Convoi al armatei SUA in trecere prin Cehia
foto m.e-politic.ro
sursa – https://m.youtube.com
Articole
Manifestație la Praga pro și contra trecerii unui convoi militar american
Foto: (c) David W Cerny / REUTERS
Articol: AGERPRES/(AS — editor: Lilia Traci)
Aproximativ 300 de persoane au manifestat sâmbătă la Praga împotriva trecerii unui convoi militar american, în timp ce unul similar de contramanifestanți susțineau această demonstrație de forță a SUA, destinată să-i asigure pe aliații lor în fața Rusiei, relatează AFP.
După manevre în țările baltice, un important convoi de soldați și vehicule militare americane, purtând numele de cod “Dragoon ride” (“Raliul Dragonilor”), este în drum spre Germania, fiind așteptat să treacă frontiera cehă duminică dimineața, după ce a traversat Polonia.
Manifestația de sâmbătă în Piața Venceslas, în centrul Pragăi, s-a desfășurat fără incidente majore, cele două tabere fiind separate de o unitate a poliției.
“Mă tem ca Republica Cehă să nu devină a 51-a stea a drapelului american”, a declarat pentru AFP Dana Feminova, din mișcarea pacifistă “Lumea fără război”, coorganizatoare a protestului, împreună cu partidul comunist ceh KSCM. Ea ținea în mână o pancartă cu inscripția ” ‘Tanks? No thanks’ (‘Tancuri? Nu, mulțumesc!’).
Nu departe de ea, Karel Kapoun agita o pancartă care proclama în sens invers:” ‘Welcome Friends!’ (‘Bine ați venit prieteni’). “Suntem aici pentru a exprima temerile noastre în fața pericolului creșterii influenței rusești în această parte a Europei”, a spus el pentru AFP.
Circa 520 de militari și aproape 90 de blindate Stryker din Regimentul nr.2 de cavalerie american, care staționează la Vilseck, în sud-estul Germaniei, participă la “Raliul Dragonilor”, o operațiune logistică fără precedent.
“Ne manifestăm astfel solidaritatea cu aliații noștri, țările baltice și Polonia, care pot să se simtă amenințate de actuala escaladă a tensiunilor între Rusia și Ucraina”, a declarat la jumătatea lunii martie premierul ceh Bohuslav Sobotka.
Invadarea Crimeii de către Rusia și sprijinul Moscovei pentru separatiștii proruși din estul Ucrainei au neliniștit profund Lituania, Letonia și Estonia, devenite în 2004 membre ale UE și NATO, după o jumătate de secol de ocupație sovietică până la începutul anilor 1990. Republica Cehă s-a alăturat NATO în 1999, împreună cu Ungaria și Polonia.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România
foto - pressofatlanticcity.com
articol – Catalina Mihai – mediafax.ro
Lipsa unei legi de retenţie a datelor afectează capacitatea de colaborare a instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România, apreciază Russell Ashenden, ataşatul FBI la Bucureşti, subliniind însă că e nevoie de un echilibru între protecţia securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile.
“Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul”, susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.
Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România “ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile”.
Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că “parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna”.
“Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism”, a punctat Russell Ashenden.
Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire “la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România”.
Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are “o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală”. “În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie”, a spus ataşatul FBI.
Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, “deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă”. “Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea”, a mai spus ataşatul FBI.
Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.
În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/
Domeniul securității cibernetice se confruntă cu un deficit de talente în SUA (experți)
Foto: (c) REUTERS/Dado Ruvic
AGERPRES/(AS-autor: Liviu Tatu, editor: Mariana Ionescu)
Industria securității cibernetice s-a dezvoltat vertiginos în ultimii ani, însă cea mai mare provocare pentru acest domeniu rămâne recrutarea noilor talente, în condițiile unui deficit tot mai mare de specialiști, scrie agenția UPI.
Este aproape imposibil să angajezi oameni cu experiență în acest domeniu, consideră Alex Stamos, expert în securitate cibernetică în cadrul companiei Yahoo. Potrivit acestuia, în Statele Unite nu sunt decât patru sau cinci mii de astfel de specialiști.
Problema deficitului de personal se agravează pe măsură ce crește numărul atacurilor cibernetice. Un studiu recent realizat de Institutul Ponemon și finanțat de IBM a arătat că aproape jumătate din americanii adulți — 110 milioane — au fost victime ale hackerilor în 2014.
