Articole

STOP-CETA

STOP-CETA

foto: facem.de-clic.ro

Dragi prieteni,

”Mărul cel frumos îl mănâncă porcii”, așa îmi spunea bunica atunci când îi arătam merele de supermarket, cele crescute şi colorate nenatural. Grija pentru o alimentație sănătoasă nu m-a părăsit nicicând în ultimii ani, poate și datorită bunicii, care și-a învățat nepoții să aleagă hrană sănătoasă și să prețuiască tot ce e crescut curat și cu grijă față de natură.

Am urmărit cu atenție fiecare încercare a industriei alimentare de a ne pune pe masă de la alimente modificate genetic, la pui clorinat sau pur și simplu, produse cu etichete lacunare. De cele mai multe ori, industria a fost nevoită să dea înapoi, blocată fiind de reglementări restrictive.

Însă acum corporațiile se pregătesc să-și ia revanșa. Au reunit într-un singur text tot ce și-au dorit ani de zile să obțină de la autoritățile europene și naționale. Solicitările lor au îmbrăcat o haină nouă – aceea de tratat comercial de liber schimb. Azi statele au căzut în această capcană și România nu face excepție. Aproape și-au dat acordul pentru semnarea CETA [1], tratatul Uniunii Europene cu Canada. Doar 17 zile ne mai despart de momentul când acesta va fi semnat oficial și ceea ce mâncăm, zi de zi, nu va mai fi niciodată la fel.

>>> Semnează și tu pentru o alimentație sănătoasă și spune Stop CETA!

Mulți prieteni m-au întrebat ce poate fi într-atât de rău cu CETA, când mi-au văzut nemulțumirea profundă, mai ales că nu puțini mi-au zis că și așa mâncăm deja “numai prostii”. Da, alimentele cu care ne hrănim sunt departe de a fi ideale și totuși, prevederile CETA vor crește balanța în favoarea alimentelor nesănătoase. Aici sunt câteva exemple:

  • Prin CETA, UE ar crește semnificativ importurile de carne de vită și porc din Canada.Reglementările canadiene permit spălarea cărnii de vită și de pui clorinat, un proces care este interzis în prezent în UE.

  • Canada a avut probleme cu inspecția produselor din carne. În 2012 și 2014, bacteria E.coli a fost găsită în transporturile de carne de vită provenite din Alberta. 40% din vitele sacrificate și procesate în Canada provin din acest stat.

  • Ractopamina este utilizată în mod obişnuit la creşterea porcilor, însă medicamentul este interzis în Uniunea Europeană. În Canada este folosită ca un medicament de uz veterinar, care este injectat în bovine, porcine și curcani. Reziduurile sale, ce rămân în carnea animalelor după sacrificare, pot provoca agitaţie, anxietate, un ritm cardiac rapid şi alte afecţiuni.

  • Canada este printre primii trei cei mai mari producători de alimente modificate genetic din lume. Etichetarea acestora este opțională în Canada. UE, în schimb, a adoptat etichetarea obligatorie pentru orice produs care a fost modificat genetic. În același timp, prin CETA, UE s-a angajat să coopereze cu Canada, ceea ce ar putea rezulta în pemiterea importului de ulei de rapiță, porumb, soia, sfeclă de zahăr, mere și somon, modificate genetic, pentru consumul uman.

În negocierea unui tratat mamut precum CETA (are peste 1600 de pagini), funcționarii influențați de lobby-ul industriei alimentare sunt îndemnați să privească la cifre, la fluxurile comerciale neîngrădite, în cele din urmă, la profit. Siguranța cetățenilor și sănătatea umană nu își au niciodată locul într-o negociere comercială.

Noi, cetățenii, știm însă că hrana sănătoasă înseamnă viață pentru cei dragi nouă. Guvernul României trebuie să ne asculte, să ne audă îngrijorările și să spună Stop CETA.

>>> Mai avem doar 3 de zile pentru a spune STOP CETA! Semnează acum!

Hai să facem din această petiție una uriașă, pe care Guvernul României să nu o poată ignora!

Roxana și echipa de-clic.ro

[1] CETA – Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (Comprehensive Economic & Trade Agreement) urmează să fie semnat de cele 28 state membre UE și de către Canada, pe 28 octombrie 2016.

(Andrei Popescu) 300.000 de persoane protestează în Germania împotriva controversatelor acorduri CETA şi TTIP

Amazing Graceeeee: #StopCetaTTIP Demonstrations Hamburg: 65.000, Köln: 55.000, Berlin: 70.000, München: 25.000, FFM: 50.000, Stuttgart: 40.000, Leipzig: 15.000 We will win!

foto: facebook.com/eci.ttip
articol: Andrei Popescu – epochtimes-romania.com

19 septembrie 2016

 

Străzile mai multor oraşe din Germania au fost în weekend gazda unor proteste masive împotriva unor controversate şi tot mai nepopulare acorduri comerciale ce se doresc a fi încheiate între UE, pe de o parte, şi SUA şi Canada, pe de altă parte.

