Articole

Europenii refuză protejarea coporaţiilor în cadrul tratatelor comerciale

Loredana Diacu – The Epoch Time Romania

Comisia Europeană a făcut publice marţi rezultatele consultărilor publice pe tema controversatelor clauze de soluţionare a disputelor dintre state şi investitori (ISDS) din cadrul Tratatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

2011_02_18_98882148_rsz

CE a primit un număr record de peste 150.000 de răspunsuri la consultările pe acest subiect, desfăşurate în perioada 27 martie – 13 iulie 2014. În urma centralizării, a rezultat că peste 97% din repondenţi sunt împotriva ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj. Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne, suportate finalmente, de cetăţenii cotizanţi la bugetele de stat.

Merită menţionat că varii corporaţii au făcut deja uz de astfel de clauze pentru a da în judecată ţări care au emis legi contrare intereselor lor, cerând daune de miliarde de euro. Unul din cele mai cunoscute exemple este procesul intentat de compania suedeză Vattenfall împotriva Germaniei, care a adoptat anumite reglementări de mediu cu privire la centralele electrice pe bază de cărbune. Un alt caz celebru este procesul intentat de compania canadiană Lone Pine, specializată în extragerea de petrol şi gaze, autorităţilor statului Quebec care adoptaseră un moratoriu contra gazelor de şist.

Asemenea cazuri demonstrează că investitorii se pot folosi de clauzele ISDS pentru a mina standardele de mediu ale statelor pe teritoriile cărora operează, pentru a eluda legislaţia şi a lua puţinii bani ai contribuabililor. Este şi aşa suficient de rău că astfel de clauze sunt incluse în tratatele comerciale deja existente, ca să le mai introducem şi în noile tratate comerciale!” a declarat Karl Bär, purtătorul de cuvânt al alianţei Stop TTIP, potrivit unui comunicat de presă remis Epoch Times de Alianţa Stop TTIP.

Consultările nu au fost singura modalitate prin care cetăţenii Europei şi-au exprimat dezacordul cu privire la clauzele ISDS. O iniţiativă cetăţenească coordonată de Alianţa Stop TTIP (care include peste 340 de organizaţii din toată Europa) a strâns mai mult de 1.260.000 de semnături în ultimele trei luni, pentru a opri TTIP şi CETA (tratatul Canada-UE).

“Rezultatul consultărilor este limpede. Clauzele ISDS sunt un pericol la adresa democratiei, a mediului înconjurător, a protecţiei mediului şi a altor standarde importante pentru europeni. Majoritatea covârşitoare a europenilor s-a declarat împotriva TTIP. De asemenea, nici acordul similar între UE şi Canada n-ar trebui ratificat în condiţiile în care conţine astfel de clauze de protecţie a investitorilor.”, a adăugat Karl Bar.

“Comisia a pus întrebări deosebit de complicate şi cu specific tehnic, întrebări dificil de înţeles pentru cetăţenii obişnuiţi. Platforma noastră online a explicat înţelesul acestor întrebări, a furnizat documentare pe această temă şi a sugerat formulări pe care oamenii le pot folosi pentru a răspunde, făcând întregul proces mai accesibil. Acum CE susţine că nu îi plac răspunsurile şi că acestea sunt ilegitime, ceea ce duce în derizoriu această consultare. Simplul fapt că atâţia oameni au depus efortul de a răspunde consultărilor, arată că europenii sunt precocupati de ISDS şi de consecinţele sale.”, a mai precizat Karl Bär.

Poziţia CE

Răspunsurile primite de la cetăţenii Europei, în urma consultărilor, arată un “scepticism clar” la adresa ISDS, a confirmat marţi, comisarul european pentru comerţ, Cecelia Malmström, în cadrul unei conferinţe de presă.

Malmström a mai adăugat că, pe lângă răspunsurile standard, CE a mai primit de la aproximativ 3000 de cetăţeni şi 450 de organizaţii academice, ONG-uri, firme de avocatură etc. o serie de răspunsuri care “intră mai în detaliu la anumite întrebări”.