Biroul pentru Statistica Pieței Muncii din SUA a estimat că, în perioada 2012-2022, cererea de specialiști în securitate cibernetică va crește cu 37%, iar în următorii șapte ani vor fi disponibile peste 100.000 de locuri de muncă în acest domeniu.
articol preluat de pe http://www.agerpres.ro/
Commerzbank va plăti 1,7 miliarde dolari pentru închiderea unor investigaţii în SUA
foto si articol – mediafax.ro
Commerzbank a acceptat joi plata a 1,7 miliarde de dolari pentru închiderea unor investigaţii ale autorităţilor federale şi statale americane în care banca germană este acuzată că a încălcat legislaţia referitoare la activităţile de spălare de bani.
Departamentul pentru Servicii Financiare din New York a anunţat că banca germană Commerzbank a permis transferuri de bani ale unor ţări sancţionate precum Iran şi Sudan, ascunzând informaţii care ar fi alertat autorităţile de reglementare, relatează MarketWatch.
Commerzbank a contribuit şi la frauda în contabilitate făcută de compania japoneză de dispozitive optice Olympus.
Într-un comunicat separat, Rezerva Federală a anunţat că investighează dacă trebuie aduse acuzaţii unor angajaţi ai băncii, implicaţi în activităţi ilegale.
Banca germană a dezvăluit în luna februarie că negociază un acord cu procuratura camericană şi a majorat provizioanele pentru litigii.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/
Coreea de Nord a lansat două rachete, ca ripostă la exerciţiile militare desfăşurate în comun de SUA şi Coreea de Sud
mediafax.ro
Coreea de Nord a lansat două rachete cu rază scurtă de acţiune în Marea Japoniei, a anunţat luni un oficial din cadrul Ministerului sud-coreean al Apărării, ca ripostă faţă de exerciţiile militare comune desfăşurate de Statele Unite şi Coreea de Sud, relatează CNN.
Rachetele au fost lansate de pe coasta de vest a Coreei de Nord, luni, la ora 06.30 şi, respectiv, 06.40 (duminică, 23.30, respectiv 23.40, ora României), a declarat oficialul citat de CNN. Acestea au fost lansate dintr-o zonă situată în apropiere de Nampo City, la circa 60 de kilometri sud-vest de Phenian. Cele două proiectile ar fi zburat 490 de kilometri înainte de a ateriza în mare în estul peninsulei, potrivit oficialului sud-coreean.
Având în vedere viteza, altitudinea şi distanţa pe care s-au deplasat rachete, se presupune că acestea sunt de tipul Scud-Sc, potrivit Ministerului sud-coreean al Apărării.
Rachetele au fost lansate în timp ce Statele Unite şi Coreea de Nord au început exerciţiile militare anuale, descrise drept un “antrenament neprovocator” care are o “importantă componentă de pregătire” pentru apărarea Coreei de Sud.
Agenţia nord-coreeană KCNA a criticat exerciţiile militare comune luni, afirmând că aceste nu sunt “altceva decât o perdea de fum” menită să “acopere invazia surpriză în Nord”.
Coreea de Nord a fost informată la 24 februarie în legătură cu aceste exercţii, a declarat Kim Min-seok, purtătorul de cuvânt al Ministerului sud-coreean al Apărării. “Coreea de Nord a lansat (proiectile) într-un mod similar în trecut”, a afirmat el luni. “De câteva ori, ei au lansat (proiectile) de pe coasta de vest în largul coastei de est a Peninsulei Coreene”, a adăugat el.
El a precizat că anul trecut, în timpul acestor exerciţii, Coreea de Nord a lansat aproximativ 90 de rachete.
articol preluat de pe http://m.mediafax.ro
”TTIP – un cal troian?” – felul în care Corporatia strânge laţul în jurul guvernelor. OMG-urile vor fi băgate pe gât prin tratate europene
Mult prea puţin mediatizatul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE şi SUA a fost miercuri subiectul unei conferinţe de presă organizate de Coaliţia ”Stop TTIP.” Intitulată sugestiv ”TTIP – un cal troian?”, conferinţa şi-a propus să aducă în atenţia opiniei faţa nevăzută e acestui acord comercial, pe care politicienii îl prezintă drept aducător de bunăstare, locuri de muncă şi belşug.
Este însă TTIP ceea ce pretind politicienii că ar fi?
La această întrebare au încercat să răspundă organizatorul conferinţei, Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III şi Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP.