Protest împotriva CETA şi TTIP în Berlin, Germania, 17 septembrie 2016. (Captură Foto) – foto: epochtimes-romania.com

Sute de mii de persoane au ieşit sâmbătă pe străzi în toată Germania pentru a protesta şi mărşălui împotriva a doua acorduri comerciale susţinute de corporaţii, despre care manifestanţii susţin că vor submina democraţia, vor ataca economiile locale şi drepturile angajaţilor şi vor accelera ameninţările prezentate de încălzirea globală şi de hegemonia corporativă.

Atacând atât Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) cât şi Acordul Economic şi Comercial Cuprinzător (CETA), acorduri pe care Uniunea Europeană doreşte să le încheie cu SUA şi, respectiv, Canada, opozanţii susţin că aceste tratate nu sunt cu adevărat axate pe extinderea comerţului, ci mai degrabă pe extinderea puterii corporaţiilor.

CETA şi TTIP ameninţă mediul înconjurător şi protecţia consumatorului pentru milioane de oameni din Europa şi America de Nord”, a declarat Jennifer Morgan, co-director executiv al Greenpeace Internaţional. “Aceste acorduri vor dilua legile privind siguranţa alimentară, legislaţia pentru mediu, regulamentele bancare şi vor submina suveranitatea puterilor naţiunilor”.

 

 

articole preluate de pe: epochtimes-romania.comyoutube.com

(Matei Dobrovie) ONG-uri din Europa şi Canada cer guvernului Cioloş să stopeze ratificarea CETA

ONG-uri din Europa şi Canada cer guvernului Cioloş să stopeze ratificarea CETA

foto: epochtimes.ro
articol: Matei Dobrovie – epochtimes.ro

10 iunie 2016

O largă coaliţie de organizaţii non-guvernamentale, platforme şi coaliţii civice, federaţii sindicale şi personalităţi din interiorul şi din afara UE au adresat preşedintelui Iohannis şi premierului Cioloş un apel prin care solicită României să exercite dreptul său de veto pentru a stopa ratificarea tratatului CETA.

Tratatul CETA (Comprehensive Economic and Trade Agreement), menit să înlăture toate barierele tarifare şi non-tarifare dintre Uniunea Europeană şi Canada, a fost negociat într-o totală desconsiderare a intereselor României, se arată într-un comunicat remis Epoch Times de Asociaţia România Vie.

Autorii comunicatului reamintesc că prin separarea chestiunii libertăţii de circulaţie a persoanelor, astfel încât statul canadian să refuze în continuare ridicarea vizelor pentru cetăţenii români, de cea a ratificării CETA, interesul naţional al României este încălcat.

Aceasta nu este însă singura problemă gravă pe care o ridică tratatul CETA. Astfel, odată ratificat, România şi toate celelalte ţări afectate vor fi mult mai expuse consecinţelor aplicării mecanismelor de arbitraj stat – investitori, de genul celor care au permis hotărâri aberante ca în faimosul caz al fraţilor Micula, aşa-numitei cooperări în reglementare care va permite unor corporaţii private să dicteze politicile statului, precum şi relaxării standardelor de calitate, de mediu, de protecţie a drepturilor angajaţilor şi a locurilor de muncă. În ceea ce priveşte România, mai putem cita recunoaşterea prin tratatul CETA a unei singure Indicaţii Geografice Protejate (Magiunul de Prune Topoloveni) – toate celelalte produse alimentare tradiţionale româneşti fiind astfel ameninţate -, precum şi absenţa totală a unui studiu de impact asupra economiei româneşti”, mai arată aceştia.

Apelul este semnat de următoarele organizaţii:

1. Din România: Fundaţia Greenpeace CEE RomâniaAsociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului din România- Comitetul Helsinki (APADOR-CH), Fundaţia Terra Mileniul III, Campania Salvaţi Roşia Montană, Platforma de-clic.ro, Asociaţia 2 Celsius, Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater, Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, Bankwatch România, Comunitatea Uniţi Salvăm, Asociaţia Eco Ruralis şi Asociaţia România Vie (care a iniţiat acest demers).

2. Din Polonia: Fundacja Strefa Zieleni, Institute of Global Responsibility, Instytut Spraw Obywatelskich (INSPRO)/ The Civil Affairs Institute.

3. Din Grecia: Michael Tziotis, Naturefriends Greece, Peliti, Green Institute, Greece.

4. Din Finlanda: Emmaus Aurinkotehdas ry.

5. Din Olanda: Transnational Institute (TNI), The Netherlands

6. Din Franţa: Dr. Raoul Marc JENNAR, Collectif Causse Méjean – Gaz de Schiste NON, Collectif Stop TAFTA Florac.

7. Din Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: War on Want.

8. Din Germania: Arbeitsgemeinschaft bäuerliche Landwirtschaft (AbL) e.V. in Deutschland, BI lebenswertes Korbach e.V., PowerShift – Verein für eine ökologisch-solidarische Energie- & Weltwirtschaft e.V., Vorsitzende Slow Food Deutschland e.V., Bürgerinitiative FrackingFreies Hamburg.

