Articole

Hollywood-ul mutat la Paris. Incidentele din Paris încep să arate a înscenare

/0 Comentarii/în /de /1.333 vizite

Adrian Sturdza – The Epoch Times Romania

Incidentele din Paris produc zilele acestea o întreagă isterie în presă. Este de înţeles – inima bună a fiecăruia dintre noi este şocată, pe bună dreptate, de crimele efectuate aparent cu sânge rece.

Cu toate acestea, din nefericire, în istoria recentă, prea multe asemenea incidente sunt regizate şi mai apoi folosite de cei din umbră, pentru a-şi implementa agendele – care sunt, de cele mai multe ori, sinistre. Aşa a fost cazul cu Revoluţia din Decembrie, incidentele din 9/11, aşa-zisul masacru din Boston. Trăim timpuri grele în care înscenările fondează state, pornesc războaie, făcându-ne viaţa chiar mai mizeră.

După cum scriam imediat după ce incidentele au ajuns în presă, filmul în care cei doi bărbaţi mascaţi “împuşcă” un poliţist în picior, de la distanţă, şi apoi încă o dată în cap de la 1,5 metri, este suspect.

Noi analize arată chiar mai multe probleme. Voi folosi aici filmul de pe Live Leaks, găsibil (sper) la http://www.liveleak.com/view?i=bc6_1420632668.

Sânge lipsă

Nu numai completa lipsă a sângelui pe caldarâm, dar mai ales faptul că faţa presupusei victime, care ar fi fost împuşcată de la mică distanţă în cap – rămânea intactă. AKM-ul este o armă redutabilă, un asemenea impact i-ar fi făcut faţa zob, probabil, o bună parte din creier ar fi trebuit să fie întins pe caldarâm.

Dungi ciudate pe pavaj, care apar în timpul acţiunii

Jurnalistul veteran Jim Stone din SUA atrage atenţia asupra unei dungi care apare sub maşina celor doi “terorişti”, (POZA 1 din slide-ul acestui articol) o dungă longitudinală paralelă cu axul străzii – un marcaj pe asfalt – clar vizibil între roţile din faţă. Nu se ştie ce scop ar avea un asemenea marcaj, bizar este că după numai 27 de secunde, pe acelaşi film, apare încă o dungă – transversală (POZA 2 în slide), perpendicular pe axul străzii. 27 de secunde mai devreme aceasta nu era. Cine se apuca de tras linii pe caldarâm într-o asemenea circumstanţă (cei doi erau ocupaţi cu alergatul către poliţist)? Şi de ce ar face-o?

Asemenea dungi se folosesc atunci când se toarnă filme, sau când se montează spectacole, pentru a specifica precis locurile actorilor sau dansatorilor în scenă.

Amănuntul sugerează că s-ar fi tras mai multe duble, şi din cauza unghiului de la care e filmată scena, de la fereastră (foarte mic), ar fi fost necesară încă o dungă pentru a marca în mod clar unde trebuie să oprească.

Asupra poliţistului se trage cu ceva ciudat. Gloanţe oarbe?

Asupra celui căzut la pământ se trage cu ceva, particule albe care se ciocnesc mai apoi de caldarâm. S-a spus că acestea ar fi bucăţi de craniu, ceea ce este neplauzibil, căci ar trebui să se vadă şi sânge.

Explicaţia este că în cazul gloanţelor oarbe capătul cartuşului are un dop de plastic sau carton. Bucăţi din ele ies de obicei pe ţeavă când se trage – cei care folosesc aşa ceva ştiu asta foarte bine. Folosirea gloanţelor oarbe ar explica şi lispa reculului, putându-se observa uşor că AKM-ul ţinut în mână nu are deloc recul.

Cam puţine ambulanţe

Se spune că ar fi murit 10 oameni. Dar numai două ambulanţe au sosit de urgenţă, deşi ar fi fost nevoie de una per persoană.

Cum au ajuns pe acoperiş cei care au filmat scena?

Scena filmată de pe acoperiş, transmisă de France24 a durat sub un minut, cu toate acestea cumva, cineva s-a putut căţăra sus tocmai la timp pentru a prinde totul. În mod normal, chiar dacă cineva ar fi fost acolo la fumat să zicem, îţi ia câteva secunde pentru a focusa şi localiza acţiunea. Însă în acest caz, filmul începe cu acţiune imediat, ca şi cum operatorii camerei ar fi ştiut de la început unde este acţiunea.

Diverse

Modul de plimbare ca la paradă al celor doi bărbaţi înarmaţi în timp ce se întorceau la maşină este la fel de suspect.

Tot Jim Stone atrage atenţia asupra accentului prea american al celui care se îndreaptă spre victima căzută, îi strigă “cops are bullshit”, un asemenea accent ar fi greu de întâlnit la magrebieni francezi sau arabi radicali islamici.

O altă ciudăţenie este că presupuşii făptaşi au fost omorîţi. Convenabil, ca Ceauşescu, unul dintre fraţii Ţarnaev şi mulţi mulţi alţii.

Ceva concluzii

Nu este, în acest moment, evident că incidentele din Paris SUNT înscenate. Dar întrebări legitime au început să apară. Credem că se vor înmulţi.

În special hype-ul din presă, care apelează prea mult la emoţii şi prea puţin la raţiune, este întotdeauna, fără excepţie, dăunător.

În cazul în care ar fi o înscenare, nu este clar cine a organizat incidentele şi nici de ce. Însă situaţia în Golf este extrem de tensionată, există mai multe crize economice majore care bat la uşă, iar pe fondul acestor incidente, guvernele au început deja să ceară introducerea de legi care restrâng libertăţile şi încalcă dreptul la intimitate. La urma urmei, pe fondul înscenărilor din 9/11 SUA a fost transformată într-un stat poliţienesc.

articol preluat de pe http://epochtimes.ro/

Postare de Colaps.ro.

Fenomen astronomic rar. Un meteor extrem de strălucitor a luminat cerul României

/0 Comentarii/în /de /1.346 vizite

Digi 24

Un meteor a luminat, azi noapte, zona de sud a României. S-a întâmplat puţin după ora 3, iar fenomenul astronomic a fost văzut chiar şi din Capitală. Bolidul extrem de strălucitor a fost surprins de camerele de supraveghere.

„Din imagini s-a făcut ca ziua, după ora 3. Sunt mulţi martori oculari care ne-au sunat. Este vorba de intrarea în atmosfera terestră a unui meteoroid mai mare. De această dată a suprins, pentru că s-a văzut din marile oraşe. S-a văzut lumina puternică. Este un bolovan ce se plimbă prin spaţiu. Prin frecare cu atmosfera se aprinde şi arde şi devine incandescent. După un interval de câteva minute s-a auzit o bubuitură. A fost o explozie în atmosferă. Se pare că a fost un bolovan, poate de câţiva metri diametru”, a spus Valentin Grigore, preşedintele Societăţii Astronomice Române de Meteori, la Digi24.