Principalele temeri ale promotorilor campaniei STOP TTIP sunt că aceste acorduri comerciale, extrem de controversate având în vedere secretomania care le-a înconjurat, vor acorda o putere fără precedent corporaţiilor şi aceasta va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului.
Venit din Germania, ţară unde alianţa contra TTIP numără 87 de organizaţii, Jürgen Maier a prezentat câteva din motivele pentru care nemţii sunt contra tratatului UE-SUA.
“Populaţia din Germania este din ce în ce mai sceptică cu privire la acest tratat”, a declarat Jürgen Maier, precizând că cele 87 de organizaţii care se opun tratatului comercial UE- SUA fac parte asociaţii dintr-un spectru foarte larg, de la organizaţii de mediu, până la fermieri, avocaţi, sindicate, întreprinderi mici şi mijlocii etc.
în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului
Reamintim în context că în Germania, Iniţiativa Cetăţeneasca Europene împotriva TTIP a strâns peste 750.000 de semnături în trei luni de zile, iar sâmbătă, 17 ianuarie, în jur de 50.000. de persoane au luat parte la un amplu protest la Berlin, contra controversatului tratat UE-SUA.
Cel mai controversat aspect al TTIP şi CETA (tratatul UE – Canada) sunt aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.
De ce se opun atâţia oameni TTIP-ului? Pentru că au înţeles că acest tratat nu este bun pentru afaceri, nu va aduce numeroase locuri de muncă, ba dimpotrivă, a argumentat Jürgen Maier.
TTIP nu este despre comerţ liber – între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate – ci despre “armonizarea reglementarilor” , a adăugat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, iar “armonizare” înseamnă practic modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.
Astfel, “dacă în UE noi avem legislaţie care intezice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.”, a explicat Maier.
Şi în industria cosmeticelor, în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului, a mai exemplificat Jürgen Maier.
“Cum credeţi că va arată această armonizare? Vom fi de acord să acceptăm să reducem numărul chimicalelor interzise de la 1300 la 650 pentru a ne armoniza cu SUA?”, s-a întrebat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, adăugând ca lumea a început să înţeleagă că în ceea ce priveşte TTIP-ul, este vorba mai puţin despre comerţ cât despre reglementări care vor da multă putere pentru corporaţii în detrimentul populaţiei.
Al doilea subiect important este cel al serviciilor publice care vor fi supuse presiunii pentru a deveni din ce în ce mai comerciale şi ar putea pierde partea de subvenţii, a subliniat Maier.
De exemplu, în SUA spitalele sunt private, pe când în UE multe spitale sunt publice şi se pune accent pe asigurarea unui pachet de servicii gratuite pentru populaţie.
În aceste condiţii, investitori americani ar putea pune presiune pe guvernele statelor UE să asigure condiţii egale pentru firmele americane şi cele de stat ceea ce se duce la două rezultate: fie spitalele private să primească subvenţii de la stat (cu alte cuvinte de la cetăţenii care cotizează la buget) fie ca unităţilor medicale de stat să li se retragă finanţarea, pentru ca americanii să nu se simtă discriminaţi.
“Este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale.” a concluzionat Maier.
La rândul său, Lavinia Andrei a reamintit că România s-a confruntat deja cu situaţii în care investitori “străini”, folosindu-se de mecanisme de tip ISDS existente în numeroase contracte bilaterale de liber-schimb încheiate cu diverse state au dat România în judecată şi au câştigat. Este celebru cazul prin care România a pierdut în faţa fraţilor Micula 20% din restul acţiunilor deţinute la OMV Petrol, iar, mai nou Gabriel Resources ameninţă cu un arbitraj internaţional, dacă nu i se permite să exploateze aur cu cianuri în Apuseni. Pentru RMGC un mecanism de tip ISDS care să-i apere interesele ar fi o(altă) mină de aur, nu însă şi pentru cetăţeni.,
Dacă actualele tratate bilaterale pe care România le are cu alte state (şi care includ mecanisme) de tip ISDS pot fi eventual reziliate, nu acelaşi lucru se va putea face şi cu TTIP, pe care nu-l vom putea denunţa fără a ieşi din UE, deşi România nu a participat direct la negocierea lui.
“Tratatul a fost negociat în mare secret. De un an şi ceva ONG-urile au început să pună la dispoziţie materiale care s-au scurs către presă. Comisia Europeană a început şi ea, la presiunea opiniei publice să dea numite documente, dar SUA nu vor să facă publice negocierile, mai mult a cerut UE să nu facă publice nici către guverne anumite documente.”, a arătat Jürgen Maier.