9. Din Belgia: Friends of the Earth Europe.

10. Din Lituania: Centre for Sustainable Development (Lithuania).

11. Din Suedia: Skiftet.org – Sveriges demokratinätverk, samt MinKampanj.nu.

12. Din Slovenia: Society Movement for Sustainable Development of Slovenia – TRS.

13. Din Irlanda: Keep Ireland Fracking Free, FíS NUA.

14. Reţele pan-europene: WeMove.EU, European Coordination Voa Campesina – ECVC.

15. Din Canada: The Council of Canadians, MiningWatch Canada, The January 1st Collective, Rising Tide – Coast Salish Territories

articol preluat de pe: epochtimes.ro

(Cosmin Zaharia) UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP

foto: green-report.ro
articol: Cosmin Zaharia - green-report.ro

9 noiembrie 2015

Comisia Europeană a publicat propunerea sa privind includerea unui capitol referitor la comerț și la dezvoltarea durabilă, inclusiv la forța de muncă și la mediu, în cadrul actualelor negocieri comerciale dintre UE și SUA pentru Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP).

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP - foto: green-report.ro

UE dorește introducerea unor prevederi mai ambițioase în materie de mediu și dezvoltare durabilă în cadrul TTIP – foto: green-report.ro

Capitolul propus, referitor la dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP, conține cele mai ambițioase propuneri prezentate vreodată unui partener comercial cu privire la aceste aspecte. Această abordare respectă noua strategie comercială a UE, „Comerț pentru toți”, care vizează elaborarea unor politici comerciale mai responsabile, atât la nivel intern, cât și la nivel mondial.

Scopul principal al acestui capitol este de a asigura respectarea, atât în UE, cât și în SUA, a unor standarde stricte în domeniul forței de muncă și al mediului și de a permite cooperarea între părți în vederea abordării provocărilor economiei globale, cum ar fi, printre altele, munca copiilor, sănătatea și siguranța la locul de muncă, drepturile lucrătorilor și protecția mediului.

„(…) propunem, în cadrul negocierilor comerciale dintre UE și SUA, o abordare foarte ambițioasă privind dezvoltarea durabilă, care va fi respectată și pusă în aplicare imediat după semnarea acordului. Cooperarea cu SUA ne-ar permite să luptăm în mod mai eficient, la nivel mondial, pentru adoptarea unor practici mai responsabile. În același timp, am garanta că standardele noastre actuale stricte, chiar dacă sunt uneori diferite, sunt respectate atât în UE, cât și în SUA”, a declarat Cecilia Malmström, comisarul UE pentru comerț.

Propunerea privind dezvoltarea durabilă în cadrul TTIP se referă și la angajamentele asumate în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și al acordurilor multilaterale de mediu, pentru a asigura respectarea, de către ambele părți, a unui ansamblu comun de standarde și norme fundamentale privind forța de muncă și protecția mediului. În plus, textul include obligația de a nu admite derogări de la legislația națională în domeniul muncii și al protecției mediului cu scopul de a atrage schimburi comerciale sau investiții.

În același timp, Comisia Europeană prezintă, de asemenea, primul raport amănunțit de acest gen cu privire la cea mai recentă rundă de negocieri privind TTIP, care a avut loc în octombrie. Raportul sintetizează discuțiile purtate cu privire la toate cele trei domenii ale acordului, și anume accesul la piață, aspectele legate de reglementare și normele

Prevederi amănunțite referitoare la mediu, incluse în capitolul privind dezvoltarea durabilă:

Consolidarea cooperării dintre UE și SUA în vederea combaterii exploatării ilegale a pădurilor, a pescuitului ilegal sau a comerțului ilegal cu specii sălbatice pe cale de dispariție;

Elaborarea unor politici care să permită prevenirea sau minimizarea efectelor negative asupra sănătății umane și asupra mediului legate de comercializarea substanțelor chimice sau a deșeurilor;

Promovarea comerțului cu mărfuri și tehnologii ecologice și a investițiilor în acest domeniu, legate, de exemplu, de producția de energie din surse regenerabile;

Un angajament privind conservarea biodiversității și a ecosistemelor, punerea în aplicare a unor măsuri eficace pentru a asigura utilizarea și gestionarea durabilă a resurselor naturale, în special în domenii precum pădurile, pescuitul, fauna sălbatică, și resursele biologice.

cititi mai mult pe: green-report.ro

(Matei Dobrovie) Ce mesaj i-au adresat protestatarii anti-TTIP Ceciliei Malmstrom

Flashmob anti TTIP, Bucureşti, 16 octombrie 2015

foto: Eugen Horoiu – Epoch Times
articol: Matei Dobrovie – Epoch Times

Matei Adrian Dobrovie  - foto: facebook.com

Matei Adrian Dobrovie – foto: facebook.com

17 octombrie 2015

Un grup de protestatari împotriva TTIP a făcut ieri o dedicaţie specială comisarului european pentru comerţ Cecilia Malmstrom, venită la Bucureşti pentru a pleda pentru beneficiile TTIP.

Deşi nu au fost invitaţi la conferinţa „TTIP: România’s voice”, ei au ţinut să facă auzită vocea celor 25.000 de români care au semnat pentru stoparea Tratatului.