 

Întrebat dacă astfel de meteoriţi reprezintă vreun pericol, Valentin Grigore a explicat că,până să atingă atmosfera, aceştia se dezintegrează, dar este posibil să rămână fragmente nearse şi care să cadă pe pământ.

articol preluat de pe http://www.digi24.ro/

 

S.O.S România – Atenție cui dați țara pe mână!

/0 Comentarii/în /de /1.590 vizite

de Silviu Pricope

În perspectiva alegerilor de duminică, ca să fie lucrurile clare şi să nu avem discuţii mai târziu prezint, votacilor din ambele tabere câteva avertismente. Îmi este mai mult decât evident că ele nu vor fi luate în seamă, dar măcar eu îmi fac datoria. Mi-am dat seama că oricât de mult le-ai explica oamenilor (deja convinşi de unul din candidaţi) că fac o greşeală este în zadar. Cel mai bine am putut să văd asta, după prima întâlnire televizată dintre Iohannis şi Ponta. Rar mi-a fost dat să văd o prestaţie mediatică mai proastă şi mai slabă a unui aspirant la fotoliul prezidenţial… dar cu toate acestea, fanilor lui – exact aceeaşi prestaţie pe care am urmărit-o cu toţii – li s-a părut chiar OK, lipsa de incisivitate a candidatului lor era o dovadă absolută de civilizaţie şi bun simţ, lipsa argumentelor concrete-obiective era dovada clară a faptului că moderatorul i-a şoptit înainte întrebările lui Ponta care s-a pregătit cu fiţuicile şi aşa mai departe, de parcă i s-au pus întrebări din fizica cuantică sau genetică. Deci, atunci am realizat că Iohannis ar fi putut veni şi beat şi pişat pe el la emisiune pentru că oricum fanii deja convinşi nu şi-ar fi schimbat opţiunea în urma unei emisiuni.

De cealaltă parte, dezbaterile televizate au arătat un Ponta ca un golănaş cu tupeu, blindat de argumente de către o echipă bine informată şi profesionistă în ceea ce priveşte psihologia poporului român şi metodele de maipulare care funcţionează asupra acestuia. Exact ca şi în cazul lui Iohannis, aerele de vedetă şi tupeul acestui personaj sunt caracterizate de proprii fani drept abilităţi politice dezirabile, tărie, profesionalism politic, etc. Similar ca în cazul celeilalte tabere, orice ar face candidatul lor este judecat prin prisma unor ochelari de cal care nu le permite decât să vadă o anumită porţiune îngustă a realităţii – şi aceea abil alterată – ignorând cu totul vastitatea imaginii de ansamblu.

Acestea fiind zise, să revin la avertismentele care trebuie date. Dacă mai aveţi o minimă urmă de patriotism în voi şi o cât de mică tresărire de emoţie atunci când vă gândiţi sau vorbiţi despre neamul românesc, meditaţi asupra informaţiilor care urmează şi gândiţi-vă cui foloseşte de fapt votul pe care intenţionaţi să-l daţi duminică. Vouă? Sau Sistemului care vă pune să alegeţi între două mafii la fel de detestabile?

++++++++++++++

Klaus Iohannis (informaţii preluate de la Zara Ovidiu, dar cu siguranţă provenite din cadrul servicilor secrete româneşti, datorită stilului de redactare, conţinutului şi modalităţii de diseminare)

Devine tot mai evident, pe zi ce trece, ca aruncarea lui Werner Klaus Johannis catre Presedintia Romaniei reprezinta un plan bine stabilit, de sfartecare si ingenunchere a tarii noastre de catre masoneria germana, care nu va uita nicodata “tradarea” acesteia din cel de-al doilea Razboi Mondial. De aceea, am sa public in cele ce urmeaza cateva informatii esentiale despre legaturile lui Werner Klaus Johannis cu masoneria de sorginte germana, precum si despre principiile care conduc masoneria.

Inainte de a fi propulsat in structurile masonice, Werner Klaus Johannis s-a aflat intr-o perioada de studiu de catre “fratii” sai masonii germani, timp in care i-au fost testate o serie de calitati precum: potentialul de putere al relatiilor la varf pe care le detine, influentarea deciziilor la nivel inalt prin functia pe care o are. Alaturi de el, au fost monitorizate si alte persoane cu putere de decizie, care aveau anumite goluri de personalitate, erau avide avide de putere, dornice de functii si pozitii sociale de conducere. Asa s-a ajuns la “alianta” dintre PDL- PNL, doua partide intesate de oameni avizi de putere economica si politica doar pentru sine.
Evolutia lui Werner Klaus Johannis a fost din plin monitorizata de serviciile de informatii, insa acestea nu au spus niciodata ca prin acest sas masoneria germana isi propune sa influenteze si sa controleze principalele institutii de decizie nationale si internationale de la noi. Cu toate acestea, romanii stiu bine ca masoneria are ca scop sa detina controlul in domeniu economic, politic, cultural si mai nou militar.

Ce nu stiu insa romanii, si nici multi dintre masoni (cei mai mici in grad sunt simple unelte care doar cred sau isi imagineaza ca stiu cate ceva), sunt activitatile secrete derulate de masonerie, acestea fiind cunoscute numai de un grup foarte restrans (structura de putere a masonilor se bazeaza pe ranguri ierarhizate, in care membrul situat la un anumit nivel ierarhic nu-si cunoaste decat seful de pe nivelul imediat superior, in genere acesta fiind cel care l-a recomandat si sustinut pentru a accede in masonerie).

Ei bine, una dintre activitatile secrete ale masoneriei germane este dezagregarea teritoriala si economica a Romaniei, lucru care s-a vazut in ultimii 25 de ani.
Dar haideti sa vedem legatura lui Werner Klaus Johannis cu masoneria germana.
Dupa instalarea primarului sas Werner Klaus Johannis la carmuirea orasului Sibiu, masoneria germana a devenit tot mai virulenta, gasind in persoana primarului o adevarata coloana a V-a pentru promovarea intereselor de dominare si control.

Johannis a fost sprijinit in activitatea sa de lideri si afaceristi de marca din Sibiu, care au capatat pozitii importante pe harta puterii fiind catalogati drept principalii “sateliti” ai Clubului Economic German. Printre acestia au aparut in centru atentiei masonilor si Steffan Mildner, coordonatorul biroului de consultanta romano-germana GTZ din Sibiu, al carui nume a fost conectat la ramificatiile afacerii retrocedarilor din centrul istoric al Sibiului catre Consistoriul Evanghelic German.