Astfel, în ceea ce priveşte CETA, acest tratat a fost, potrivit directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, negociat timp de şase ani, în secret. După aceşti şase ani de negocieri, au fost publicate 1500 de pagini. Parlamentele ţărilor UE au o înţelegere pusă pe 1500 de pagini şi teoretic ar trebui să spună da, căci acest tratat a fost negociat cu UE, ceea ce nu înseamnă democraţie reală ci una de tip URSS, a arătat Maier.
Mai mult, acest tratat exclude practic principiul precauţiei pe care ecologiştii din Europa s-au zbătut sa îl aibă. Când vom avea acest tratat vom avea starea de fapt din SUA unde este invers, până ce un lucru nu este demonstrat că este periculos nu este interzis.”, a precizat şi Lavinia Andrei.
Sunt 30 de parlamente care vor trebui să zică da pentru aceste tratate (28 state membre, plus Parlamentul European plus legiuitorii SUA) şi sperăm ca măcar unul din cele 30 de parlamente să spună nu.”, au concluzionat organizatorii conferinţei.
Despre campania europeană STOP TTIP
Prin intermediul acestei campanii aproximativ 340 organizaţii neguvernamentale din majoritatea ţărilor UE au demarat o Iniţiativă Cetăţenească Europeană independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi neratificarea Acordului Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). În cele trei luni de la lansare, coaliţia a adunat peste un milion două sute de mii de semnături.
Organizaţiile din România membre în Coaliţia ”STOP TTIP” sunt: TERRA Mileniul III, Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch România, Grupul de Intervenţie Civică, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Mining Watch România, România fără Ei, România Vie şi Asociaţia Edelvais.
articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/
Se decide între viață și moarte
Dragi prieteni,
Vizita președintelui Obama în India, care va avea loc peste câteva zile, va hotărî viața sau moartea a milioane de oameni săraci din Asia, Africa și America Latină. Dar, dacă acționăm acum, ne putem asigura că aceștia vor primi în continuare medicamentele de care au nevoie.
India produce medicamente ieftine pentru tratarea HIV, a malariei și a cancerului, dar marile companii farmaceutice vor să oprească producția de medicamente accesibile, ca să își vândă propriile produse la prețuri mai mari. Lobby-ul lor feroce a convins guvernul american să le apere interesele, amenințând chiar cu sancțiuni comerciale dacă India nu schimbă legile patentelor, care acum pun oamenii mai presus de profituri. Iar Obama are de gând să anunțe o rundă de discuții pentru un nou tratat de investiții, deci presiunea asupra Indiei crește.
Hai să strângem un milion de semnături pentru a proteja rolul de farmacie a săracilor, de care India e atât de mândră, înainte de călătoria lui Obama. Vom face apoi valuri în presă și vom colabora cu experți în domeniul medical din India pentru a înainta un plan al societății civile, prin care vrem să ne asigurăm că dreptul la tratament medical va prevala în fața dreptului comercial.Semnați acum petiția urgentă:
https://secure.avaaz.org/ro/
Greii industriei farmaceutice susuțin că legile patentelor din India permit companiilor să vândă sub prețul pieței, ceea ce îi împiedică pe ei să mai investească în medicamente noi. Dar companiile farmaceutice oferă prioritate descoperirii de medicamente pentru bogați, nu pentru săraci, și deseori își vând produsele la prețuri exorbitante – un nou tratament pentru hepatita C se vinde în prezent cu 1000$ pastila!
La un mic-dejun de la Casa Albă din octombrie, Modi, prim-ministrul Indiei, le-a spus directorilor companiilor farmaceutice să investească mai bine în medicamente accesibile decât să facă jocuri juridice, ca să stoarcă fiecare picătură din patentele pe care le au deja. Dar tot el a înființat și un forum indo-american dedicat legilor pentru patente farmaceutice și a publicat un proiect de lege ce conținea concesii făcute companiilor farmaceutice americane.
Președintele Obama a ținut piept celor care au criticat extinderea sistemului de îngrijire medicală din America. Hai să folosim șansa pe care o avem înaintea călătoriei sale în India, pentru ca din acest moment guvernele – american, indian și altele – să pună pacienții înaintea profitului. Semnați acum petiția urgentă:
https://secure.avaaz.org/ro/
Când o mare companie de medicamente din Elveția a dat în judecată guvernul indian din cauza medicamentelor accesibile pentru pacienții de cancer, 50.000 de membrii Avaaz din India și Elveția au protestat împotriva acestei acțiuni, iar cazul a fost respins de tribunal. Acum, farmacia lumii se confruntă cu o amenințare și mai mare și e momentul să acționăm din nou.