Am auzit foarte clar vocea ambasadei Americii la UE. Am auzit foarte clar vocea reprezentanţilor Departamentului de afaceri din Marea Britanie. S-a auzit foarte bine şi vocea Comisiei Europene. Pentru vocea României n-a prea mai fost timp deoarece venea pauza, iar cele două trei întrebări puteau fi încadrate mai mult la lobby decât întrebări care ţin de vocea României. Prin urmare, vocea României rămâne să fie exprimată în stradă, prin aceste cântecele pe care le transmitem comisarului Malmstrom. Iar vocea României se aude cu adevărat prin cele peste 25.000 de semnături pe care Iniţiativa Cetăţenească STOP TTIP le-a adunat până pe 6 octombrie”, a declarat Lucian Ştirb de la organizaţia Terra Mileniului Trei pentru Epoch Times.

El a mai susţinut că „în România nu există un studiu care să cuantifice impactul TTIP asupra României şi asupra cetăţenilor, aşa că se cântă aceeaşi melodie, aceleaşi argumente – parteneriatul strategic şi veşnica independenţă energetică”.

articol preluat de pe: epochtimes-romania.com

VIDEO

(Epoch Times România) Amplă manifestaţie anti-TTIP în Germania (video)

Demonstraţie masivă anti-TTIP în Berlin, 10 octombrie 2015 (Axel Schmidt/Getty Images)
foto si articol: epochtimes-romania.com

Germanii au ieşit sâmbătă în stradă pentru a demonstra împotriva tratatului economic dintre Europa şi SUA, îngrijoraţi că TTIP va ruina standardele de mediu şi de muncă ale Uniunii Europene.

Conform organizatorilor, peste un sfert de milion de persoane au răspuns cererilor formulate de sindicate, organizaţii de protecţie a mediului şi anti-globalişti – inclusiv a Partidului Verzilor şi a celor de stânga – pentru a protesta împotriva tratatului despre care mulţi susţin că va servi interesele marilor corporaţii în detrimentul populaţiei, dar şi al guvernelor europene.

Demonstraţie masivă anti-TTIP în Berlin, 10 octombrie 2015 (Axel Schmidt/Getty Images) - foto: epochtimes-romania.com

Demonstraţie masivă anti-TTIP în Berlin, 10 octombrie 2015 (Axel Schmidt/Getty Images) – foto: epochtimes-romania.com

Negocierile dintre SUA şi UE, ţinute cu uşile închise în ciuda faptului că multe dintre clauzele TTIP vor afecta dramatic piaţa de investiţii şi piaţa muncii statelor europene, au început de prin 2013 şi sunt programate să se termine anul viitor.

Odată terminat, TTIP va crea cea mai mare zonă de comerţ liber, având o piaţă de 800 milioane de „consumatori”.

Activiştii anti-TTIP sunt îngrijoraţi în special de una dintre clauzele acordului, care prevede că investitorii pot trimite în judecată guverne în tribunale speciale. O astfel de clauză ar implica cedarea suveranităţii în faţa investitorilor, şi ar conduce la erodarea treptată a standardelor de muncă şi de protecţie. Practic, corporaţiile vor putea da în judecată UE şi statele pe teritoriul cărora acţionează, dacă acestea dau legi sau întreprind demersuri care le afectează profitul. Investitorii străini pot sări peste tribunalele naţionale şi să se adreseze unor curţi internaţionale de arbitraj, ceea ce va crea efectiv un sistem de justiţie paralel, ce va pune în antinomie legislaţiile naţionale şi legislaţia UE cu reglementările din TTIP.

Demonstranţi anti-TTIP atrag atenţia asupra capitalismului agresiv promovat de TTIP (Axel Schmidt/Getty Images) - foto: epochtimes-romania.com

Demonstranţi anti-TTIP atrag atenţia asupra capitalismului agresiv promovat de TTIP (Axel Schmidt/Getty Images) – foto: epochtimes-romania.com

Criticii tratatului mai atrag atenţia că există nenumărate acorduri bilaterale între ţări ale UE şi SUA deja în funcţiune, şi că un astfel de cadru legislativ, secretizat, se află din start în afara standardelor de transparenţă.

Pe de altă parte, suporterii TTIP – în special susţinători ai marilor corporaţii – susţin că tratatul UE-SUA ar putea reporni motorul economic al Uniunii, prin îndepărtarea de taxe şi prin crearea de standarde comune. Acest argument este însă combătut de oponenţii tratatului care arată că acesta va putea fi dăunător, dată fiind geografia, cultura, resursele, problemele sociale şi etica muncii pe cele două continente. Mai mult, un studiu recent, comandat chiar de Comisia Europeană relevă că TTIP-ul, prezentat cândva ca aducător de prosperitate, va produce, la nivel de UE, până în 2027, o creştere economică de doar 0,4 – 0,5%.

articol preluat de pe: http://epochtimes-romania.com/

250.000 Menschen sagen Nein zu TTIP und CETA!

250.000 (!) Menschen demonstrierten heute in Berlin gegen die Freihandelsabkommen TTIP und CETA. Wir sind völlig von den Socken, denn das hat selbst unsere kühnsten Erwartungen übertroffen! Danke fürs Kommen und eure Unterstützung! Unser Protest kann nicht länger ignoriert werden!