Motivatia masonica a acestui gest o reprezinta faptul ca de numele GTZ se afla legat importanti finantatori care isi desfasoara activitatea in cadrul Ministerului Federal de Interne German, in interiorul caruia activeaza importanti lideri masonici in frunte cu Otto Schilly. Alaturi de acesta pe harta puterii masonice sibiene si-a facut incet loc Steffan Johannes Max Braune, numarul doi in cadrul Aliantei PNL-PD Sibiu si aflat in structura de conducere a Clubului Economic German. A fost propulsat in prim plan ca urmare a finantarilor masive acordate actualei puteri sibiene, prin verigile afacerii Titan Trade, precum si prin influentarea unor centre locale de putere, precum Consiliul Local, in presoana Otiliei Man.

Cel mai recent membru al filierei germane il constituie Andreas Huber, care “pastoreste” afacerile reprezentantei germane Opel la Sibiu, si pe care Werner Klaus Johannis l-a cununat in cursul lunii august, creandu-i partie pentru a accede in cercul de elita al Clubului Economic German.

Paradoxal este faptul ca cel care a netezit terenul pentru proliferarea masonilor germani mai sus mentionati in Sibiu nu este de origine germanica, ci este un roman: Crin Andanut, de profesie economist. Increngaturile propulsarii lui Crin Andanut ca si capat de pod al masoneriei de sorginte germanica se regaseste in anul 1993. Pe atunci cel in cauza era sef de cabinat la Fundatia Romano-Germana si avea in vizor ca in functia de director al institutiei mai sus mentionate sa fie promovat un om care sa faca jocurile masoneriei.

Speculand o presupusa relatie de concubinaj intre directorul fundatiei din acel moment si secretara acestuia, Crin Andanut s-a trezit peste noapte in functia suprema de decizia a fundatiei mai sus mentionate. Pe aceasta cale, si-a castigat increderea masonilor si a dat frau liber patrunderii in Sibiu a masoneriei germane, facand interventii ca, prin influenta sa, pionul german GTZ sa aiba sediul in buricul orasului, pe strada Avram Iancu. Intalnirile masonilor germani au ajuns astfel sa aiba loc la ceas de taina in crama Mildcosib, care apartine aceluiasi Steffan Mildner de la GTZ si in cadrul careia isi expun ideile de sorginte masonica persoane precum: Werner Klaus Johannis si arhitectul sef Szabolts Guttmann.

Si, pentru a va face o idee de ceea ce se intampla acum in Romania (mitinguri “spontane” de sustinere a lui Johannis, dezbinare, haos, manipulari ordinare ale populatiei) va voi prezenta cateva dintre sloganurile masonice germane:

1) “Multimea este oarba si de aceea poate fi atat de usor manipulata”

2) “Prin haos la ordine”

3) “Politica si morala nu trebuie sa aiba nimic comun”

4) “Dreptul constra in forta”

5) “Scopul masonic isi justifica intotdeauna mijloacele”

6) “Dreptul trebuie sa fie al celui mai tare

7) “Libertatea este o idee himerica”

8) “Oamenii politici sunt niste papusi de paie in mainile maestrilor”

9) “Nevoia painii zilnice ii dreseaza gradat pe oameni”
(voi reveni)

Sursa: https://www.facebook.com/zara.ovidiu/posts/10203449552379767?fref=nf&pnref=story

[Un mic comentariu personal aici: Posibil corecte aceste informaţii, cu o singură excepţie: motivul acţiunii concertate a masoneriei germane nu este nici pe departe, <<"tradarea" României din cel de-al doilea Razboi Mondial >>. La acest nivel motivele nu au nimic de-a face cu emoţiile, ele fiind mult mai pragmatice şi mult mai bine integrate într-un Plan care se întinde pe sute de ani. Având în vedere că şi poporul german este ţinut în chingi de acelaşi Sistem, că elita germană colaborează extrem de bine cu Rusia şi China şi că domină economia Uniunii Europene… este posibil să identificăm adevăratele dedesubturi ale acestor motivaţii.]

++++++++++++++

[Victor Viorel Ponta - informaţii preluate din ziarul Vocea Vâlcei, care la rândul lor au fost preluate de la Dacian Dumitrescu – News Press. Şi aceste informaţii provin de la aceleaşi servicii secrete româneşti. Probabil de la cealaltă aripă, mai interesată de agresiunea principală asupra neamului românesc.]

Sursele noastre din interiorul PSD susţin că bunicul matern al lui Victor Ponta era evreul rus Naumovici (ulterior, mama Premierului şi-a scurtat numele în “Naum”, din motive lesne de înţeles). Până aici, toate bune şi frumoase, nimeni nu e vinovat dacă se naşte nigerian, congolez sau brazilian. La propunerea consilierilor sovietici care conduceau pe atunci România, bunicul lui Ponta este trimis la studii în URSS.