Cu speranță și determinare,
Alex, Bert, Laila, Ricken, Emma, Mojgone, Diego și restul echipei Avaaz
MAI MULTE INFORMAȚII (ÎN ENGLEZĂ):
Let India make cheap drugs (Business Standard)
http://www.business-standard.
India-US panel: Access to medicines may be under threat (Deccan Herald)
http://www.deccanherald.com/
Hard bargaining ahead: The US will mount pressure on India this year (Business Today)
http://businesstoday.intoday.
If US had a patent law like ours, they would discover many more drugs (Times of India)
http://timesofindia.
Ebola in West Africa is a wake-up call (Al Jazeera)
http://www.aljazeera.com/
Novartis loses landmark patent case in India (The Telegraph)
http://www.telegraph.co.uk/
Un alt efect al canabisului: Piata muncii din SUA se invioreaza odata cu legalizarea industriei
Autor: Marius Jianu (06 Noiembrie 2014) - Business24
Douazeci si trei de state de pe teritoriul SUA au legalizat treptat in ultimul deceniu si jumatate consumul de marijuana in scopuri medicinale si recreative. In ciuda temerilor privind aparitia unei intregi generatii de dependenti de droguri, minifermele de marijuana si dispensarele care permit consumul au avut un efect benefic asupra economiei.
Cel putin asa arata evolutia pe piata muncii, unde aceste mici afaceri au atras un numar mare de someri, in special din randul celor fara studii superioare care si-au gasit o slujba stabila in serele unde este cultivata canepa.
Iar afacerile cu marijuana nu sunt plasate in mainile unor indivizi dubiosi, cum si-ar putea inchipui cei mai conservatori. Bruce Nassau, 61 de ani, a lucrat o viata aproape in domeniul televiziunii prin cablu. Acum fostul director executiv si-a investit resursele in patru centre de cultivare si consum de marijuana, deschise in Colorado. In cele patru magazine de vise lucreaza 75 de angajati, iar numarul acestora este asteptat sa ajunga la 90 pe masura ce Bruce si partenerii sai planuiesc deschiderea unui nou magazine, dezvaluie revista Bloomberg intr-un reportaj dedicat industriei legale a drogurilor din Statele Unite.
O afacere infloritoare
Alaska, Oregon si Districtul Columbia au adoptat legea comertului legal de marijuana pe 4 noiembrie, in vreme ce in Florida este in continuare interzisa. Alte 20 de state din Statele Unite au deja vechime in comercializarea marijuanei, iar afacerea infloreste pe zi ce trece. La sfarsitul lui octombrie, la un simpozion dedicat cultivarii de canepa Indiana din Chicago, 200 de participanti s-au inscris la cursuri pentru a afla cum poti sa iti dezvolti o afacere legala cu droguri usoare.
In Denver, doua targuri de joburi desfasurate in acest an au atras 3000 de aplicanti pentru 650 de posturi in industria cultivarii si comercializarii de marijuana. Iar posturile oferite sunt diverse : budtender – un fel de barman intr-o cafenea in care se fumeaza marijuana, cultivator, taietor de canepa, manager de sera si dispensar de droguri usoare sau chiar jurist. In Colorado, in primele noua luni de la legalizarea consumului, 12.000 de licente de munca in domeniul dogurilor usoare au fost eliberate de autoritati
Munca fara stres
Atractia este crescuta nu doar de senzatia “fructuluioprit” care persista inca printre americani, ci si de nivelul de plata, convenabil pentru unii dintre aplicanti. Chad Drew, 38 de ani, a renutat la inceputul acestui an la o cariera bine platita pentru a se angaja intr-un local in care se vinde si consuma marijuana.
Salariul sau initial a fost de 10 dolari pe ora pentru a vinde si a-i invata pe clienti cum sa isi prepare joint-urile. Acum este asistent manager si castiga cu 14 dolari mai mult. Media salariala din magazinele de droguri usoare atinge 550 de dolari pe saptamana, arata un studiu efectuat in mai multe state. John Heffelman, 29 de ani, a lucrat inca din facultate in bucataria unui restaurant din New York, unde plata unei ore de munca a atins un nivel de doar 13 dolari pe ora. In martie si-a facut bagajele pentru a se angaja intr-o sera de marijuana din Colorado. Castiga 10 dolari/ora dar spera sa avanseze in functie. Avantajul: “Aici nu simt stresul”.