Posted by Bund für Umwelt und Naturschutz Deutschland on 10 Octombrie 2015

Ce se ascunde in spatele lui TTIP?

foto si articol: facebook.com

Dezbatere despre Transatlantic Trade and Investment Partnership, de ce nu stiti nimic despre el si de ce ar trebui sa fiti ingrijorati ca nu stiti nimic despre el. Via Skype, ni se va alatura de la Londra John Hilary, directorul War on Want. Vom comunica, indata ce avem confirmarile, numele celorlalti vorbitori.

articol preluat de pe: https://www.facebook.com

(romaniacurata.ro) România sustenabilă. Dezbatere pe marginea Tratatului Trans-Atlantic pentru Comerț (TTIP), cu invitat special de la Corporate Europe Observatory

foto: activewatch.ro
articol: romaniacurata.ro

27 septembrie 2015

Impact Hub București (str. Halelor nr.5, lângă Piața Unirii, etaj 2) va găzdui miercuri, 30 septembrie, de la ora 17.00, dezbaterea ”TTIP. Fapte și ficțiune”, organizat de Fundația Fiedrich Ebert Stiftung, în cadrul proiectului România Sustenabilă.

”Parteneriatul Trans-Atlantic pentru Comerţ şi Investiţii (cunoscut sub acronimul TTIP în limba engleză) poate deveni unul dintre cele mai importante tratate de liber schimb din lume. Negocierile dintre UE şi SUA cu privire la conţinutul tratatului sunt momentan în derulare, dar au reuşit să provoace dezbateri aprinse şi să polarizeze opinia publică de pe ambele maluri ale Atlanticului”, se arată în invitația organizatorilor.

”Mulţi critică lipsa de transparenţă a negocierilor şi atrag atenţia asupra riscurilor la adresa democraţiei, drepturilor sociale şi standardelor alimentare şi de mediu în cazul în care TTIP va fi adoptat. Alţii, din contră, afirmă că TTIP va avea efecte pozitive asupra creşterii şi investiţiilor şi subliniază nevoia de a defini standardele comerciale într-o lume care e din ce în ce mai competitivă.

În acest context, Fiedrich-Ebert-Stiftung România organizează o dezbatere în cadrul seriei de evenimente România Sustenabilă, având-o ca invitată pe Pia Eberhardt, de la Corporate Europe Observatory, pentru a discuta despre impactul TTIP, despre riscurile şi oportunităţile asociate acestuia.”

Alături de Pia Eberhardt, au mai fost invitaţi Sorin Moisă, Andreea Paul și Lavinia Andrei. Evenimentul va avea loc la Impact Hub, stradă Halelor, nr. 5, etaj 2 (langă Piață Unirii) și se va desfășura în limbile română și engleză, cu traducere simultană.

Corporate Europe Observatory este un grup de cercetare şi acţiune care şi-a propus să urmărească activitatea corporaţiilor europene şi să lupte împotriva influenței de care se bucură societățile și grupurile lor de lobby în elaborarea politicilor Uniunii Europene.

articol preluat de pe http://www.romaniacurata.ro/

Stop TTIP

foto – stopttip.ro

TTIP. Marile firme internaționale împotriva democrației

articol – Agent Green Romania – youtube.com

31 august 2015

Conform definiţiilor oficiale, publicate pe siteurile Comisiei Europene, Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții („TTIP”) este un acord comercial în curs de negociere între Uniunea Europeană și Statele Unite. Prevederile acestui acord au ca scop ‘’înlăturarea barierelor din calea comerțului (tarife vamale, reglementări inutile, restricții privind investițiile etc.) într-o gamă largă de sectoare economice, pentru a facilita cumpărarea și vânzarea de mărfuri și servicii între UE și SUA.”

Aşadar, scopul principal al TTIP, după cum recunosc chiar autorii negocierilor, este de a elimina anumite „bariere” de reglementare care limitează profiturile corporațiilor transnaționale de pe ambele părţi ale Atlanticului. Aceste „reglementări inutile”, sunt de fapt standardele sociale și reglementările de mediu care reușesc (incă) să protejeze cetățenii europeni de abuzuri ale corporațiilor sau de substanțe nocive in alimentație sau mediu înconjrător. Bariere pot fi drepturile din domeniul muncii, normele de siguranță alimentară (inclusiv restricțiile ce privesc OMG-urile), condiţiile de utilizarea substanțelor chimice toxice și legile privind protecția datelor personale

Deși se negociază în secret, au apărut pe diverse canale frânturi din acest acord și analize ale specialiştilor care confirmă temerea că TTIP va aduce mai multe dezavantaje, printre care: O legislaţie paralelă, doar pentru corporaţii

Prin mecanismul cunoscut sub numele de „soluționarea litigiilor între investitori și stat” (ISDS), inclus în acest tratat, companiile au dreptul de a acţiona în instanțe comerciale guvernele care iau decizii ce reduc profiturile companiilor. Alimente injectate sau organisme modificate genetic