Acolo, după absolvirea Academiei Militare “Frunze”, revine în Bucureşti, este avansat “colonel cu stea” – unul din gradele introduse de sovietici după ocupaţia militară a României şi desfiinţat în 1963. Proaspătul colonel Naumovici este încadrat la DIA – Direcţia de Informaţii a Armatei, care, în acea perioadă, era condusă de general-locotenent Serghei Nicolau (pe adevăratul său nume Seghei NIKONOV – născut la 22 septembrie 1905 în Basarabia, pe atunci “gubernie ţaristă”). NIKONOV era un vechi agent al NKVD-ului, cu studii la Iaşi, dar este exmatriculat de Universitate pentru “activitate comunistă” şi pleacă să-şi continue studiile la Bruxelles. Aici este reperat de Siguranţa belgiană iar Serghei Nikonov fuge la Marsilia unde se înscrie în Partidul Comunist Francez. Este adus de sovietici la Bucureşti şi devine Director General al SSI-ului, în perioada ianuarie 1947 – 1951 (SSI-ul era în perioada interbelică şi până în 1951, SSIAR – Serviciul Special de Informaţii al Armatei Române, restructurat în 1940 când a luat denumirea de SSI – Serviciul Special de Informaţii). Serghei Nikonov semnează practic desfiinţarea, în 1951 a SSI-ului, cel mai redutabil serviciu de informaţii şi contrainformaţii militare şi nu numai al României interbelice şi care a şi reuşit, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, să producă pierderi grele Armatei Roşii, prin infiltrarea a sute de agenţi cu staţii portabile de emisie – recepţie, în spatele trupelor sovietice, SSI-ul a procurat informaţiile militare atât de necesare Marelui Stat Major al Armatei Române şi a executat sute de operaţii de sabotaj şi diversiune pe teritoriul URSS până departe în Caucaz. SSI-ul a reuşit cu un uriaş efort uman în doar două luni după ocuparea României, la 23 august 1944, să pună la adăpost de urgia sovietică zeci şi zeci de tone de arhive militare şi civile. Aşa au mai rămas până azi câteva arhive care, altfel, ar fi fost indiscutabil transportate în Rusia. Serghei Nikonov alias Serghei Nikolau devine, între 1951 şi martie 1954, Şeful Direcţiei I de Informaţii Externe a M.A.I. Dar şi aici procedează identic, ca şi în cazul SSI, şi anume desfiinţează şi această direcţie şi o încorporează în Departamentul Securităţii Statului, conform indicaţiilor consilierilor sovietici de la Bucureşti (practic a luat Serviciul de spionaj extern şi l-a înglobat în Securitate). Adevărul e că şi SSI-ul şi Direcţia I de Informaţii Externe erau fostele servicii române care se opuseseră, cu succes, NKVD – ului şi GRU, în perioada interbelică şi în timpul războiului, şi ruşii abia aşteptau să le desfiinţeze. Plus că SSI-ul era cel care a înarmat partizanii din Bucovina, Moldova şi Transilvania şi le-a asigurat arme, muniţii şi bani graţie cărora unii partizani au rezistat în munţi până în 1955. Nu toţi partizanii lucrau pentru SSI ci numai şefii acestor partizani erau ofiţeri sau rezidenţi SSI. Dar să revenim la Serghei Nikonov. Din martie 1954 şi până în 26 noiembrie 1960, Nikonov ocupa funcţia de şef al Direcţiei Militare a Marelui Stat Major al Armatei. Exact în perioada asta, colonelul Naumovici devine mâna dreaptă a generalului S. Nikonov. Apoi, din noiembrie 1960 şi până în decembrie 1963, Nikonov îndeplineşte funcţia de şef al Direcţiei de Control din Ministerul Forţelor Armate, unde îl ia şi pe protejatul său, colonelul Naumovici. În decembrie 1963, cei doi sunt scoşi la pensie. În acea perioada Niconov şi Naumovici colaborau excelent cu generalul-maior Alexandru Sergheevici NICOLSCHI, din Direcţia Generală a Securităţii Poporului (pe adevăratul nume Boris GRUNBERG, vechi agent NKVD, condamnat, în 1941, la munca silnică pe viaţă pentru crimă de spionaj în favoarea URSS şi decedat în 1992), dar cei doi colaborau excelent şi cu celebrul “PANTIUŞA”, general-locotenent Ghe. PINTILIE (pe adevăratul nume Pantelei Bodnarenko, născut la Tiaspol, la 09.11.1902 şi decedat în Bucureşti, la 11 august 1985, fost ofiţer NKVD la Tiraspol, încă din 1920 ) care devenise şeful Securităţii Statului, la data de 15 august 1948 (Director General al Direcţiei Generale a Securităţii Poporului). „PANTIUŞA” vorbea prost româneşte dar, în schimb, era cunoscut drept omul de mare încredere al tovarăşei Ana PAUKER (născută Hanna RABINSOHN). • Dacian Dumitrescu – News Press
P.S. – Articolul este foarte interesant mai ales că la lumină nu este scos oficial decât celălalt bunic al lui Victor Ponta, din partea tatălui, faţă de care avem tot respectul, mai puţin pentru bunicul din articol, din partea mamei, am înţeles. Interesant ar fi dacă am ştii în ce familie a crescut mai mult Victor Ponta, pentru că atunci am putea realiza afinităţile, viziunile şi felul de raportare la lume al prim-ministrului care este. Într-un fel se creşte un copil într-un cadru unde se vorbeşte mai mult de România, 1918, patriotism, istoria adevărată etc., şi în altfel când valorile sunt cele cominterniste, comuniste, socialiste, marele frate URSS. Deci de care educaţie a avut parte mai mult Victor Ponta ar fi întrebarea care se pune? Căci oricum în prezent se ştie clar ce orientare are sub umbra marelui guru politic al PSD Ion Ilici Iliescu, orientare care este foarte apreciată şi de duşmanii identităţii româneşti, din Republica Moldova – PCRM în frunte cu Vladimir Voronin. O orientare de obedienţă (voalată şi ascunsă evident) faţă de influenţa rusească şi interesele Rusiei în România. Să vă amintesc că la licitaţia pentru Oltchim la care erau înscrise mai multe firme printre care şi Dan Diaconescu, dar niciuna rusească – ATENŢIE! – la finalul licitaţiei, Victor Ponta a scos porumbelul din gură: ” Personal aş fi preferat o companie rusească să vină şi să câştige licitaţia”. Pardon! Dar pe ce criterii, dintr-odată, o companie rusească ar fi fost mai frumos să câştige? De ce nu oricare alta din toată lumea asta? De ce nu una germană, de ce nu una din USA? Nu, Victor Ponta vroia numai una din Rusia să câştige. Asta spune multe!

[Un mic comentariu personal aici: Și aceste informații este posibil să fie foarte corecte. Dacă într-adevăr sunt, blatul Ponta-Băsescu de care mulți comentatori au vorbit, este mai mult decât evident. Iar votanții lui Ponta vor vota de fapt, fără să știe, exact pentru ceea ce ei urăsc mai mult și mai mult. Coincidențele nu au ce căuta aici, deoarece tabăra celor cu bunici NKDV-iști a fost mereu lângă Băsescu. UnAtenție cui dația din regulile de aur ale spionajului rusesc (KGB) spune: “O dată e un accident, de două ori e coincidență, de trei ori (același lucru, persoană) e o acțiune a inamicului.”]
articol preluat de pe http://silviupricope.wordpress.com
foto mediafax.ro

Justiția a devenit jucătoare, pentru că politica a devenit metastază

/0 Comentarii/în /de /1.483 vizite

de Daniel Befu

Justiția jucătoare dă gol după gol în campania electorală. E condamnată să facă asta și e complice cu Băsescu

Justiția a devenit jucătoare, pentru că politica a devenit metastază. Eu cred că Justiția a pactizat cu Băsescu (mi-s neclare pârghiile prin care se sincronizează atât cu procurorii, cât și cu judecătorii…fiindcă nu e vorba doar de lansarea de dosare pe piață, ci și de verdicte grele date în ultima perioadă. Dacă era ceva murdar, SRI-ul condus de nașul lui VVP ar fi avut grijă să intercepteze problema. E posibil ca llinia de comunicare să fie STS-ul, cel care l-a făcut pe Antonescu să-i confiște lui Băsescu telefonul de serviciu cât a fost suspendat- însă lui TB i-a reușit remedierea mârlăniei de la CC chiar și fără telefonul STS). Eu cred că e un pact bun între Băse și Justiție. Și pe bună dreptate e o alegere de preferat pentru judecători și procurori să-i trosnească pe corupții care au îngenuncheat țara, decât alternativa. Iar ei, judecători și procurori, au prins gustul independenței de politic. Alternativa e un sistem din care noi am văzut doar vârful aisbergului în cel puțin 5 ocazii:

1. Năstase care la 5 AM dădea sms-uri ca să-și influențeze pozitiv Dosarul cu Inspectoratul de Stat în Construcții

2. Geoană care a timis-o pe Maria Schutz să o rezolve Cătălin Voicu. Acel Voicu care controla judecătorii prin bici (dosare de securitate) și zăhărel (șpăgi)

3. Șova, exponentul avocaților din politică (avocații sunt cea mai josnică specie din politică, pentru că ]ntr-o lege, printr-un cuvânt bine strecurat sau o virguliță, fac și desfac afaceri și împart dreptatea sau nedreptatea în țară) e cel la care a apelat Hrebe după ce-a belit-o. Planul lor mârșav era după modelul lui Iliescu, care pe furiș, înainte să părăsească jilțul, l-a grațiat pe cel la care era dator, Miron Cozma. Șova, al cărui cabinet de avocatură avea oameni care munceau peste 24 ore pe zi pentru Turceni și Rovinari? (contracost).