În urma studierii răspunsurilor, CE ar fi identificat patru zone care necesită discuţii avansate, precum protecţia dreptului de a reglementa modul în care vor fi înfiinţate şi vor funcţiona efectiv tribunalele arbitrale, relaţia dintre sistemele judiciare naţionale şi ISDS, precum şi posibilitatea de a ataca prin apel deciziile curţilor de arbitraj.

În lume există actualmente în jur de 1400 de acorduri de investiţii care nu mai corespund nevoilor actuale, a adăugat Malstrom, afimând că este nevoie de “discuţii deschise şi sincere pe tema TTIP şi ISDS înainte ca CE să facă recomandări oficiale.”

“Avem nevoie de discuţii deschise şi sincere cu privire la clauzele pentru protecţia investitorilor şi ISDS în cadrul TTIP, cu guvernele statelor membre UE, cu Parlamentul European şi societatea civilă înainte de lansarea oricăror recomandări de politici în acest domeniu. Acesta va fi primul pas imediat după publicarea raportului (despre răspunsul la consultări – n.r). De asemenea, observ că au existat propuneri constructive în consultare, cu privire la zonele care pot fi reformate.”, a declarat Malmström.

Malstrom a declarat că în lunile următoare vor fi organizate întâlniri şi discuţii pe acest teme şi că “ISDS-ul, un instrument sensibil” va fi tratat cu maximum de precauţie. Totodată, comisarul a promis mai multă transparenţă în domeniu.

“Cum au fost multe critici la adresa ISDS, am decis să creştem transparenţa şi multe documente vor fi disponibile pentru consultări”, a promis comisarul european.

La întrebarea presei, Malmström a estimat că CE va veni cu recomndări pe tema TTIP în primăvara lui 2015

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

VIDEO INTERVIU Lavinia Andrei, militanta impotriva TTIP: Acordul de liber schimb UE-SUA ar favoriza firmele implicate in exploatarea gazelor de sist sau extragerea aurului

de Costin Ionescu

Principalul semn de intrebare legat de acordul de liber schimb negociat in prezent de UE si SUA (TTIP) este daca acesta “este despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare?”, afirma Lavinia Andrei, presedintele Terra Mileniul III, una dintre ONG-urile romanesti de mediu care se opun TTIP. Ea a discutat cu HotNews.ro despre motivele opozitiei fata de TTIP si a explicat unde vede ea legatura intre acordul aflat acum in curs de negociere si chestiuni precum Rosia Montana sau fracturarea hidraulica: in posibilele prevederi legate de litigiile stat-investitori.

Ideile pe scurt:
Care sunt principalele obiectii ale opozitiei anti-TTIP din Romania? “In primul rand, TTIP nu este de sine statator. El are legatura cu alte manifestatii organizate de ONG-uri, de societatea civila in ansamblul ei si ma refer aici la miscarea anti-fracking si la miscarea Salvati Rosia Montana. TTIP e un cadru care ar favoriza aceste firme care doresc sa faca exploatarea gazelor de sist in Romania si respectiv extragerea aurului si nu numai la Rosia Montana, pentru ca vorbim deja de mai multe perimetre care au obtinut avizele. Ar favoriza aceste firme. Iar firmele, in cazul in care nu ar primi avizele de mediu, cum se intampla deja, ar putea da in judecata statul roman si ar putea cere despagubiri foarte mari, in baza acestui acord. Mai mult decat atat, acest acord prevede un sistem de negociere a litigiilor intre firma si stat prin care firmele pot sa dea in judecata, dar nu in justitia obisnuita, ci la firme de arbitraj, care pot fi si off-shore. Va dati seama, acese firme de arbitraj nu au judecatori, au arbitri care provin din mediul economic, din mediul de business. Acestia desigur ca judeca o astfel de cauza in interesul business-ului. Si atunci toate problemele sociale, de mediu, de interes public vor fi neglijate in detrimentul profitului, practic. Aici e marea noastra ingrijorare. Chiar daca vorbim abia acum de TTIP, avem niste argumente pentru ca s-au intamplat lucruri in anii anteriori care ne-au facut sa credem ca acest acord ar fi exact cadrul care le-ar facilita acestor firme mai multe libertati. (…)”