Prin conceptul de “corență de reglementare” standardele de calitate ale produselor alimentare, ale produselor cosmetice şi produselor medicale pot fi coborâte la același nivel cu cel al standardelor americane, care de cele mai multe ori sunt foarte joase și care nu respectă principiul precauției. Cianură şi gaze de şist

TTIP deschide calea către importarea de procedee industriale dăunătoare pentru mediu cum sunt fracturarea hidraulică şi mineritul cu cianură. Drepturi de muncă, restrânse

TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contractele colective de muncă, care ar putea fi invocate ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al companiilor. Privatizarea serviciilor publice şi a bunurilor culturale

TTIP îşi propune să creeze noi piețe prin deschiderea serviciilor publice și a contractelor de achiziții publice către corporații transnaționale, fapt ce amenință să introducă un nou val de privatizări în sectoare-cheie, cum ar fi sănătatea și educația.

În concluzie TTIP și fratele lui geamăn CETA (Acordul economic si comercial UE-Canada) sunt concepute pentru a crește puterea multinaționalelor în detrimentul democrației și binelui general.

Trebuie să le arătăm ca nu vrem acest lucru!

articol preluat de pe https://www.youtube.com


Diferența dintre mâncarea europeana și cea comercializată in SUA, într-un material realizat de BBC

articol - facebook.com/stopttipromania

21 iulie 2015

Semnează împotriva TTIP dacă nu vrei să mănanci la fel de nesănatos ca în SUA:http://stopttip.ro/formular-de-semnat-online/

TTIP este drumul sigur către o hrană nesănătoasă!

TTIP: What the US-EU trade deal means for your food – BBC News

articol preluat de pe https://www.facebook.com/stopttipromania

(Adam Cernea Clark) A cui suveranitate? Gabriel Resources împotriva României

Valea Șesii (Geamăna), iazul de decantare al exploatării de la Roșia Poieni
foto – Mihai Roman – romaniacurata.ro
articol – Adam Cernea Clark
6 august 2015

Adam Cernea Clark - foto - linkedin.com

Adam Cernea Clark – foto – linkedin.com

traducere – Cristina Andrei
13 august 2015

Cristina Andrei

Cristina Andrei

Articol original pe huffingtonpost.com (6 aug. 2015):    http://www.huffingtonpost.com/adam-cernea-clark/whose-sovereignty-gabriel_b_7939596.html

Autor: Adam Cernea Clark – publicist pe teme de dezvoltare durabilă şi avocat de mediu

 

Acum două săptămâni, o firmă de exploatare a aurului cvasi-necunoscută, care a dezvoltat sau exploatat fix zero mine vreme de 17 ani, şi-a anunţat investitorii că a iniţiat  procedurile pentru un arbitraj internaţional împotriva guvernului României pentru că nu a autorizat ceea ce avea să fie cea mai mare mină de aur şi argint cu exploatare la suprafaţă din Europa.

Revedincându-şi acest drept conform tratatelor bilaterale de investiţii  (BTI – Bilateral Investment Treaties) ale României cu Marea Britanie şi Canada (firma constă din zece entităţi separate din şase ţări), Gabriel Resources a opinat că guvernul României a privat-o în mod ilegal de dreptul de a dezvolta proiectul şi de a extrage valoarea întreagă a investiţiilor sale.

Proiectul firmei Roşia Montană Gold Corporation – filială a companiei Gabriel, ar fi creat un bazin uriaş de cianură (rezultat din utilizarea a circa 40 tone pe zi) chiar pe locul siturilor miniere arheologice de o valoare inestimabilă, datând din vremea Imperiului Roman şi posibil chiar dinaintea acestuia. Proiectul ar fi distrus satul Roşia Montană şi alte două sate învecinate, precum şi patru munţi din acest colţ îndepărtat al Carpaţilor.

 

Protest Uniti Salvam Rosia Montana - foto - aurul-romaniei.ro

Protest Uniti Salvam Rosia Montana – foto – aurul-romaniei.ro

În urmă cu aproape doi ani, proiectul a declanşat proteste de stradă istorice la care au participat zeci de mii de oameni din oraşele mari ale României.  Opoziţia publică şi în cele din urmă acţiunile guvernamentale au respins proiectul, care fusese garantat prin contracte guvernamentale secrete, contribuţii masive pe piaţa media internă şi printr-o lege a minelor specială ce a fost ulterior declarată neconstituţională. În mijlocul protestelor publice faţă de proiectul de la Roşia Montană – care a ajuns să simbolizeze intersecţia intereselor corporatiste cu corupţia guvernamentală – Gabriel Resources a ameninţat să depună o cerere de arbitraj împotriva statului român pentru pierderi de profit de până la 4 miliarde USD.

Din multe puncte de vedere protestele legate de Roşia Montană au catalizat o mişcare de participare civică mai largă şi mai diversă, precum şi o schimbare socială în România. Anii ce au urmat au înregistrat schimbări politice covârşitoare şi o creştere fără precedent a participării civice.