4. Tudor Chiuariu, ministru al Justiției condamnat cu suspendare (deci un pârnăiaș liber, pe românește), e unul din cei care cântăresc, ca membru al Comisiei Juridice, valoarea legilor în Parlamentul acestei țări.

5. Năstase, care se lamenta că e hăituit politic, cu nu știu câte dosare în spate după venirea lui Băse la Cotroceni, a mai găsit în sine resurse de viclenie, declarând cu tupeu venituri fictive de 100.000 USD timp de trei ani la rând (2009, 2010, 2011), bani proveniți din vânzarea ouălor de la Cornu. Asta în condițiile în care ferma nu mai funcționa din 2008. Această sumă, bani de buzunar pentru un om de statura lui Năstase, reprezintă mult peste cât strânge un average romanian într-o viață. La el s-a făcut totul din stilou, pe o declarație de avere. Și n-a pățit nimic. Ați auzit de vreun dosar pe tema asta? Citiți aiciinvestigația. Asta e țara în care trăim

Și atunci măi oameni buni, nu e normal ca Justiția să aleagă să le-o tragă la nemernici? Ea a ales să-și dea votul pentru libertatea ei. Alternativa ar fi să devină prostituata lor. Ce e mai bine, să joace ajutată de Cotroceni sau să devină păpușa tuturor creaturilor din speciile Voicu și Șova? Cum de altfel și reușise Voicu cu Costiniu. Voi ați citit stenogramale lor? Sunt aiuritoare.

Da, Macovei (femeia care a pus bazele DNA-ului și le-a dat judecătorilor semnalul că trebuie să nu mai aibă capetele plecate sub vremuri) își asumă pe față chestia asta (chiar dacă nu recunoaște că Justiția e actor în această campanie electorală), fiindcă în mama ei de treabă, despre asta e vorba în propoziție și nu trebuie să ne fandosim și să fim rușinați de asta. Într-o țară în metastază, e nevoie de președinte jucător (care în ultimele minute de joc vrea să marcheze goluri fără număr), de justiție jucătoare, fiindcă cu aspirină și o asistentă medicală care zâmbește frumos, nu ne vindecăm. În altă etapă a evoluției istorice a României postdecembriste va fi nevoie de acel președinte așezat, care stă și veghează de undeva de sus, asupra României ca un demiurg care privește la o doramă și pe ici pe colo mai mută locul unui gărduleț sau al unui copăcel. Noi suntem sub cod ROȘU (PSD), cod portocaliu (PDL), cod galben (PNL), codul Evei (PMP) și-al lui Adam.

Daniel Befu

P.S. Pentru cei care s-au obișnuit să vadă pe acest blog doar investigații și mi-au spus că site-ul ăsta ar trebuie să rămână cuminte și să publice câte o anchetă din când în când, vă spun că investigatiicenzurate.wordpress.com nu este un ziar, ci e un blog de atitudine împotriva cenzurii din presă, cenzură menită să-i protejeze pe polticieni și afaceriștii influenți ai României. La fel, am decis să iau atitudine în această campanie împotriva corupției, fiindcă cred că bunul gospodar pentru România e cel care stârpește buruienile. Fără ele, nu avem nici rod.

Epidemia Ebola, doar o MARE MINCIUNĂ? Un doctor din Liberia afirmă că totul este un EXPERIMENT cu o nouă armă biologică. Gloanţele vor opri Ebola?

/0 Comentarii/în /de /1.172 vizite

La prima vedere, lumea pare să fie lovită de pandemia ebola, dar un Profesor Doctor de Patologia Plantelor din Liberia susţine că nu e chiar aşa. Dr. Cyril Broderick a publicat un articol în ţara sa natală, pe siteul de ştiri The Daily Observer în care susţine de fapt că mari companii farmaceutice testează arme biologice pe populaţiile africane.

Pe scurt, acesta susţine că Organizaţia Mondială a Sănătăţii, alături de alte organizaţii ale Naţiunilor Unite sunt implicate de zeci de ani în selectarea ţărilor africane cele mai potrivite pentru testarea de noi viruşi şi pentru a promova noi vaccine.

Autorul citează un raport publicat în August 2014 care afirmă că Departamentul Apărăriii din SUA a finanţat şi finanţează testele cu Ebola pe oameni, teste ce au început cu doar câteva săptămâni înainte de anunţarea epidemiei în Guinea şi Sierra Leone. Mai mult, conform sursei citate, Departamentul Apărării din SUA a oferit un contract de 140 de milioane de dolari concernului canadian Tekmira pentru a conduce “cercetările”. Evident, acestea constau în injectarea subiecţilor cu Ebola. Ca dovadă în sprijinul raportului, Dr. Broderick afirmă că Tekmira a început un Trial Clinic, intitulat “First in Human” în luna ianuarie, în care Departamentul Apărării din SUA este listat ca şi colaborator.

Cea mai şocantă parte este aceea în care doctorul liberian afirmă că Ebola nu este un virus apărut natural, ci un organism modificat genetic, creat în laboratoare, care a ajuns în Africa din 1976, prin intermediul CIA şi KGB.

Doctorul Broderick afirmă că Statele Unite operează  laboratoare de cercetare a efectelor armelor biologice în unul din punctele fierbinţi ale zonei unde se afirmă că a explodat virusul: Kenema, Sierra Leone.

O altă mărturie vine din Ghana, acolo unde scrisoarea lui Nana Kwarme a devenit virală în întreaga lume. Acesta spune că nu toată isteria Ebola este o minciună şi că virusul a fost adus acolo de Crucea Roşie, aducând în sprijinul său câteva motive.

Principalul motiv, după Kwarme, este acela că “epidemia” a servit ca pretext pentru trimiterea de soldaţi occidentali în Nigeria, Liberia şi Sierra Leone. În Nigeria s-ar fi descoperit un mare zăcământ de petrol, iar această epidemie ar fi exact ceea ce ar fi nevoie pentru a pune mâna pe zăcăminte.

Al doilea motiv este…diamantul. Sierra Leone este principalul furnizor de diamante din lume, dar de patru luni, majoritatea muncitorilor din mine au fost în grevă din cauza condiţiilor groaznice şi salariilor minime. Nana Kwarme afirmă că trimiterea de trupe străine în această ţară va “linişti” greva, muncitorii care vor refuza munca fiind împuşcaţi pe motiv de…Ebola.

