ce câteva sute de locuitori ai orașului Harkov s-au adunat în centrul orașului pentru a desfășura una din tradiționalele acțiuni pro-Ucraina.

Aceștia au încercat de mai multe ori să dea jos gigantul din bronz care îl înfățișa pe liderul revoluției bolșevice, însă fără succes, întrucât cablurile s-au rupt.

Până la urmă, după ce la acțiune s-au adunat peste 3000 de participanți, vestigiul sovietic a fost doborât, în uralele manifestanților.

Ulterior, în locul statuii a fost arborat drapelul Ucrainei.

Statuia lui Lenin din Harkov, cel mai important oraș din nordul Ucrainei, cu peste un milion de locuitori, era cea mai mare de acest fel din țara vecină. Ea avea peste 8,5 metri înălțime, fiind montată pe un piedestal de 20 de metri.

1510694

1510702

1510704

1510715


articol preluat de pe http://independent.md

Parlamentul European a ratificat Acordul de Asociere UE-Ucraina

Textul a fost aprobat de 355 de deputaţi şi nici unul dintre parlamentarii prezenţi nu a votat împotrivă

Parlamentul European a ratificat marți, în același timp cu Parlamentul de la Kiev, Acordul de Asociere dintre Uniunea Europeană și Ucraina, informează AFP.

Acordul, al cărui vot a fost calificat drept „istoric” de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, a obținut 535 de voturi pentru, 127 împotrivă și 35 de abțineri.

După vot, parlamentarii au intonat imnul naţional ucrainean. Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat ulterior acordul, în aplauzele celor prezenţi.

Acest acord, care are componente politice şi economice, rămâne însă în mare parte simbolic în acest stadiu, după ce UE a anunţat amânarea intrării în vigoare a acordului de liber schimb până la sfârşitul lui 2015, pentru a permite discuţii cu Rusia, care se opune acestui acord.

articol preluat de pe http://www.sursazilei.ro

SRI: Au fost implementate noi măsuri de securitate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene

Noi măsuri de securitate au fost implementate în contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei, a menționat sâmbătă SRI într-un comunicat de presă.

“În contextul evenimentelor generate de tensionarea relațiilor ruso-ucrainene și pe fondul necesității Alianței Nord-Atlantice de a-și întări granița de est, au fost implementate noi măsuri de securitate, sens în care a apărut și ideea creării, pe baza contribuției voluntare a țărilor membre NATO, a unui Fond de Sprijin (Trust Fund) pentru dezvoltarea capacității de apărare cibernetică a Ucrainei. Expertiza pe care SRI o deține în domeniul securității cibernetice — apreciată atât în proiecte desfășurate în țara noastră, cât și în cadrul cooperării cu NATO, prin contribuții la crearea de platforme specifice și prin participarea activă la exerciții precum Cyber Coalition — a fundamentat aprobarea, de către CSAT, a participării țării noastre, prin Serviciul Român de Informații, în calitate de națiune-lider, la acest Fond”, a precizat SRI în comunicatul de presă.

Ca urmare, CSAT a aprobat transmiterea acestei decizii către NATO, iar în cadrul Summit-ului NATO din Țara Galilor (4-5 septembrie a.c.), România și-a declarat disponibilitatea de a îndeplini rolul de națiune-lider a Fondului de Sprijin pentru apărarea cibernetică a Ucrainei.

“Această calitate presupune definirea, de către specialiștii naționali în securitate cibernetică, în baza dialogului cu partea ucraineană, a cerințelor tehnice și a arhitecturii unui sistem de protecție a unor infrastructuri critice IT&C împotriva amenințărilor cibernetice. De asemenea, o altă sarcină a națiunii-lider se referă la identificarea altor state NATO ca și contributori la Fond, astfel încât să se poată asigura resursele financiare pentru implementarea proiectului definit. Nu în ultimul rând, națiunea-lider va asigura managementul de proiect și instruirea specialiștilor ucraineni în vederea exploatării eficiente a sistemului”, se arată în comunicatul de presă.

Potrivit SRI, având în vedere evoluțiile de securitate în domeniu, România, prin instituțiile abilitate, acordă o atenție deosebită prevenirii și contracarării amenințărilor la adresa sa și a aliaților săi.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/