Photograph of protests by Cristian Vasile (foto preluat de pe huffingtonpost.com)

Photograph of protests by Cristian Vasile (foto preluat de pe huffingtonpost.com)

Pentru o firmă a cărei practică profesională se bazează pe drepturile de exploatare obţinute la sfârşitul anilor ’90, când corupţia era deosebit de larg răspândită în interfaţa dintre guvern şi corporaţiile străine din Europa răsăriteană, nu este o surpriză faptul că aceste schimbări în guvernarea românească şi în voinţa politică nu sunt binevenite. Gabriel Resources a angajat sute de oameni în aproape două decenii şi s-ar părea că ţara merge mai departe, trecând peste problema acestei corporaţii şi a proiectului acesteia. Gabriel Resources, a cărei singură raţiune de a exista este să realizeze acest proiect, nu are către ce să meargă mai departe.

Şi totuşi, Gabriel Resources şi-a exprimat încrederea în viitor – cu sau fără mină de aur – şi nu fără garanţii. Într-adevăr, firma a vândut deja o cotă din orice compensaţie decisă de arbitraj, conform ultimelor dosare depuse la autorităţile canadiene de  garanţii. Compensaţia ar putea fi spectaculoasă, nu doar o restituire a celor 500 de milioane de dolari pe care Gabriel susţine că i-a cheltuit în ultimii ani, ci şi a tuturor profiturilor pe care o majoritate de trei arbitri consideră că le-ar fi câştigat compania dacă ar fi extras şi ultimul gram din zăcămintele de aur şi de argint de la Roşia Montană.

În octombrie 2012, cu un an şi ceva înainte de ameninţarea de 4 miliarde de dolari a  firmei Gabriel, Occidental Petroleum a primit o compensaţie de 1,8 miliarde USD, plus alte 589 milioane USD din dobânzi şi costuri obţinute din acţiuni în justiţie împotriva statului Ecuador, pentru profituri pierdute. Occidental nu s-a bazat pe statul ecuadorian pentru a obţine acea hotărâre. Într-adevăr, cu un an înainte, Ecuador declarase firma Chevron responsabilă de dezastru ecologic în valoare la 18 miliarde de dolari (o hotărâre pe care firma petrolieră californiană a respins-o imediat). În schimb, firma s-a bazat pe un tratat bilateral de investiţii dintre Ecuador şi Statele Unite şi pe hotărârile şi procedurile unei cvasi-necunoscute organizaţii din cadrul World Bank Group, şi anume Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor în Investiţii (ICSID – International Centre for Settlement of Investment Disputes).

Aşa cum a relatat Public Citizen la vremea respectivă, tribunalul s-a bazat pe un martor de la Occidental pentru a explica legea ecuadoriană şi pentru a ajunge la concluzia că, deşi Occidental încălcase contractul confidenţial pe care îl avea cu guvernul ecuadorian, penalizarea era pur şi simplu prea dură pentru corporaţia cu sediul în SUA. După cum rezultă din motivarea votului în dezacord din cadrul comisiei de arbitraj formate din trei persoane, opinia majoritară în cazul Occidental împotriva Ecuadorului era “atât de strigătoare la cer din punct de vedere legal şi atât de plină de contradicţii, încât nu am putut face altceva decât să-mi exprim dezacordul“.

ICSID are sediul în apropierea oraşului Washington, D.C. şi a fost creat în 1966 de către Banca Mondială (în prezent autoritatea de reglementare de facto) pentru a rezolva disputele contractuale din afacerile transnaţionale. Între timp a devenit forul principal pe care se bazează corporaţiile pentru a da în judecată state (dintre care peste 90% au fost ţări cu venit mic sau mediu). Între 1966 şi 1995, au fost supuse arbitrajului cinci cazuri. În 2012, numărul acestora a explodat, ajungând la peste 390.

Cunoscut ca fiind costisitor (costurile pentru rezolvarea litigiilor se situează la nivelul milioanelor de dolari) şi favorabil companiilor, ICSID a devenit un magnet pentru criticile din toată lumea. Judecătorii săi de facto sunt aleşi dintr-o comunitate elitistă de avocaţi foarte bine plătiţi de o mână de firme. Aceşti arbitri provin din mediul practicilor comerciale ale unor firme foarte potente şi au o experienţă profesională în dreptul public şi în politici publice relativ redusă. Nu se poate face recurs împotriva opiniilor lor şi aceşti arbitri nu sunt obligaţi să ia în seamă precedente. Dacă e de ales între dreptul comercial internaţional şi dreptul internaţional al drepturilor omului, de regulă arbitrii îşi exercită judecata în favoarea primului. Adeseori ei interpretează dreptul contractual şi comercial (dar şi dreptul intern!) în moduri care favorizează corporaţia străină. Acestea nu sunt opţiuni neutre, obiective, ci sunt mai degrabă hotărâri subiective privind politicile publice care au impact major asupra dezvoltării durabile în comerţ şi în guvernarea internă a unor ţări de pe tot cuprinsul globului.