Nana Kwarme se întreabă de ce este nevoie de trupe americane(Obama a anunţat că va trimite soldaţi pentru a lupta contra Ebola -n.r.) în Africa pentru a combate Ebola, dacă Crucea Roşie este deja acolo. Acesta spune că e nevoie de soldaţi pentru a convinge africanii care au aflat adevărul să se vaccineze.

Scrisoarea, în original, o găsiţi AICI.

Conform datelor oficiale, până acum ar fi murit 4493 de persoane, în cinci ţări: Liberia, Sierra Leone, Nigeria, Guinea şi Statele Unite ale Americii.

articol preluat de pe http://activenews.ro/

Cui face de fapt pârtie, Băsescu?

/0 Comentarii/în /de /1.496 vizite

de Silviu Pricopie

România a dat deja în primul clocot al campaniei electorale. Aseară președintele a ieșit din nou pe sticlă și în emisiunea unui mare apărător al intereselor corporatiste (n.a. a se vedea seria de emisiuni având ca subiect Scandalul Microsoft) l-a denumit – aproape cu subiect și predicat – pe V.V.Ponta drept ofițer acoperit SIE. Văleleu!… În câteva ore luase foc Facebook-ul, Twitter-ul, Internetul și probabil toate televiziunile de știri. Deontologii făceau spume la gură, blestemând și înjurând – în funcție de afinități – fie pe subiectul știrii, fie pe emitentul acesteia. Chestie de gust!

După cum au evoluat lucrurile din punct de vedere mediatic (și spectacolul încă nu s-a terminat), cunoscătorii au putut ghici o mână profesionistă care întreține văpaia, agitând și acaparând total agenda publică. Testul inițial avusese loc cu câteva săptămâni în urmă când, am asistat la auto-sacrificiul unei piese importante a jocului mediatic: Robert Turcescu. Exact la fel și pe același model îndelung studiat în laboratoarele de psihologie socială, precum cele ale unor corporații de calibrul RAND Corp., și astăzi am asistat la același spectacol: știre bombă, inflamare până la paroxism, acapararea agendei publice, eliminarea oricărui alt subiect din orizontul publicului. Efect garantat: întipărirea în mentalul colectiv al unei propoziții simple, de maxim 3-4 cuvinte. În aceeași ordine de idei, episodul Turcescu mai avusese un rol deosebit de important: demonizarea unei categorii de profesioniști, fără luarea în discuție, cu seriozitate și bună credință, a rolului și modului de acțiune al acesteia.

Toate bune și frumoase! Acum, că președintele ne-a spus care “catindat” (sic!) e Mangafaua, nu mai urmează decât să votăm în consecință. Dacă tot nu vrem… și o ținem pe-a noastră că nici un candidat nu ne reprezintă sau ne pune năpasta să preferăm vreun altul decât cel stabilit de stăpânire sau tot pe Viorel, atunci… “Pac! Scrisoarea la Războiu!...”. Dacă acesta a fost doar un croșeu la ficățelul neobișnuit cu smardoiala a bietului prim-ministru, va urma upper-cut-ul ce-l va pune definitiv la podeaua politicii, sub forma unui box-office ce va sparge toate recordurile. Prietenii știu ce și cum!… Dar să nu anticipăm și să stricăm bunătate de spectacol.

Acum haideți să vedem, ce a urmărit de fapt președintele cu această punere în scenă, demnă de Bollywood. Totul începe mult mai devreme, înainte de începerea campaniei propriu-zise. Într-o zi, tam-nesam… fără să-l întrebe nimeni, iese public și spune că el catindat ca Lenuța nu vede pe altcineva. Exact ca o nucă în perete. De ce ne-ar interesa opinia dvs. “independentă, echidistantă și apolitică”? La ultimul referendum, doar telefoanele roșii venite de pe la cancelariile europene v-au salvat scaunul. În fine. Ați spus-o, ați spus-o. Asta e. Dar oare ce a urmărit domnia sa prin acest sprijin declarat fățiș și scârbos de-a dreptul, chiar și pentru o țară cu nivelul democrației ca cel din România? Ei… aceasta este întrebarea!

manipulare_tv

Oare nu cumva domnul președinte face prin toate aceste gesturi, pârtie pentru altcineva??? Hm… Să stăm strâmb și să judecăm drept. O nominalizează pe Udrea, drept preferință a sa, știind clar că cele 7,4 milioane de anti-băsiști (rămași după ultimele zvonuri, doar vreo 5 milioane, datorită jocului infect practicat de cealaltă echipă, pe modelul naționalei lui nea Piți) vor vedea roșu în fața ochilor și vor stuchi a: “Piei Satană!” în direcția Lenuței. Nu că ar fi iubit-o foarte mult și fără “sprijinul” declarat al președintelui. Prin această mutare măiastră, Băsescu nu a făcut altceva decât să abată mânia populară anti-băsistă de la candidatul real al echipei din spatele președintelui actual. Pentru Viorel pregătise de multă vreme (a se vedea desfășurarea profesionistă a scandalului media de azi) croșeul la ficați (marea “dezvăluire” de aseară), și eventual upper-cut-ul care se pregătește febril, dacă agentu’ lu’ pește nu se potolește. Pentru Iohannis are asmuțit deja dulăul ANI, care – ca prin minune – cu vreo câteva zile înainte de alegeri va demonstra în justiție incompatibilitatea neamțului, cu funcția de catindat.

Și acum… ghici Macovei, pentru cine a tot făcut pârtie în mod febril, în tot acest timp, președintele Băsescu?  :-)

articol preluat de pe http://silviupricope.wordpress.com/

O discuţie cu autorul “Confesiunilor unui asasin economic” John Perkins: Bechtel, Chevron şi Banca Mondială folosesc asasini economici şi în România

/0 Comentarii/în /de /1.357 vizite

John Perkins, autorul bestseller-ului “Confesiunile unui asasin economic”, declară în exclusivitate pentru cititorii Cotidianului că modelul asasinilor economici, descris în cartea sa, a fost folosit şi în România, de companii precum Bechtel sau Chevron.

În interviu, John Perkins vorbeşte despre proiecte precum cel al minei de aur de la Roşia Montană, diferenţele dintre asasinii economici din anii ’80 şi cei din ziua de azi, despre poziţia României în Europa de Est, despre Edward Snowden şi Julian Assange. Perkins, al cărui job era acela de a prezice un viitor convenabil scopurilor urmărite de corporaţiile pentru care lucra, îşi prezintă, în discuţia pentru cititorii Cotidianului, viziunea despre viitor.

Discuţia cu John Perkins despre asasinii economici ai zilelor noastre

Cotidianul: Dacă aţi avea şansa de a o lua de la capăt aţi alege aceeaşi cale? Aţi renunţa la experienţa de asasin economic sau aţi mai urma-o o dată, eventual un pic diferit.

John Perkins: Regret multe lucruri pe care le-am făcut în perioada în care eram asasin economic. Pe de altă parte sunt însă recunoscător că am avut această experienţă, fiindcă am putut vedea acest sistem corupt din interior, am putut vorbi despre asta şi multă lume ascultă ce spun.

Aşa că o citez pe fiica mea, care spune: „Tatăl meu trebuie să trăiască cu unele din lucrurile pe care le-a făcut. El ştie că unele nu au fost foarte bune, dar mă bucur că acum poate scrie despre ele astfel încât să contribuie la crearea unei lumi mai bune pentru mine şi pentru copiii mei”.

“Există şi acum asasini economici care lucrează pentru Banca Mondială şi alte asemenea organizaţii”

Există asasini economici în zilele noastre? Sunt ei diferiţi de cei din anii ’80?

Cei de astăzi sunt mult mai sofisticaţi. Au sisteme de comunicare mult mai sofisticate, e vorba de mult mai mulţi bani.

În ceea ce ne priveşte, noi doar încercam să sporim puterea mondială a corporaţiilor pentru care lucram, fără a ne interesa foarte mult care sunt corporaţiile respective. Şi acum există oameni care fac această treabă pentru Banca Mondială sau alte organizaţii similare. Fiecare mare corporaţie are echipamentul şi oamenii necesari pentru a face treaba unui asasin economic. Monsanto, Chevron, de exemplu, folosesc asasini economici.

Cum poate fi identificat un asasin economic?

E mai greu de identificat, dar oricine face presiuni care să ducă la preluarea controlului de către o corporaţie, oricine încearcă, de exemplu, să convingă poporul român că Chevron e o companie bună şi nu una criminală, aşa cum este în realitate, oricine face aceste lucruri prestează o muncă tipică asasinilor economici.

Toate marile puteri ale lumii folosesc metoda asasinului economic?

Fără îndoială. Rusia are propria versiune de asasini economici. La fel, China. Fiecare are propriile metode de acest tip, cu diferite grade de implicare. Adevărata putere în lume, în clipa de faţă, nu este puterea naţională, nu este puterea guvernelor rus sau chinez, ci puterea marilor corporaţii. Toate guvernele, rus, chinez, american, român depind de finanţele mondiale, de economia globală.

Nu ştiu precis cum este astăzi, dar pot spune cu siguranţă că multe acorduri au în spate sisteme foarte asemănătoare cu cel descris de mine.

John Perkins: Chevron şi Texaco sunt organizaţii criminale, îmi pare rău că sunt implicate în România

Credeţi sau ştiţi că metode similare celor descrise în „Confesiunile unui asasin economic” au fost folosite în Estul Europei?

Cu siguranţă au fost şi sunt folosite în Ucraina şi în alte locuri, de exemplu în Orientul Mijlociu. În ceea ce priveşte România, cred că trebuie realizat că este o ţară de mijloc, se află chiar în miezul unei zone foarte importante. România ocupă o poziţie cheie în acest moment, e o ţară aflată la mijloc.

Credeţi sau ştiţi că marile privatizări din România, marile proiecte de investiţii, au fost făcute prin metodele descrise în Confesiuni?

Unul din scopurile asasinilor economici este privatizarea lumii, predarea întregului control în mâinile şefilor de corporaţii. Cred aşadar că ceea ce a făcut Bechtel în România este foarte reprezentativ. Dar Bechtel a făcut aceleaşi lucruri şi în alte părţi ale lumii, de exemplu în privatizarea sistemului de apă din Cochabamba (Bolivia – n.r.), sau chiar în Statele Unite, unde a fost implicată în mari proiecte de construcţii, de exemplu în Boston. Bechtel deseori a lăsat lucrurile neterminate, dar a primit o grămadă de bani.

Cunoaşteţi proiectul minei de aur de la Roşia Montană?

Nu am vizitat situl de la Roşia Montană, ştiu că este vorba de o companie canadiană. Minele de aur şi toate minele sunt operaţiuni foarte periculoase.

Dar văd ceea ce se întâmplă în România, ce încearcă să facă Chevron, care este o organizaţie criminală şi a dovedit asta în Ecuador, unde a lăsat în urmă un dezastru ecologic. A refuzat să cureţe, să ecologizeze, şi au rezultat boli cumplite, cancer… Texaco este o organizaţie criminală şi îmi pare foarte rău să văd că se implică în România şi mi-e teamă că pe români îi aşteaptă o serie de probleme.

Trebuie să ieşim din economiile morţii, bazate pe răvăşirea pământului. Am creat economii ale morţii în ultimii 40 de ani, care au distrus pământul, au mistuit resursele, le-au distrus.

Avem nevoie să facem pasul către un nou tip de economie, economia vieţii, bazată pe reducerea şi eliminarea poluării, reciclare, folosirea altor energii în afara celor fosile, renunţarea la dependenţa de resurse naturale. Fără a-i face pe oameni să sufere de-a lungul globului… Trebuie să inventăm noi tehnologii pentru transport, comunicaţii, operaţiuni bancare, pentru toate aceste sisteme. Ne aflăm într-o situaţie uimitoare a istoriei în care avem şansa de a ieşi dintr-o economie de tip resurse naturale, combustibili, o economiei a morţii, şi de a intra într-o economie a vieţii, a viitorului, a generaţiilor care vor urma.

John Perkins: “Snowden şi Assange sunt nişte eroi”

Ce părere aveţi despre Eduard Snowden?

Edward Snowden este un erou. A avut un curaj extraordinar de a expune, de a dezvălui lucrurile rele pe care le comit Statele Unite. A forţat SUA şi restul lumii să vadă cum s-au întâmplat într-adevăr acele lucruri. A creat o mare controversă şi nevoia unei priviri atente asupra activităţii NSA. În opinia mea, el a făcut un mare serviciu Statelor Unite şi întregii lumi.

Consideraţi că şi Julian Assange este un erou?

Da. Eu cred că wikileaks-ul lui Assange a fost foarte foarte important. Nu pot comenta viaţa personală a lui Assange, acuzaţiile care i-au fost aduse de acele femei, acuzaţii legate de activitatea sexuală, nu am idee ce e cu acele lucruri. Dar, da, cred că Wikileaks a expus, a arătat lumii întregi lucuri importante pe care trebuia să le cunoască.

John Perkins: “Mă bucur că am şansa de a trăi aceste momente ale istoriei”

Claudine, un personaj-cheie din Confesiuni, spune despre dumneavoastră că sunteţi „Cel care prezice viitorul”. Care e predicţia dumneavoastră? Cum arată viitorul?

Sunt foarte optimist în privinţa viitorului, sunt foarte încrezător, cred că va urma o revoluţie a conştiinţelor. Oamenii de-a lungul şi de-a latul planetei se vor trezi din teribila injustiţie în care se află, vor conştientiza faptul că lumea e condusă de corportatocraţie, de marile corporaţii, care n-au făcut un lucru prea bun. Oamenii se vor trezi şi vor realiza că trăim într-un mediu unic. Trăim ca pe o staţie spaţială foarte fragilă, care este Pământul, şi nu avem la îndemână nicio navetă ca să putem pleca. N-avem unde merge în altă parte, aşa că trebuie să avem grijă de locul unde trăim.

Şi, pentru prima oară în istorie, avem posibilitatea să comunicăm unii cu alţii. Avem tehnologia pe care o folosim chiar în acest moment. Doi oameni aflaţi de o parte şi de alta a Pământului pot vorbi live. Iar faptul că avem această discuţie, că media din România, din Islanda sau din Rusia este interesată de aceste subiecte, demonstrează că ne aflăm într-adevăr într-o trezire, într-o evoluţie a conştiinţelor.

Sunt deci optimist: ne aflăm într-o epocă în care putem face trecerea de la un sistem bazat pe economia morţii la unul centrat în jurul economiei vieţii. Cu adevărat intrăm într-o nouă etapă a istoriei, într-un nou moment istoric.

Chiar în acest moment suntem ca un nou-născut. E un moment foarte periculos. Nou-născutul trebuie să ia o gură de aer, să înveţe să respire şi să respire. Apoi, trebuie să înveţe să bea lapte de la mama lui. Dacă nu respiră, dacă nu bea lapte, moare. Şi aici cred că ne aflăm noi acum, ca specie. Ne aflăm în situaţia în care ne naştem din nou şi avem în faţă deschiderea către o nouă eră. Dar aceasta este, de asemenea, o perioadă foarte primejdioasă. Există forţe care încearcă să oprească progresul, încearcă să-i oprească pe oameni să devină mai conştienţi de ei înşişi.

Dar eu sunt foarte foarte încrezător că va triumfa revoluţia conştiinţei de sine. Viitorul rămâne necunoscut, dar eu sunt încrezător şi mă bucur că am şansa de a trăi aceste momente ale istoriei. Şi mă bucur că voi veni în România şi voi avea şansa să îi cunosc pe români, să vorbesc cu ei, să facem workshop-uri împreună şi să găsim soluţii, să contribuim împreună la bunul mers al lucrurilor.

Sunteţi foarte optimist. Înţeleg că sunteţi aşa şi datorită profeţiei amazoniene în care credeţi, cea a vulturului şi a condorului. Şi văd că încercaţi, de ani buni, să convingeţi cât mai multă lume de acest lucru.

E jobul meu şi plăcerea mea să fac asta. E o binecuvântare să am această oportunitate. În ultimul weekend am văzut sute de mii de oameni în New York City manifestând în legătură cu schimbările climaterice şi am văzut schimbări uriaşe în fotele ţări comuniste, precum România sau Ucraina… Oamenii chiar cresc înţeleg, se dezvoltă, preiau controlul. Aşa că sunt încrezător.

John Perkins: “Încurajez fiecare om să-şi urmeze pasiunea individuală”

Dacă ar trebui să le daţi o povaţă contemporanilor, care ar fi acela?

Le-aş spune tuturor să nu se descurajeze în faţa forţelor negre din lume. Pentru că există forţe negre care vor să ne dea înapoi, să de readucă la situaţia dinainte de renaşterea de care vorbeam. „Nu vă descurajaţi!”, le-aş spune. Vom câştiga războiul, chiar dacă vom pierde nişte bătălii.

Încurajez fiecare om să-şi urmeze pasiunea individuală. Nu ştiu care sunt pasiunile fiecărui ascultător sau cititor al nostru, dar ştiu că fiecare are câte o pasiune, câte un talent. Eu am pasiunea de a scrie. Dacă ai pasiunea de a ieşi pe stradă, de a protesta, chiar cu riscul de a intra în închisoare, fă asta! Încurajaţi-i pe ceilalţi să devină conştienţi de ei înşişi, de ceea ce reprezintă. Scrieţi-le emailuri. Luaţi atitudine.

Pasiunile voastre vă vor spune ce aveţi de făcut. Dacă eşti dansator, dansează pentru schimbare. Dacă eşti poet, scrie poezii pentru schimbare. Dacă eşti om de afaceri, asigură-te că afacerea ta crează premizele pentru schimbarea lumii, pentru a face o lume mai bună pentru copiii tăi şi pentru nepoţii tăi. Dacă fiecare îşi urmează pasiunea, vom lucra cu toţii pentru aceeaşi destinaţie: aceea de a crea o lume decentă, bună, pentru toate fiinţele de pe planetă.

Mă întreb cât de molipsitor poate fi optimismul dumneavoastră.

Optimismul meu nu e o speranţă oarbă. Nu sunt orb, ştiu că e o luptă aici, dar lupta ne face mai buni. Şi sunt încrezător, extrem de încrezător, dar nu sunt orb, n-am speranţe deşarte. Cred că există motive de speranţă. Am călătorit în toată lumea ani în şir, am vorbit cu oameni din toată lumea şi am constatat schimbări extraordinare în ultimii aproximativ zece ani, dar în ultimii ani, în special, am simţiti realmente cum oameni de pe toată planeta încearcă să facă o lume mai bună pentru ei înşişi. De aceea spun că am multe motive pentru a fi foarte încrezător.

Cine este “asasinul economic” John Perkins

John Perkins este un autor american de succes, care a devenit cunoscut prin cartea “Confesiunile unui asasin economic”, scrisă la persoana I, în care susţine că a fost implicat în mai multe acţiuni de “colonizare” a unor ţări din lumea a treia, în favoarea marilor corporaţii americane, cu sprijinul Guvernului Statelor Unite. Perkins spune că a fost recrutat încă din tinereţe prin intermediul Agenţiei Naţionale de Securitate (NSA), cu scopul de a lucra pentru Chas T. Main, o companie de consultanţă în construcţii, astfel încât, în calitate de “asasin economic”, să convingă state din lumea a treia să împrumute sume importante pentru a plăti anumite companii americane să facă lucrări de amploare în ţările respective.

După retragerea sa din activitatea de “asasin economic”, John Perkins scrie cărţi despre populaţiile indigene din Amazonia, sprijină organizaţii nonprofit, ţine prelegeri la adunări New Age, călătoreşte în Amazonia şi în Himalaya, se întâlneşte cu Dalai Lama, înfiinţează Alianţa Pachmama, în jurul vechii profeţii amazoniene “Vulturul şi Condorul”. În perioada 9-19 octombrie, el va susţine conferinţe în Bucureşti şi în mai multe oraşe universitare din România.
CĂLIN HERA
articol preluat de pe http://www.cotidianul.ro