“Sigur ca (protestul unor organizatii romanesti impotriva TTIP – n.red.) e preventiv. Avem experienta CETA. S-a negociat, s-a semnat de catre dl Barroso si de catre premierul Canadei (…) Pana atunci nimeni nu a stiut nimic. Mai mult, nici noi nu am stiut si nu am fost avizati, nu am stiut sa reactionam. Acest CETA, modul in care s-a negociat in secret a fost practic un exercitiu pentru TTIP. Or, lucrurile acestea nu mai dorim sa se intample. (…) Haideti sa vedem ce se intampla rau si ce se intampla bun cu aceste acorduri si sa incercam sa facem niste acorduri durabile, care sa fie avantajoase de ambele parti. (…) Sigur ca tratatul trezeste suspiciuni, atat timp cat in mandatul Comisiei spune ca trebuie sa fie transparent, sa fie consultari cu societatea civila. La insistentele unei organizatii, Comisia Europeana a pus la dispozitie lista cu intalnirile cu societatea civila. Sunt 130 de intalniri numai cu firme, la care niciun ONG nu a luat parte. Pot sa va spun si care sunt industriile care au participat si e evident din intalnirile acestea care vor fi sectoarele vizate – industria constructoare de masini, a otelului, IT, industria farmaceutica, alimentara. Cred eu ca daca nu punem o oarecare presiune pe conditiile acestea de transparenta si democratie – pentru ca UE ne-a invatat sa fim transparenti, democrati, sa avem o buna guvernare…”
Unde e problema, daca exista garantii date de mandatul de negociere acordat de Consiliul UE Comisiei Europene? “Garantie nu putem sa avem, tocmai procesul prin care a fost negociat acest tratat nu ne da garantia ca el va respecta toate standardele cele mai bune. Tocmai faptul ca la negocieri au participat numai companiile – de ce nu au participat si organizatiile de mediu, de exemplu? (…) Ganditi-va ca insusi faptul ca importam produse din SUA, spre exemplu, contribuie foarte mult la cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera, acesta (Protocolul de la Kyoto – n.red.) fiind un acord contestat de Statele Unite. (…) Aici e problema, negocierile pot sa mearga pana la un anumit moment, dupa care sa ia o alta turnura. Or, stiti, ONG-urile sunt cainele de paza al democratiei. Tocmai de aceea trebuie sa discutam acum, inainte sa fie prea tarziu. (…)”
“Putem sa ne dam cu parerea pe puncte care exista acolo (in textul TTIP – n.red.) sau ar putea sa fie acolo. Niciodata nu ai certitudinea ca ce a aparut pe surse e ultima varianta sau o varianta anterioara. De aceea tragem semnalul de alarma fata de punctele care sunt cumva… (…) [Tragem semnalul de alarma] pentru ca in clipa aceasta nici nu ai cum sa negociezi pe anumite puncte, nici nu am fost chemati la negocieri. Coalitia care s-a format la nivel european, de peste 250 de ONG-uri, a vrut sa aiba un punct de vedere, noi am cerut sa deschidem o initiativa cetateneasca europeana (…), am facut cererea si ne-a fost refuzata, pe motiv ca CE nu are atributii legale in privinta acestui tratat transatlantic. Daca Comisia are atributii de negociere, atunci ar trebui sa aiba atributii legale in ceea ce priveste initiativa cetateneasca europeana. (…)”
Stie autoritatea – institutie, persoana – care poarta responsabilitatea pentru transmiterea pozitiei Romaniei in privinta negocierilor TTIP? “Statele membre nici nu au fost intrebate. Totul se desfasoara la nivelul Bruxelles-ului. (…) Se negociaza prin intermediul Comisiei Europene, daca se ajunge la un acord acesta trebuie votat in Parlamentul European, dupa care acordul intra in functiune provizoriu, se spune, urmand ratificarea din partea celor 28 de state membre. Daca unul dintre statele membre nu ratifica – proces care de regula dureaza cativa ani – nu stim ce se intampla cu acest acord. (…) Punctele de vedere (ale Romaniei cu privire la negocierile TTIP – n.red.) ar trebui sa le ia seful statului, pentru ca el este cel care merge la intalnirile Consiliului. (…)”
Au avut ONG-urile discutii cu europarlamentari sau parlamentari romani pe tema TTIP? “Noi am desfasurat o campanie in perioada alegerilor europarlamentare, am trimis catre toti candidatii, toti care proveneau din partide politice, o scrisoare cu ingrijorarile noastre si le-am cerut punctul de vedere inclusiv pe subiectul TTIP. Vreau sa va spun ca am primit foarte putine raspunsuri, de cele mai multe ori am primit de la candidatii care erau sub pragul de eligibilitate. Pozitiile in marea majoritate au fost foarte pozitive cu privire la TTIP, dar fara argumente. Altii ori au recunoscut ca nu stiu ce este acest TTIP, ori au evitat sa raspunda la aceasta intrebare. Perceptia mea este ca se cunoaste foarte putin, chiar la nivel de parlamentari europeni, nu mai zic de Parlamentul Romaniei, despre acest acord si care ar fi efectele lui.”
Prima iesire in public ca organizatii ale societatii civile ingrijorate de TTIP, a fost semnarea initiativei cetatenesti europene? “Da. (Deci ati trecut direct la protest, sarind faza dezbaterilor?) Nu mai era timp de asteptat, daca ma intrebati pe mine. (…) Avand in vedere ce s-a intamplat cu CETA, ne-am dat seama ca nu mai e timp sa mai deschidem dezbateri publice, era timpul sa actionam. Asa am considerat.”
“Nu am pretentia ca (in Romania – n.red.) exista o masa critica de oameni care cunoaste acest subiect. Singurul lucru care ne-a determinat sa mergem impreuna (pe doua subiecte, fracturarea hidraulica si TTIP, la protestul de sambata – n.red.), ca organizatii care ne ocupam unele de anumite aspecte, altele de alte aspecte (…) a fost sa aducem informatia catre cetateni, sa le explicam care este legatura intre fracturarea hidraulica si TTIP, intre Rosia Montana si TTIP. Sa spunem ca e o gandire strategica pentru a face cat mai cunoscut acest subiect. (…)”
Despre prezenta redusa la protestele anti-TTIP de sambata, din Bucuresti si alte orase europene: “Cred ca nu s-a copt problema. (…) Pentru orice subiect, pentru a creste are nevoie de timp – de informare, de educare, de constientizare. E destul de greu sa aduci in atentia publica. Daca fracturarea sau Rosia Montana erau subiecte care afectau direct cetateanul – proprietatea privata, lipsa de apa, alte resurse – TTIP e un subiect abstract. Nu ma astept ca oricine sa il poata intelege. Plus, mandatul de negociere e atat de frumos – o sa respectam toate standardele… Trebuie sa vezi si scaparile, portitele lasate deschise si cine ar putea intra pe aceste portite.”
“Chiar ne trebuie acest TTIP? Ce piedici exista intre SUA si UE sa faca comert si investitii? Eu nu am intalnit pana acum. (…) Ce ne opreste sa reducem direct tarifele, de ce ne trebuie neaparat un anumit acord? UE si SUA sunt cele mai mari blocuri economice. Impotriva cui ne aliem? (…) Tocmai aici e semnul de intrebare despre tratat: este el despre comert si investitii sau este despre dereglementare si liberalizare? Trebuie sa ne uitam foarte atent. (…)”
Despre argumentatia ca cei care se opun TTIP ar sprijini pozitiile Rusiei sau Chinei, care s-ar opune acordului UE-SUA: “Sunt invatata cu astfel de acuzatii. Raspunsul este ca nu sprijinim nici pozitia Chinei, nici a Rusiei. Noi avem o pozitie foarte clara de a sprijini mediul. Suntem interesati sa facem cum e mai bine pentru protectia mediului, a cetateanului. In rest, e prea putin relevant pentru mine daca unii vor spune ca sprijinim Rusia sau China. Sa va spun un alt lucru – si aici e marele meu semn de intrebare, pentru ca am citit multe declaratii in sensul “uite conflictul din Ucraina-Rusia, de aceea ne trebuie acest TTIP”. Personal imi pun intrebarea: de ce suntem membri NATO? Sau NATO a venit la pachet cu un acord in care sa dam ceva in schimb? Conflictul Rusia-Ucraina si faptul ca este la granita noastra, desigur ca sunt ingrijorata de aspectul acesta, partea aceasta de securizare a frontierelor nu cred ca trebuie sa aiba legatura cu partea comerciala si economica. E alta intelegere, alt acord. Nu le vad la pachet.”

articol preluat de pe http://economie.hotnews.ro/

Stop Fracturare & Stop TTIP

Pe 11 octombrie, comunitățile din întreaga lume se reunesc pentru un protest la nivel mondial având ca scop interzicerea fracturării hidraulice de mare volum, o metodă periculoasă de extragere a hidrocarburilor neconvenţionale şi care expune aerul, apa, mediul geologic, clima, sănătatea și comunitățile la riscuri inacceptabile.

Simultan, cetăţenii din Uniunea Europeană şi din Statele Unite ale Americii au decis să protesteze împotriva clauzelor nedemocratice incluse in Pactul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii, TTIP, şi a prevederilor care periclitează condiţiile de viaţă, prin acceptarea unor standarde inferioare.

Global Frackdown este o zi internațională de acțiune inițiată de grupurile antifracturare de pe toate continentele şi care au un obiectiv clar: interzicerea fracturării hidraulice de mare volum.
Suntem deja la a treia ediţie, iar mişcarea mondială împotriva acestei tehnologii şi in sprijinul sănătăţii şi a dreptului comunităţilor la un mediu curat creşte din ce in ce mai mult. Prima editie a Global Frackdown, în septembrie 2012, a reunit 200 de acțiuni comunitare în peste 20 de țări pentru a contesta fracking-ul. Cea de a doua editie a Global Frackdown, în octombrie 2013, a fost chiar mai mare, cu peste 250 de acțiuni în 30 de țări care acoperă şase continente. Și continuă să crească.

Pentru prima dată în istorie, ziua de 11 octobrie este şi Ziua Europeană de Acțiune împotriva TTIP, CETA, TiSA și agenda multinaționalelor, având ca sloganuri:
Revendică Democrația!
Răstoarnă puterea corporatistă!
Oamenii si planeta înainte de profituri!

Existența tratatelor comerciale si de investitii, în vigoare sau în curs de negociere (tratatele bilaterale UE-SUA (TAFTA), UE-Canada (CETA), UE-Maghreb etc.) riscă să încline puterea decizională a statelor în favoarea corporațiilor multinaționale. Prin mecanismele de soluționare a litigiilor investitor-stat (ISDS) se vor prioritiza interesele private, sfidând astfel fundamentele democrației, principiul precauției, toată legislația de mediu și independența sistemului judiciar.

În România, acţiunea de protest Stop Fracturare & Stop TTIP va fi organizată la Bucureşti, în Piata Universităţii, începând cu orele 16:00. Protestul va fi un prilej de dezbateri, discuţii şi consfătuire între cei implicaţi în această cauză. Aşteptăm să fiţi prezenţi şi în Piaţa Universităţii cu însemnele localităţilor pe care le veţi reprezenta.

Cei care nu pot ajunge în Bucureşti, sunt invitaţi să se alăture zilei mondiale împotriva fracturării hidraulice de mare volum prin organizarea unor acţiuni locale, cat mai originale, pe tot parcursul zilei. Vă rugam să ne comunicaţi localităţile pentru a le înscrie şi pe acest event şi vă invităm să vă întregistraţi acţiunea si pe site-ul http://www.globalfrackdown.org/events-2014/

Invităm cu drag pe toţi românii care locuiesc acum în afara ţării să ni se alăture, fie venind la Bucureşti sau în localităţile din zonele natale în care se vor organiza acţiuni, fie alăturându-se europenilor în ţarile de rezidenţă.

Vă invităm la pre-event, joi, 9 octombrie, la Bucureşti!

Dr. Deborah Rodgers este consultant financiar și fondator al Energy Policy Forum, o organizație care studiază politica și problemele financiare din jurul gazelor de șist și a energiei regenerabile. Dr. Rodgers este invitata Fundatiei “Friedrich Ebert”. http://goo.gl/KqFbTk
Eveniment în curs de actualizare.
articol preluat de pe https://www.facebook.com/events/1560415714177738/?ref_notif_type=plan_user_invited&source=29

Evenimente

nimic găsit

Ne pare rău, nu de posturi potrivit criteriilor