Debuseu pe piata muncii
In timp ce evolutia tehnologica a lasat o mare parte din generatia tanara a Americii fara sanse de a se integra intr-o companie mare pe un salariu bun, afacerile de acest tip sunt private ca o forma de a-i absorbi si pe tinerii neducati din State in campul muncii.
“Ar putea avea un impact pozitiv in statele unde somajul in randul tinerilor este in crestere. Este o indusctrie care nu necesita sa ai studii superioare sau o pregatire tehnica de exceptie”, sustine John Hudak, unul dintre analistii de politici guvernamentale de la Brookings Institution din Washington. Patronii magazinelor vad si ei efectul pe care acestea il au pe piata muncii si in comunitate, iar faptul ca ajung sa aiba intre 100-300 de clienti care lasa intre 50-100 de dolari in magazinele lor ii face sa aprecieze si mai mult valoarea afacerii invaluita in fum dulce-intepator.
articol preluat de pe http://www.business24.ro/
[yop_poll id="12"]
Noi îngrijorări privind supravegherea guvernamentală în SUA: Radare folosite de poliţie pot obţine imagini din interiorul locuinţelor
de Iuliana Enache – Mediafax
Cel puţin 50 de agenţii guvernamentale americane şi-au echipat în secret ofiţerii cu dispozitive radar care permit obţinerea unor imagini din interiorul caselor, o practică ce generează noi îngrijorări cu privire la amploarea supravegherii guvernamentale, relatează USA Today, în ediţia electronică.
Aceste agenţii, inclusiv FBI şi U.S. Marshals Service, au început să folosească tot mai mult sistemele radar în ultimii doi ani fără o autorizaţie din partea justiţiei şi fără să dezvăluie public când şi unde vor fi folosite acestea. Tehnologia ridică probleme legale şi de intimitate deoarece Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite a decis că ofiţerii nu pot folosi în general senzori de înaltă tehnologie pentru a obţine informaţii despre interiorul locuinţei unei persoane fără să deţină un mandat de percheziţie.
Radarele funcţionează ca nişte fini detectori de mişcare, folosind unde radio pentru detectarea mişcărilor precum respiraţia umană de la o distanţă de peste 15 metri. Acestea pot depista dacă în casă este vreo persoană, unde se află şi dacă se mişcă.
Foşti şi actuali oficiali federali susţin că informaţia este critică pentru menţinerea siguranţei ofiţerilor în cazul în care aceştia iau cu asalt clădirile sau salvează ostatici. Dar avocaţii pentru drepturile omului şi judecătorii şi-au exprimat îngrijorările cu privire la circumstanţele în care agenţiile guvernamentale ar putea folosi radarele şi faptul că le-au folosit până în prezent fără ştirea populaţiei.
“Ideea că Guvernul poate trimite semnale prin pereţii casei tale pentru a vedea ce se întâmplă în interior este problematică”, a declarat Christopher Soghoian, specialist în tehnologie la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile. “Tehnologiile care permit poliţiei să vadă în interiorul unei case sunt printre cele mai intruzive instrumente de care dispune poliţia”.
Folosirea radarelor de către agenţi nu a fost cunoscută până în decembrie, când o Curte federală de Apel din Denver a declarat că ofiţerii au folosit unul înainte de a intra într-o casă pentru a aresta un bărbat care încălcase termenii eliberării condiţionate. Judecătorii şi-au exprimat îngrijorarea că agenţii au folosit noua tehnologie fără un mandat de perchiziţie, avertizând că “folosirea fără mandat a unui astfel de instrument puternic pentru a căuta în interiorul locuinţelor ridică întrebări grave cu privire la respectarea celui de-al Patrulea Amendament”.
Unele dispozitive radar au capacităţi mult mai avansate, prezentând inclusiv imagini tridimensionale cu persoanele aflate în interiorul clădirii, potrivit materialelor oferite de producător. Unul dintre ele poate fi montat pe un avion fără pilot. Departamentul Justiţiei a finanţat o cercetare pentru dezvoltarea unor sisteme care să poată cartografia interioarele unor clădiri şi localiza persoanele aflate în interior.
Radarele au fost concepute iniţial pentru a fi folosite în Irak şi Afganistan.
articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/