Într-adevăr, Acordurile pentru Rezolvarea Disputelor dintre Investitori şi Stat şi foruri precum ICSID sunt în centrul celor mai multor critici îndreptate împotriva Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP – Transatlantic Trade & Investment Partnership) şi împotriva Parteneriatului Trans-Pacific (TPP – Trans-Pacific Partnership). Clauzele Acordurilor pentru Rezolvarea Disputelor dintre Investitori şi Stat (ISDS – Investor-State Dispute Settlement) au apărut în tandem cu acordurile pentru comerţ liber şi cu Tratatele Bilaterale de Investiţii (BIT) în care sunt încorporate respectivele acorduri. Actualmente există peste 2.500 de Tratate Bilaterale de Investiţii. Alături de acordurile pentru comerţ liber, ele sunt prezentate ca fiind condiţii necesare pentru atragerea investiţiilor străine. Însă multe ţări încep să se opună exceselor acordurilor comerciale internaţionale. Brazilia, un stat aflat în topul mondial al importatorilor de investiţii, a respins dintotdeauna întreaga afacere din spatele Tratatelor Bilaterale de Investiţii. Alte ţări i-au călcat pe urme din acest punct de vedere sau au respins legitimitatea despăgubirilor decise de tribunalele ad hoc ale ICSID – aşa cum a făcut Ecuador, de exemplu.

De regulă, corporaţiile desfid statele când vine vorba de drepturile angajaţilor, reglementările de mediu şi revendicările legate de drepturile omului. Cel mai adesea, companiile din ţări bogate, exportatoare de capital, dau în judecată state cu venituri mai mici, contestând legile interne şi acţiunile guvernamentale, dar mai există şi excepţii. În cazul Vattenfall împotriva Germaniei, compania suedeză a dat în judecată statul german şi un tribunal a decis împotriva Germaniei, al cărei program de  închidere a unor centrale nucleare a fost considerat discriminatoriu. Phillip Morris a dat în judecată Uruguay şi Australia pentru introducerea etichetelor pe pachetele de ţigări, menite să descurajeze fumatul. Un tribunal a decis recent ca Venezuela să plătească 1,6 miliarde USD către firma Exxon, în vreme ce o altă companie canadiană de exploatare a aurului este actualmente în proces cu El Salvador, unde un dezastru ecologic grav, la care s-a adăugat nemulţumirea populaţiei, a dus la adoptarea unui moratoriu privind activităţile miniere din ţară.

 

Statele iau din ce în ce mai mult poziţii dure împotriva ICSID şi a Tratatelor Bilaterale de Investiţii. Brazilia, unul dintre cei mai mari importatori de capital din lume, nu a avut niciodată legătură cu acestea. Ţări precum India au evitat de asemenea ICSID-ul. În Europa, unde statele dezbat în prezent clauzele TTIP, protestele faţă de acordurile de rezolvare a disputelor dintre investitori şi stat sub tutela ICSID nu se mai limitează la protestatari şi la societatea civilă, întrucât şi liderii din unele ţări au început să ia poziţie împotriva acestora. Însăşi Comisia Europeană s-a împotrivit ideii înlocuirii jurisdicţiei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu jurisdicţia ISCD în cazul acordurilor de comerţ liber.

 

În toate aceste cazuri există o tensiune majoră între suveranitatea unui stat şi a poporului respectiv, dreptul lor la auto-determinare – pe de o parte – şi drepturile private ale părţilor contractante – pe de altă parte. Este inclusă aici suveranitatea unui stat în ceea ce priveşte resursele sale resurse naturale, aşa cum este clar stipulat în Declaraţia Naţiunilor Unite privind Suveranitatea Permanentă a Statelor asupra Resurselor Naturale. O parte a acestui drept constă, în mod categoric, în definirea – în calitate de popor şi stat – a ceea ce este în interesul public şi ceea ce este în conformitate cu legea internă.

În cazul României, o firmă care, în ciuda faptului că a cheltuit peste o sută de milioane de dolari în 17 ani, nu a fost capabilă să-şi asigure toate autorizaţiile şi a fost în esenţă respinsă de către poporul român pe temeiuri solide, caută să-şi impună propria definiţie a interesului şi să extragă o avere probabil mult mai mare decât bugetul anual al ţării pentru sănătate.

Dacă vrem să acordăm statelor şi popoarelor dreptul la autodeterminare, atunci trebuie să acceptăm că acestea trebuie să fie singurele care să-şi definească propriile interese şi ce condiţii ar trebui puse unei corporaţii străine a cărei datorie principală este să maximizeze bogăţia acţionarilor săi aflaţi la distanţă. Regimul comerţului liber al ultimelor şapte decenii este în mod clar la un punct de răscruce iar ţări precum România trebuie să-şi pună în balanţă suveranitatea cu  apetitul lor pentru investitori străini, dintre care unii în mod evident nu prea arată simpatie vizavi de măsurile interne care presupun protecţia mediului, dezvoltarea durabilă şi sănătatea publică, ca să nu mai vorbim de voinţa poporului.

 

Articol original pe huffingtonpost.com (6 aug. 2015):    http://www.huffingtonpost.com/adam-cernea-clark/whose-sovereignty-gabriel_b_7939596.html

Autor: Adam Cernea Clark – publicist pe teme de dezvoltare durabilă şi avocat de mediu

Traducere: Cristina Andrei

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor