Articole

Commerzbank va plăti 1,7 miliarde dolari pentru închiderea unor investigaţii în SUA

foto si articol – mediafax.ro

Commerzbank a acceptat joi plata a 1,7 miliarde de dolari pentru închiderea unor investigaţii ale autorităţilor federale şi statale americane în care banca germană este acuzată că a încălcat legislaţia referitoare la activităţile de spălare de bani.

Departamentul pentru Servicii Financiare din New York a anunţat că banca germană Commerzbank a permis transferuri de bani ale unor ţări sancţionate precum Iran şi Sudan, ascunzând informaţii care ar fi alertat autorităţile de reglementare, relatează MarketWatch.

Commerzbank a contribuit şi la frauda în contabilitate făcută de compania japoneză de dispozitive optice Olympus.

Într-un comunicat separat, Rezerva Federală a anunţat că investighează dacă trebuie aduse acuzaţii unor angajaţi ai băncii, implicaţi în activităţi ilegale.

Banca germană a dezvăluit în luna februarie că negociază un acord cu procuratura camericană şi a majorat provizioanele pentru litigii.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro/

Coreea de Nord a lansat două rachete, ca ripostă la exerciţiile militare desfăşurate în comun de SUA şi Coreea de Sud

mediafax.ro

Coreea de Nord a lansat două rachete cu rază scurtă de acţiune în Marea Japoniei, a anunţat luni un oficial din cadrul Ministerului sud-coreean al Apărării, ca ripostă faţă de exerciţiile militare comune desfăşurate de Statele Unite şi Coreea de Sud, relatează CNN.

Rachetele au fost lansate de pe coasta de vest a Coreei de Nord, luni, la ora 06.30 şi, respectiv, 06.40 (duminică, 23.30, respectiv 23.40, ora României), a declarat oficialul citat de CNN. Acestea au fost lansate dintr-o zonă situată în apropiere de Nampo City, la circa 60 de kilometri sud-vest de Phenian. Cele două proiectile ar fi zburat 490 de kilometri înainte de a ateriza în mare în estul peninsulei, potrivit oficialului sud-coreean.

Având în vedere viteza, altitudinea şi distanţa pe care s-au deplasat rachete, se presupune că acestea sunt de tipul Scud-Sc, potrivit Ministerului sud-coreean al Apărării.

Rachetele au fost lansate în timp ce Statele Unite şi Coreea de Nord au început exerciţiile militare anuale, descrise drept un “antrenament neprovocator” care are o “importantă componentă de pregătire” pentru apărarea Coreei de Sud.

Agenţia nord-coreeană KCNA a criticat exerciţiile militare comune luni, afirmând că aceste nu sunt “altceva decât o perdea de fum” menită să “acopere invazia surpriză în Nord”.

Coreea de Nord a fost informată la 24 februarie în legătură cu aceste exercţii, a declarat Kim Min-seok, purtătorul de cuvânt al Ministerului sud-coreean al Apărării. “Coreea de Nord a lansat (proiectile) într-un mod similar în trecut”, a afirmat el luni. “De câteva ori, ei au lansat (proiectile) de pe coasta de vest în largul coastei de est a Peninsulei Coreene”, a adăugat el.

El a precizat că anul trecut, în timpul acestor exerciţii, Coreea de Nord a lansat aproximativ 90 de rachete.

articol preluat de pe http://m.mediafax.ro

”TTIP – un cal troian?” – felul în care Corporatia strânge laţul în jurul guvernelor. OMG-urile vor fi băgate pe gât prin tratate europene

Mult prea puţin mediatizatul Tratat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), negociat între UE şi SUA a fost miercuri subiectul unei conferinţe de presă organizate de Coaliţia ”Stop TTIP.” Intitulată sugestiv ”TTIP – un cal troian?”, conferinţa şi-a propus să aducă în atenţia opiniei faţa nevăzută e acestui acord comercial, pe care politicienii îl prezintă drept aducător de bunăstare, locuri de muncă şi belşug.

Este însă TTIP ceea ce pretind politicienii că ar fi?

La această întrebare au încercat să răspundă organizatorul conferinţei, Lavinia Andrei, preşedintele fundaţiei Terra Mileniul III şi Jürgen Maier, directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, coordonator al campaniei europene STOP TTIP.

Principalele temeri ale promotorilor campaniei STOP TTIP sunt că aceste acorduri comerciale, extrem de controversate având în vedere secretomania care le-a înconjurat, vor acorda o putere fără precedent corporaţiilor şi aceasta va aduce daune statelor de drept, protecţiei mediului şi drepturilor cetăţeanului.

Venit din Germania, ţară unde alianţa contra TTIP numără 87 de organizaţii, Jürgen Maier a prezentat câteva din motivele pentru care nemţii sunt contra tratatului UE-SUA.

“Populaţia din Germania este din ce în ce mai sceptică cu privire la acest tratat”, a declarat Jürgen Maier, precizând că cele 87 de organizaţii care se opun tratatului comercial UE- SUA fac parte asociaţii dintr-un spectru foarte larg, de la organizaţii de mediu, până la fermieri, avocaţi, sindicate, întreprinderi mici şi mijlocii etc.

în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului

Reamintim în context că în Germania, Iniţiativa Cetăţeneasca Europene împotriva TTIP a strâns peste 750.000 de semnături în trei luni de zile, iar sâmbătă, 17 ianuarie, în jur de 50.000. de persoane au luat parte la un amplu protest la Berlin, contra controversatului tratat UE-SUA.

Cel mai controversat aspect al TTIP şi CETA (tratatul UE – Canada) sunt aşa-numitele ISDS, clauze ce permit corporaţiilor să conteste la curţi internaţionale de arbitraj private, legile naţionale care nu le convin. De exemplu, dacă un Parlament naţional votează o lege ce ar afecta o investiţie şi profitul unei companii, aceasta din urmă ar avea dreptul să intenteze un proces împotriva legii potrivnice. Procesele vor fi judecate nu de instanţe de judecată publică, teoretic imparţiale, ci de o curte de arbitraj.Deciziile acestor curţi de arbitraj nu pot fi atacate cu apel şi presupun, de regulă, penalităţi foarte mari pentru guverne.

De ce se opun atâţia oameni TTIP-ului? Pentru că au înţeles că acest tratat nu este bun pentru afaceri, nu va aduce numeroase locuri de muncă, ba dimpotrivă, a argumentat Jürgen Maier.

TTIP nu este despre comerţ liber – între UE şi SUA există deja relaţii comerciale de mulţi ani precum şi tratate – ci despre “armonizarea reglementarilor” , a adăugat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, iar “armonizare” înseamnă practic modificarea standardelor după care funcţionăm în prezent, pentru a corespunde nevoilor corporaţiilor din SUA.

Astfel, “dacă în UE noi avem legislaţie care intezice utilizarea organismelor modificate genetic, în SUA ei nu au o asemenea legislaţie iar firmele de business înţeleg reglementările prin care europenii interzic OMG-urile nu ca fiind legitime ci ca fiind împotriva comerţului cu astfel de produse modificate genetic.”, a explicat Maier.

Şi în industria cosmeticelor, în UE avem 1300 chimicale care nu sunt permise ca aditivi, în vreme ce în SUA sunt interzise doar 11 dintre ele. Ori industria cosmetică din SUA vede aceste reglementări ca fiind o aliere împotriva comerţului, a mai exemplificat Jürgen Maier.

“Cum credeţi că va arată această armonizare? Vom fi de acord să acceptăm să reducem numărul chimicalelor interzise de la 1300 la 650 pentru a ne armoniza cu SUA?”, s-a întrebat directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, adăugând ca lumea a început să înţeleagă că în ceea ce priveşte TTIP-ul, este vorba mai puţin despre comerţ cât despre reglementări care vor da multă putere pentru corporaţii în detrimentul populaţiei.

Al doilea subiect important este cel al serviciilor publice care vor fi supuse presiunii pentru a deveni din ce în ce mai comerciale şi ar putea pierde partea de subvenţii, a subliniat Maier.

De exemplu, în SUA spitalele sunt private, pe când în UE multe spitale sunt publice şi se pune accent pe asigurarea unui pachet de servicii gratuite pentru populaţie.

În aceste condiţii, investitori americani ar putea pune presiune pe guvernele statelor UE să asigure condiţii egale pentru firmele americane şi cele de stat ceea ce se duce la două rezultate: fie spitalele private să primească subvenţii de la stat (cu alte cuvinte de la cetăţenii care cotizează la buget) fie ca unităţilor medicale de stat să li se retragă finanţarea, pentru ca americanii să nu se simtă discriminaţi.

“Este clar că nu vom avea o creştere economică şi locuri de muncă ci mai multă sărăcie în Europa, dar mai mult profit pentru multinaţionale.” a concluzionat Maier.

La rândul său, Lavinia Andrei a reamintit că România s-a confruntat deja cu situaţii în care investitori “străini”, folosindu-se de mecanisme de tip ISDS existente în numeroase contracte bilaterale de liber-schimb încheiate cu diverse state au dat România în judecată şi au câştigat. Este celebru cazul prin care România a pierdut în faţa fraţilor Micula 20% din restul acţiunilor deţinute la OMV Petrol, iar, mai nou Gabriel Resources ameninţă cu un arbitraj internaţional, dacă nu i se permite să exploateze aur cu cianuri în Apuseni. Pentru RMGC un mecanism de tip ISDS care să-i apere interesele ar fi o(altă) mină de aur, nu însă şi pentru cetăţeni.,

Dacă actualele tratate bilaterale pe care România le are cu alte state (şi care includ mecanisme) de tip ISDS pot fi eventual reziliate, nu acelaşi lucru se va putea face şi cu TTIP, pe care nu-l vom putea denunţa fără a ieşi din UE, deşi România nu a participat direct la negocierea lui.

“Tratatul a fost negociat în mare secret. De un an şi ceva ONG-urile au început să pună la dispoziţie materiale care s-au scurs către presă. Comisia Europeană a început şi ea, la presiunea opiniei publice să dea numite documente, dar SUA nu vor să facă publice negocierile, mai mult a cerut UE să nu facă publice nici către guverne anumite documente.”, a arătat Jürgen Maier.

Astfel, în ceea ce priveşte CETA, acest tratat a fost, potrivit directorul Forumului pentru Mediu şi Dezvoltare din Germania, negociat timp de şase ani, în secret. După aceşti şase ani de negocieri, au fost publicate 1500 de pagini. Parlamentele ţărilor UE au o înţelegere pusă pe 1500 de pagini şi teoretic ar trebui să spună da, căci acest tratat a fost negociat cu UE, ceea ce nu înseamnă democraţie reală ci una de tip URSS, a arătat Maier.

Mai mult, acest tratat exclude practic principiul precauţiei pe care ecologiştii din Europa s-au zbătut sa îl aibă. Când vom avea acest tratat vom avea starea de fapt din SUA unde este invers, până ce un lucru nu este demonstrat că este periculos nu este interzis.”, a precizat şi Lavinia Andrei.

Sunt 30 de parlamente care vor trebui să zică da pentru aceste tratate (28 state membre, plus Parlamentul European plus legiuitorii SUA) şi sperăm ca măcar unul din cele 30 de parlamente să spună nu.”, au concluzionat organizatorii conferinţei.

Despre campania europeană STOP TTIP

Prin intermediul acestei campanii aproximativ 340 organizaţii neguvernamentale din majoritatea ţărilor UE au demarat o Iniţiativă Cetăţenească Europeană independentă, prin care solicită oprirea negocierilor pentru Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) şi neratificarea Acordului Economic şi Comercial UE-Canada (CETA). În cele trei luni de la lansare, coaliţia a adunat peste un milion două sute de mii de semnături.

Organizaţiile din România membre în Coaliţia ”STOP TTIP” sunt: TERRA Mileniul III, Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch România, Grupul de Intervenţie Civică, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Mining Watch România, România fără Ei, România Vie şi Asociaţia Edelvais.

video http://epochtimes-romania.com/news/ttip-un-cal-troian-felul-in-care-corporatia-strange-latul-in-jurul-guvernelor-omg-urile-vor-fi-bagate-pe-gat-prin-tratate-europene-video—229023

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

Se decide între viață și moarte

Dragi prieteni,

Vizita președintelui Obama în India, care va avea loc peste câteva zile, va hotărî viața sau moartea a milioane de oameni săraci din Asia, Africa și America Latină. Dar, dacă acționăm acum, ne putem asigura că aceștia vor primi în continuare medicamentele de care au nevoie.

India produce medicamente ieftine pentru tratarea HIV, a malariei și a cancerului, dar marile companii farmaceutice vor să oprească producția de medicamente accesibile, ca să își vândă propriile produse la prețuri mai mari. Lobby-ul lor feroce a convins guvernul american să le apere interesele, amenințând chiar cu sancțiuni comerciale dacă India nu schimbă legile patentelor, care acum pun oamenii mai presus de profituri. Iar Obama are de gând să anunțe o rundă de discuții pentru un nou tratat de investiții, deci presiunea asupra Indiei crește.

Hai să strângem un milion de semnături pentru a proteja rolul de farmacie a săracilor, de care India e atât de mândră, înainte de călătoria lui Obama. Vom face apoi valuri în presă și vom colabora cu experți în domeniul medical din India pentru a înainta un plan al societății civile, prin care vrem să ne asigurăm că dreptul la tratament medical va prevala în fața dreptului comercial.Semnați acum petiția urgentă:

https://secure.avaaz.org/ro/save_cheap_medicines_ro/?byiSKcb&v=51798

Greii industriei farmaceutice susuțin că legile patentelor din India permit companiilor să vândă sub prețul pieței, ceea ce îi împiedică pe ei să mai investească în medicamente noi. Dar companiile farmaceutice oferă prioritate descoperirii de medicamente pentru bogați, nu pentru săraci, și deseori își vând produsele la prețuri exorbitante – un nou tratament pentru hepatita C se vinde în prezent cu 1000$ pastila!

La un mic-dejun de la Casa Albă din octombrie, Modi, prim-ministrul Indiei, le-a spus directorilor companiilor farmaceutice să investească mai bine în medicamente accesibile decât să facă jocuri juridice, ca să stoarcă fiecare picătură din patentele pe care le au deja. Dar tot el a înființat și un forum indo-american dedicat legilor pentru patente farmaceutice și a publicat un proiect de lege ce conținea concesii făcute companiilor farmaceutice americane.


Președintele Obama a ținut piept celor care au criticat extinderea sistemului de îngrijire medicală din America. Hai să folosim șansa pe care o avem înaintea călătoriei sale în India, pentru ca din acest moment guvernele – american, indian și altele – să pună pacienții înaintea profitului. Semnați acum petiția urgentă:

https://secure.avaaz.org/ro/save_cheap_medicines_ro/?byiSKcb&v=51798

Când o mare companie de medicamente din Elveția a dat în judecată guvernul indian din cauza medicamentelor accesibile pentru pacienții de cancer, 50.000 de membrii Avaaz din India și Elveția au protestat împotriva acestei acțiuni, iar cazul a fost respins de tribunal. Acum, farmacia lumii se confruntă cu o amenințare și mai mare și e momentul să acționăm din nou.

Cu speranță și determinare,

Alex, Bert, Laila, Ricken, Emma, Mojgone, Diego și restul echipei Avaaz

MAI MULTE INFORMAȚII (ÎN ENGLEZĂ):

Let India make cheap drugs (Business Standard)
http://www.business-standard.com/article/international/let-india-make-cheap-drugs-114121300576_1.htm…

India-US panel: Access to medicines may be under threat (Deccan Herald)
http://www.deccanherald.com/content/450341/india-us-panel-access-medicines.html


Hard bargaining ahead: The US will mount pressure on India this year (Business Today)
http://businesstoday.intoday.in/story/us-to-pressure-india-change-intellectual-property-ipr-regime/1…

If US had a patent law like ours, they would discover many more drugs (Times of India)
http://timesofindia.indiatimes.com/home/stoi/all-that-matters/If-US-had-a-patent-law-like-ours-they-…

Ebola in West Africa is a wake-up call (Al Jazeera)
http://www.aljazeera.com/indepth/opinion/2014/11/ebola-west-africa-wake-up-call-2014112125429230915.html

Novartis loses landmark patent case in India (The Telegraph)
http://www.telegraph.co.uk/finance/newsbysector/pharmaceuticalsandchemicals/9964953/Novartis-loses-landmark-patent-case-in-India.html

https://secure.avaaz.org

Un alt efect al canabisului: Piata muncii din SUA se invioreaza odata cu legalizarea industriei

Autor: Marius Jianu (06 Noiembrie 2014)  - Business24

Douazeci si trei de state de pe teritoriul SUA au legalizat treptat in ultimul deceniu si jumatate consumul de marijuana in scopuri medicinale si recreative. In ciuda temerilor privind aparitia unei intregi generatii de dependenti de droguri, minifermele de marijuana si dispensarele care permit consumul au avut un efect benefic asupra economiei.

Cel putin asa arata evolutia pe piata muncii, unde aceste mici afaceri au atras un numar mare de someri, in special din randul celor fara studii superioare care si-au gasit o slujba stabila in serele unde este cultivata canepa. 

Iar afacerile cu marijuana nu sunt plasate in mainile unor indivizi dubiosi, cum si-ar putea inchipui cei mai conservatori. Bruce Nassau, 61 de ani, a lucrat o viata aproape in domeniul televiziunii prin cablu. Acum fostul director executiv si-a investit resursele in patru centre de cultivare si consum de marijuana, deschise in Colorado. In cele patru magazine de vise lucreaza 75 de angajati, iar numarul acestora este asteptat sa ajunga la 90 pe masura ce Bruce si partenerii sai planuiesc deschiderea unui nou magazine, dezvaluie revista Bloomberg intr-un reportaj dedicat industriei legale a drogurilor din Statele Unite.

O afacere infloritoare

Alaska, Oregon si Districtul Columbia au adoptat legea comertului legal de marijuana pe 4 noiembrie, in vreme ce in Florida este in continuare interzisa. Alte 20 de state din Statele Unite au deja vechime in comercializarea marijuanei, iar afacerea infloreste pe zi ce trece. La sfarsitul lui octombrie, la un simpozion dedicat cultivarii de canepa Indiana din Chicago, 200 de participanti s-au inscris la cursuri pentru a afla cum poti sa iti dezvolti o afacere legala cu droguri usoare. 

In Denver, doua targuri de joburi desfasurate in acest an au atras 3000 de aplicanti pentru 650 de posturi in industria cultivarii si comercializarii de marijuana. Iar posturile oferite sunt diverse : budtender – un fel de barman intr-o cafenea in care se fumeaza marijuana, cultivator, taietor de canepa, manager de sera si dispensar de droguri usoare sau chiar jurist. In Colorado, in primele noua luni de la legalizarea consumului, 12.000 de licente de munca in domeniul dogurilor usoare au fost eliberate de autoritati

Munca fara stres

Atractia este crescuta nu doar de senzatia “fructuluioprit” care persista inca printre americani, ci si de nivelul de plata, convenabil pentru unii dintre aplicanti. Chad Drew, 38 de ani, a renutat la inceputul acestui an la o cariera bine platita pentru a se angaja intr-un local in care se vinde si consuma marijuana. 

Salariul sau initial a fost de 10 dolari pe ora pentru a vinde si a-i invata pe clienti cum sa isi prepare joint-urile. Acum este asistent manager si castiga cu 14 dolari mai mult. Media salariala din magazinele de droguri usoare atinge 550 de dolari pe saptamana, arata un studiu efectuat in mai multe state. John Heffelman, 29 de ani, a lucrat inca din facultate in bucataria unui restaurant din New York, unde plata unei ore de munca a atins un nivel de doar 13 dolari pe ora. In martie si-a facut bagajele pentru a se angaja intr-o sera de marijuana din Colorado. Castiga 10 dolari/ora dar spera sa avanseze in functie. Avantajul: “Aici nu simt stresul”.

Debuseu pe piata muncii

In timp ce evolutia tehnologica a lasat o mare parte din generatia tanara a Americii fara sanse de a se integra intr-o companie mare pe un salariu bun, afacerile de acest tip sunt private ca o forma de a-i absorbi si pe tinerii neducati din State in campul muncii. 

“Ar putea avea un impact pozitiv in statele unde somajul in randul tinerilor este in crestere. Este o indusctrie care nu necesita sa ai studii superioare sau o pregatire tehnica de exceptie”, sustine John Hudak, unul dintre analistii de politici guvernamentale de la Brookings Institution din Washington. Patronii magazinelor vad si ei efectul pe care acestea il au pe piata muncii si in comunitate, iar faptul ca ajung sa aiba intre 100-300 de clienti care lasa intre 50-100 de dolari in magazinele lor ii face sa aprecieze si mai mult valoarea afacerii invaluita in fum dulce-intepator. 

articol preluat de pe http://www.business24.ro/

[yop_poll id="12"]

Noi îngrijorări privind supravegherea guvernamentală în SUA: Radare folosite de poliţie pot obţine imagini din interiorul locuinţelor

de Iuliana Enache – Mediafax

Cel puţin 50 de agenţii guvernamentale americane şi-au echipat în secret ofiţerii cu dispozitive radar care permit obţinerea unor imagini din interiorul caselor, o practică ce generează noi îngrijorări cu privire la amploarea supravegherii guvernamentale, relatează USA Today, în ediţia electronică.

Aceste agenţii, inclusiv FBI şi U.S. Marshals Service, au început să folosească tot mai mult sistemele radar în ultimii doi ani fără o autorizaţie din partea justiţiei şi fără să dezvăluie public când şi unde vor fi folosite acestea. Tehnologia ridică probleme legale şi de intimitate deoarece Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite a decis că ofiţerii nu pot folosi în general senzori de înaltă tehnologie pentru a obţine informaţii despre interiorul locuinţei unei persoane fără să deţină un mandat de percheziţie.

Radarele funcţionează ca nişte fini detectori de mişcare, folosind unde radio pentru detectarea mişcărilor precum respiraţia umană de la o distanţă de peste 15 metri. Acestea pot depista dacă în casă este vreo persoană, unde se află şi dacă se mişcă.

Foşti şi actuali oficiali federali susţin că informaţia este critică pentru menţinerea siguranţei ofiţerilor în cazul în care aceştia iau cu asalt clădirile sau salvează ostatici. Dar avocaţii pentru drepturile omului şi judecătorii şi-au exprimat îngrijorările cu privire la circumstanţele în care agenţiile guvernamentale ar putea folosi radarele şi faptul că le-au folosit până în prezent fără ştirea populaţiei.

“Ideea că Guvernul poate trimite semnale prin pereţii casei tale pentru a vedea ce se întâmplă în interior este problematică”, a declarat Christopher Soghoian, specialist în tehnologie la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile. “Tehnologiile care permit poliţiei să vadă în interiorul unei case sunt printre cele mai intruzive instrumente de care dispune poliţia”.

Folosirea radarelor de către agenţi nu a fost cunoscută până în decembrie, când o Curte federală de Apel din Denver a declarat că ofiţerii au folosit unul înainte de a intra într-o casă pentru a aresta un bărbat care încălcase termenii eliberării condiţionate. Judecătorii şi-au exprimat îngrijorarea că agenţii au folosit noua tehnologie fără un mandat de perchiziţie, avertizând că “folosirea fără mandat a unui astfel de instrument puternic pentru a căuta în interiorul locuinţelor ridică întrebări grave cu privire la respectarea celui de-al Patrulea Amendament”.

Unele dispozitive radar au capacităţi mult mai avansate, prezentând inclusiv imagini tridimensionale cu persoanele aflate în interiorul clădirii, potrivit materialelor oferite de producător. Unul dintre ele poate fi montat pe un avion fără pilot. Departamentul Justiţiei a finanţat o cercetare pentru dezvoltarea unor sisteme care să poată cartografia interioarele unor clădiri şi localiza persoanele aflate în interior.

Radarele au fost concepute iniţial pentru a fi folosite în Irak şi Afganistan.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Washingtonul anunță măsuri pentru reducerea emisiilor de metan din industria extractivă

Foto: (c) Bao Dandan / XINHUA FLUX
AGERPRES/(AS — autor: Codruț Bălu, editor: Cristina Mac)

Administrația președintelui american Barack Obama a prezentat miercuri un set de măsuri pentru reducerea, până în 2025, cu 40-45% față de nivelul înregistrat în 2012 a poluării cu metan produse de industria de exploatare a petrolului și gazelor naturale, transmite Reuters.

Inițiativa face parte din eforturile depuse pentru combaterea schimbărilor climatice, emisiile de gaz metan reprezentând 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din SUA la nivelul anului 2012.

Măsurile propuse de Agenția pentru Protecția Mediului vizează emisiile de gaz metan rezultate atât din noile instalații de forare, cât și din noile și vechile unități de extracție și producție amplasate pe domeniul public federal.

Activiștii pentru protecția mediului au criticat aceste măsuri, invocând faptul că se axează pe viitoarele emisii de metan în loc să se concentreze asupra surselor de poluare existente. Pe de altă parte, companiile din industria extractivă au calificat aceste reglementări drept inutile.

SUA sunt în prezent cel mai mare producător de gaze și petrol din lume, în contextul extinderii exploatărilor prin fracturare hidraulică. Reprezentanți ai administrației americane au precizat că, deși emisiile poluante din acest sector au scăzut cu 16% față de nivelurile înregistrate în 1990, ele urmează să crească cu 25% până în 2025 în cazul în care nu vor fi luate măsurile necesare pentru contracararea fenomenului.

În cadrul actualei propuneri, Agenția americană pentru Protecția Mediului va prezenta în cursul verii un proiect de lege, iar legea în variantă finală va fi promulgată în 2016 și va avea drept obiectiv reducerea poluării cu metan din noi surse, mai degrabă decât din sursele deja existente. Casa Albă a anunțat că nu dispune de estimări ale cheltuielilor asociate acestor reglementări.

“Suntem încrezători că putem realiza acest lucru cu o eficiență ridicată a costurilor”, a comentat Dan Utech, consilierul lui Barack Obama în domeniul mediului și energiei. El a precizat că administrația de la Washington se concentrează asupra noilor surse de poluare pentru că aceasta este direcția în care se îndreaptă noile investiții și care va produce creștere economică.

Aceste măsuri pot viza diferite aspecte ale industriei extractive de petrol și gaze, cum ar fi eliminarea scurgerilor din puțurile de foraj. Propunerile sunt menite să ajute Washingtonul să-și îndeplinească obiectivul dezvăluit de Obama în urmă cu un an, în China, de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră până în 2025 cu 26% până la 28% față de nivelul din 2005.

Grija pentru mediu a devenit o importantă parte a eforturilor depuse de actuala administrație americană de a cimenta “moștenirea Obama” în ultimii doi ani de mandat ai președintelui american. Cum era de așteptat, republicanii se opun în mare parte acestor eforturi.

articol preluat de pe http://www.agerpres.ro

Manifestaţie la Bruxelles împotriva austerităţii şi a tratatului de liber-schimb UE-SUA

economica.net

Aproximativ 1.000 de protestatari, unii cu tractoare, au manifestat vineri la Bruxelles, încercuind simbolic instituţiile europene, pentru a spune ‘stop’ austerităţii şi tratatului de liber-schimb cu SUA, relatează AFP.

În apropierea sediului Comisiei Europene, unde accesul era controlat de un important dispozitiv de poliţie, manifestanţii au dat foc portretelor unor lideri europeni, înfipte în baloţi de paie.

Potrivit agenţiei de presă Belga, numărul manifestanţilor a fost de aproximativ 1.000, în special sindicalişti şi militanţi ecologişti. Circa treizeci de tractoare venite din zona agricolă a capitalei au fost parcate în punctele de adunare a manifestanţilor în jurul perimetrului instituţiilor europene, înconjurat de poliţie.

Anterior, unii protestatari au desfăşurat pe clădirea în construcţie a viitorului sediu al Consiliului European o banner pe care scria ”Merry Christmas and Happy Austerity” (‘Crăciun Fericit şi austeritate cu bucurii’).

Conform agenţiei Belga, grupuri de manifestanţi au pătruns în sediile unor asociaţii europene ale industriei agroalimentare şi de antreprenori.

Manifestaţia a fost organizată de Aliance 19-20, o asociaţie mobilizată împotriva politicilor de austeritate în Europa şi a proiectului de tratat de liber-schimb dintre Statele Unite şi Uniunea Europeană, tratat ce cristalizează temerile opiniei publice europene faţă de globalizare.

Grupul intenţiona să profite de ocazia summitului european, prevăzut să se prelungească vineri, dar care în cele din urmă s-a încheiat în noaptea de joi spre vineri. Liderii europeni şi-au reafirmat în cadrul reuniunii lor dorinţa de a semna acordul de liber-schimb cu SUA până la sfârşitul lui 2015.


articol preluat de pe http://www.economica.net/

Discursul anual al lui Vladimir Putin: „SUA creează ameninţări în România şi Polonia”

adevarul.md

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a susţinut, joi, tradiţionala sa conferinţă de presă anuală. La eveniment au participat peste 1.200 de jurnalişti din Rusia şi din străinătate, discursul fiind transmis în direct de canalele de televiziune ruse Rossia 1, Rossia 24 şi Pervîi Canal.

Vladimir Putin şi-a încheiat conferinţa anuală care a durat peste trei ore. Preşedintele Federaţiei Ruse a răspuns la întrebările jurnaliştilor din aproximativ 17 ţări ale lumii.

Întrebare: „Aţi vorbit despre faptul că rubla cade, şi problemele economice sunt din cauza căderii preţului la petrol. Dar rublia a început să cadă şi mai devreme. Despre probleme a început să se vorbească înaintea devalorizării rublei. Nu consideraţi că problemele sunt legate de măsurile legate de cadre? Nu consideraţi că sunteţi responsabil de asta? Ultima întrebare: aţi rezolvat problema în aintării candidaturii la următoarele alegeri prezidenţiale şi va fi influenţată această decizie de cursul rublei şi alţi factori similari?”

VLADIMIR PUTIN: „Aceasta depinde de rezultatele comune ale muncii din ţară. Decizia cu privire la alegerile prezidenţiale din 2018 este încă devreme de luat pentru oricine. Trebuie să lucrăm în interesul cetăţenilor Federaţiei Ruse, iar după rezultatele şi dispoziţiile din societate se va putea lua o decizie. Responsabilitatea pentru ce se întâmplă în ţară e întotdeauna a şefului statului. Eu nu m-am îndepărtat de ea şi nu am de gând să mă îndepărtez. Greşeli există întotdeauna. Trebuie să ridicăm nivelul responsabilităţii colaboratorilor Băncii Centrale şi a guvernului pentru lucrul în sectoarele lor de responsabilitate. Consider că structurile administrative şi guvernamentale fac faţă cerinţelor care stau în faţa ţării. Am spus la început şi vreau să termin cu asta. Da, vremurile nu sunt simple. Ele sunt legate de împrejurări obiective şi parţial subiective. Da, undeva a fost necesar de acţionat mai la timp. Dar în general deciziile Băncii Centrale le consider corecte. Şi, bazându-ne pe rezervele pe care le avem, putem ieşi din situaţia care s-a creat în acest moment. Deoarece economia se va adapta situaţiei de pe piaţă. Chiar dacă ne bazăm pe faptul că preţurile mici la resursele energetice se vor păstra, momentul creşterii lor va veni neapărat în legătură cu creşterea economiei mondiale. Vom vedea cum vor lucra autorităţile. Traversăm o perioadă dificilă şi vom ieşi din ea fortificând poziţiile ţării. Am în vedere că toate resursele care ne-au fost necesare pentru a îndeplini obligaţiile sociale, dezvoltarea sferei de apărare, modernizarea armatei şi flotei, toate sunt asigurate şi se vor realiza. Cel mai important este să-i asigurăm pe oameni, să indexăm pensiile. Vom putea face asta ori nu? Vom putea. Şi vom indexa pensiile nu după prognoze, ci după inflaţia existentă. Vom acorda o importanţă deosebită chestiunilor sociale în anul care vine. Şi toate aceste probleme se vor rezolva. Vă mulţumesc pentru atenţie, vă felicit cu ocazia Anului Nou.”

Olga Panina, revista „Otkrîtaia Rossia”: „Recent, în mass-media a apărut informaţia că Duma examinează un proiect de lege cu privire la renaşterea titlului de „Mamă-Eroină”. Susţineţi posibilitatea renaşterii acestui titlu? Aţi putea să contribuiţi la adoptarea acestei legi?”

VLADIMIR PUTIN: „Ştiţi care este atitudinea mea în tot ceea ce ţine de demografie. Aici e vorba de susţinerea familiilor, familiilor cu mulţi copii, susţinerea femeilor care au decis să nască. E vorba şi de componenta materială, şi de cea morală. De aceea, voi susţine tot ce are legătură cu asta. Când au introdus capitalul matern, am spus că asta se face cu scopul susţinerii femeilor. Şi văd că această decizie se bucură nu doar de susţinerea femeilor, dar şi de cea a bărbaţilor. Vom ajuta şi mai departe. Nu văd impedimente pentru adoptarea acestei legi.”

Natalia Seldemirova, Avtoradio: „Când s-au introdus sancţiunile, în Federaţia Rusă au circulat zvonuri despre interzicerea maşinilor de import. E posibilă interzicerea maşinilor de import? Încă o întrebare. Probabil nu sunteţi la curent, dar în popor reprezentanţii serviciului de evacuare a automobilelor au fost numiţi “crocodili”. Oamenii nu fac faţă amenzilor, mai ales că nu întotdeauna ele sunt acordate în mod drept. Este drept un asemenea tratament aplicat oamenilor?”

VLADIMIR PUTIN: Despre importarea automobilelor. Când ne-am ciocnit cu acutizarea corupţiei, ne-am pus întrebarea cum să luptăm cu asta. Unul din aceste întrebări a fost interzicerea aducerii maşinilor noi şi la mâna a doua. Deoarece în Rusia sunt reprezentate toate mărcile mari din afară. Ele sunt capabile să asigure piaţa. În privinţa evacuării – totul trebuie să fie cu măsură. Sunt şi pietoni nemulţumiţi de faptul că în centrul Moscovei nu poţi trece din cauza maşinilor parcate. Dar totul trebuie să se facă cu măsură şi în limitele regulilor. Regulile trebuie să fie respectate de toţi. Sper că bunul simţ va fi prezent.

Tamara Goţiridze: TV „Maestro”, Georgia: „Cum apreciaţi actualele relaţii dintre Rusia şi Georgia, consideraţi în continuare că Georgia e o „bucată tăiată”? Cum influenţează acest fapt colaborarea mai strânsă a Georgiei cu Uniunea Europeană, decât cu Rusia? Nu a venit timpul pentru o întâlnire între preşedinţii Georgiei şi Rusiei? Şi despre participarea Rusiei în conflicte, recunoscând Abhazia şi Osetia de Sud, Rusia nu a rezolvat conflictul, acesta a rămas. Ce veţi spune despre asta?”

VLADIMIR PUTIN: „Chestiunea constă în faptul că e nevoie de o înţelegere între cei care trăiesc pe un teritoriu. Saakaşvili e pe fugă, el e urmărit, nu primeşte nici măcar viză de lucru în Statele Unite, din câte ştiu. Dar noi nu suntem de vină. La timpul potrivit, i-am cerut să nu înceapă acţiunile militare, el le-a început. Nu noi am inventat confruntările militare din Abhazia după căderea URSS. Trebuie să restabilim relaţiile, dialogul politic. Dacă ne va reuşi asta, vom acorda asistenţă. În Georgia avem puţine contacte, din păcate. Acolo nu încetează lupta politică internă, noi vedem asta. Dar ca răspuns la decizia Georgiei de a nu împiedica intrarea Rusiei în OMC, dincolo de disensiunile noastre politice, am legalizat prezenţa mărfurilor georgiene pe piaţa rusă. Am salutat acest gest prietenesc. Suntem gata să ne mişcăm în această direcţie, de aceea întâlnirea este posibilă.”

Courtney Weaver, Financial Times, Marea Britanie: O întrebare în legătură cu Evtuşenkov. El a ieşit de la închisoare ieri (miercuri, n.r.). Dacă împotriva lui există o învinuire reală, de ce s-a întâmplat asta? Şi nu înseamnă asta o schimbare de reguli pentru oamenii de afaceri?

VLADIMIR PUTIN: „Cazul Başneft nu are nicio legătură cu reconsiderarea rezultatelor privatizării. Judecata nu a avut dubii asupra legalităţii privatizării, ci asupra transferării de bunuri din proprietatea federală în proprietatea regională. Evtuşenkov a fost acuzat pentru că, ştiind preţul ridicat al activului, l-a cumpărat la preţ redus. În acest fel el a contribuit la legalizarea proprietăţii de către proprietari ilegitimi. Dar asta nu a fost demonstrat. Sper că „sistemul” care a făcut multe pentru dezvoltarea din diferite sfere ale economiei, îşi va restabili poziţiile pe piaţă. Vreau să mă întâlnesc cu oamenii de afaceri înainte de Anul Nou, iar domnul Evtuşenkov va fi invitat acolo.”

Xinhua, China: „Cum comentaţi relaţiile ruso-chineze în acest an? Cum vedeţi perspectivele acestor relaţii? Anul viitor va avea loc o întâlnire la Ufa, unde se va discuta colaborarea în cadrul Organizaţiei de la Shanghai. Care sunt prognozele dumneavoastră?”

VLADIMIR PUTIN: „Voi începe cu sfârşitul, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai s-a înfiinţat ca o structură pentru rezolvarea chestiunilor de frontieră între republicile din fosta URSS şi China. În această sferă, organizaţia a lucrat bine şi şi-a atins scopurile. Însă structura a ieşit din cadrul limitelor şi al sarcinilor iniţiale. Deoarece ea este solicitată. Acum interesul pentru lucrul în cadrul organizaţiei de cooperare de la Shanghai este manifestat şi de Iran, şi de India, şi de Pakistan. Cu Republica Populară Chineză relaţiile noastre se desfăşoară foarte dinamic. Avem schimburi comerciale de 90 de miliarde de dolari, în ciuda tuturor dificultăţilor de pe piaţa internaţională, în ciuda tuturor greutăţilor economice. Iar schimburile vor creşte, sunt sigur. Sarcina noastră principală este diversificarea legăturilor comerciale şi economice. Şi ne mişcăm cu succes în această direcţie. Lucrăm împreună în cosmos, în construcţia de avioane şi în alte domenii. Avem multe interese comune, colaborăm pe arena internaţională.”

John Simpson, BBC: „Ţările occidentale sunt aproape unanime afirmând că a început un nou „război rece”. Aproape în fiecare zi avioanele ruseşti fac manevre la frontierele spaţiului aerian, mulţi consideră că asta are loc la ordinul dumneavoastră, fiind conducătorul suprem al forţelor armate ale Rusiei. Acum vă confruntaţi cu probleme în sfera valutei. Pe acest fond vă este necesară susţinerea ţărilor occidentale, nu aţi dori acum să afirmaţi că sunteţi gata de rezolvarea constructivă a problemelor din Ucraina?”

VLADIMIR PUTIN: „Vă mulţumesc mult pentru întrebare. În legătură cu exerciţiile noastre, cu manevrele, cu dezvoltarea forţelor armate. Aţi spus că Rusia şi-a adus aportul la creşterea tensiunilor în relaţiile internaţionale. Aşa este, dar în sensul că a început să reacţioneze mai dur la încălcarea intereselor ei. Nu atacăm pe nimeni, în sens politic.

Avem două baze în străinătate, în regiuni cu probleme din punctul de vedere al activităţii teroriste, Kârgâzstan şi Tadjikistan. Bazele americane sunt în toată lumea, şi consideraţi că noi ne comportăm agresiv?

Am crescut bugetul apărării, dar cheltuielile Pentagonului le depăşesc pe ale noastre. Avem dreptul să alegem căile de apărare a securităţii noastre, la fel ca alte state. Acum, în legătură cu acordul pentru scutul anti-rachetă. Cine a ieşit din înţelegere? Noi? Nu, au făcut-o Statele Unite. În mod unilateral. Ne creează ameninţări. Nu doar în Alaska, dar şi în Europa – în Polonia, în România. Cine dintre noi se comportă agresiv? Nu voi vorbi acum cine are dreptate în problema ucraineană. Ei sau noi. Eu consider că noi avem dreptate. Dar să lăsăm asta momentan. Dorim relaţii echivalente, dar doar în condiţiile respectării intereselor noastre naţionale.”

„Consider că poziţiile noastre sunt obiective. În privinţa elitelor: există vinuri de elită, dar nu există oameni de elită. Pe umerii reprezentanţilor puterii se ţine ţara. Toţi oamenii sunt egali. Sunt şi oameni bogaţi, cu dispoziţii patriotice. Da, mulţi sunt nemulţumiţi, dar pentru ce să se bucure? Cum să iasă din asemenea situaţii? Nu poţi să fii dependent la nesfârşit. O companie din off-shore a luat decizia cu privire la dividende. Ştiţi ce s-a întâmplat ulterior? Directorii locali au spus: nu putem să vă transferăm bani. Noi le-am spus: sunteţi obligaţi conform legii. Ei au spus: „Da, suntem, dar nu o vom face”. Ştiţi ce s-a întâmplat? Şi-au dat demisia. Principalul apărător al intereselor cetăţenilor ruşi poate fi doar un stat puternic.”

646x404 (6)
Vladimir Putin, în sala de conferinţă, în timpul discursului său anual FOTO AP

Reuters: „Rusia a fost implicată în una dintre cele mai profunde crize din istoria ei. Există şi evenimentele din Ucraina, şi sancţiunile, şi situaţia de pe piaţa valutară. Unii reprezentanţi ai elitelor, dincolo de opinia publică, vă acuză de asta. Nu pot să-i nominalizez. Cât de sigur sunteţi de anturajul dumneavoastră? Cum estimaţi riscurile unei lovituri de stat?”

VLADIMIR PUTIN: „Liniştiţi-vă, nu avem palate. De aceea nu putem avea „lovituri de palat”. Avem o reşedinţă oficială – Kremlinul. El este bine apărat. Dar baza securităţii nu este asta, ci susţinerea poporului rus. Ca oamenii să simtă cu inima, acţionăm în direcţia intereselor noastre naţionale. Am vorbit de multe ori: lovitura de stat din Ucraina este o mare greşeală. Ucraina nu este o republică bananieră. Voi vorbi despre discuţiile pe această temă. Cu toţii cunosc înţelegerea dintre opoziţie şi putere de pe 21 februarie, semnată şi de reprezentanţi internaţionali. Ni s-a spus: este important ca Ianukovici să nu aplice forţa. Nu a aplicat-o şi a primit în rezultat lovitura de stat. Ni se spune: Ce e de făcut acum, când a avut loc lovitura de stat. Ar trebui să-i fi oprit pe aceşti radicali, să le spuneţi: vrem să vă vedem în Europa, vrem să semnaţi Acordul de Asociere, dar nu prin asemenea metode, întoarceţi-vă la înţelegerile din 21 februarie. Sunt convins, dacă aşa s-ar fi vorbit, rezultatele ar fi fost altele. Dar asta nu s-a făcut.”

Jurnalist din regiunea Kirov-Viatka: „Cum poate fi vândut pe piaţa internaţională cvasul din regiunea Kirov?”

VLADIMIR PUTIN: „Ne vom strădui să vă ajutăm să recuperaţi piaţa din Rusia, în primul rând.”

Evghenii Rojkov, Rossia1: „Cu Crimeea totul e clar, întrebarea e doar cât va costa dezvoltarea ei. Vreau să vă întreb despre evenimentele din sud-estul Ucrainei. Cum vedeţi soarta Novorossiei? Credeţi în succesul înţelegerilor de la Minsk? Cum vom ajuta mai departe Donbassul?”

VLADIMIR PUTIN: „Am răspuns parţial la întrebarea dumneavoastră răspunzând la întrebarea dată anterior. Ne bazăm pe faptul că această criză trebuie rezolvată. Şi ea trebuie rezolvată în mod politic. Desigur, vom ajuta oamenii, aşa cum o facem şi acum. Trebuie să ne bazăm pe principiile de bază ale dreptului internaţional şi al dreptului popoarelor la alegere. Ne bazăm pe faptul că un spaţiu politic comun trebuie restabilit. Trebuie să-i respectăm pe oamenii care trăiesc în sud-estul Ucrainei. Trebuie să ne ocupăm de restabilirea legăturilor economice. E cunoscut faptul că întreprinderile energetice ucrainene lucrează pe cărbune din Donbass, dar el nu se cumpără acum. Au închis toate băncile. Aşa în legătură cu fiecare întrebare. Dar altă cale, în afară de rezolvarea paşnică, nu există. În legătură cu înţelegerile de la Minsk. E o chestiune foarte importantă. Suntem pentru implementarea acestora. Am fost unul dintre iniţiatorii acestor înţelegeri. Şi preşedintele Poroşenko doreşte rezolvarea paşnică. Dar el nu e singur acolo. Auzim şi alte chemări din Ucraina.”

Anton Verniţkii, Pervîi Kanal: „Situaţia economică a Rusiei nu este plata pentru acţiunile din Crimeea?”

VLADIMIR PUTIN: „Nu, situaţia economică nu este plata pentru Crimeea, ci pentru dorinţa noastră naturală de a ne autoconserva.

După căderea zidului Berlinului, ne-am deschis în faţa partenerilor noştri. Ce am primit pentru asta? Susţinerea directă a terorismului în Caucazul de Nord.

Să ne amintim cum s-a pregătit ţara pentru Olimpiadă. Am vrut să organizăm o sărbătoare pentru amatorii sportului din întreaga lume. Dar s-au făcut încercări de a discredita atât pregătirile pentru Olimpiadă, cât şi Olimpiada însăşi, sunt lucruri cunoscute. Pe „ursuleţul” nostru întotdeauna au încercat să-l tragă în ţeapă. Vor să-l transforme într-o păpuşă. Chestiunea nu este în Crimeea. Chestiunea este în faptul că noi ne apărăm dreptul la suveranitate şi existenţă. În asta e toată problema. Situaţia economică nu e simplă. E o influenţă de 25-30% asupra economiei noastre. A fost alegerea noastră. Nu are legătură cu Crimeea.”

VLADIMIR PUTIN, despre conflictul din Ucraina: „Nu voluntarii au mers la Kiev, ci autorităţile ucrainene au trimis armata în Donbass. În Kiev a fost comisă o lovitură de stat, o parte din ţară nu a fost de acord, dar în locul unui dialog politic s-a utilizat întâi miliţia, apoi armata. Iar acum încearcă să rezolve problema printr-o blocadă economică. Consider că o asemenea cale e dăunătoare şi fără perspectivă pentru soarta poporului ucrainean. Suntem gata să acţionăm ca intermediari pentru restabilirea păcii şi a unui spaţiu politic unic.”

Jurnalist UNIAN: Am o scurtă întrebare în legătură cu operaţiunea militară pe care aţi organizat-o în estul Ucrainei. În primul rând, împotriva populaţiei civile din estul Ucrainei. Ce le-aţi spus militarilor, trimiţându-i în estul Ucrainei? Ce le-aţi spus mamelor ofiţerilor ruşi ucişi, care au murit în Ucraina? Încă o întrebare. Fostul preşedinte al Ucrainei Victor Ianukovici, care se ascunde în Rusia, a închis-o pe Iulia Timoşenko. Acum candidatul cu nr. 1 de pe lista lui Ianukovici, Nadia Savcenko, se află în detenţie în Rusia. Când va fi eliberată? Pilotul Savcenko, Oleg Senţov şi alţi 30, cel puţin, prizonieri militari ucraineni, care se află în Rusia.

VLADIMIR PUTIN: „În chestiunea Savcenko am o părere deschisă, concretă. În sală se află colegii jurnaliştilor care au murit în estul Ucrainei. Ei nu au participat la acţiuni de luptă şi nu aveau arme. Aceşti oameni au fost ucişi. După informaţiile cunoscute, îndrumătorul pentru uciderea lor a fost doamna Savcenko. Dacă se va dovedi că ea nu este vinovată, pe ea o vor elibera. În caz contrar, ea va executa un termen de închisoare. Vom vedea cum se va dezvolta situaţia şi la ce concluzie va ajunge instanţa de judecată. În ceea ce priveşte ceilalţi militari pe care i-aţi amintit, noi nu-i considerăm prizonieri de război. Îi verificăm pentru complicitate la activităţi teroriste. În privinţa a cine poartă responsabilitatea, la noi în Rusia, ca şi în alte republici prezidenţiale, preşedintele este responsabil pentru totul. Pentru militari răspunde comandantul suprem al armatei. În Rusia o singură persoană are ambele responsabilităţi. Toţi cei care, dintr-o pornire, îşi fac datoria sau participă benevol la acţiuni militare nu sunt mercenari, deoarece nu primesc bani pentru asta. În înţelegerea poporului nostru, operaţiunea de pedepsire în sud-estul Ucrainei este desfăşurată de forţele militare ucrainene.”

Konstantin Kalachev, analist politic: „Se cunoaşte că Putin nu foloseşte internetul. Prin conţinutul răspunsurilor nu e greu să-ţi dai seama ce canale şi programe TV preferă Putin. Se pare că televizorul îl influenţează şi pe el.”

Cred că poziţia noastră pe marginea Ucrainei şi altor situaţii de criză trebuie să le dea de înţeles partenerilor noştri că e timpul să ne oprim din construit ziduri şi să construim un spaţiu comun de securitate şi libertate economică. Vladimir Putin

Vladimir Kondratiev, NTV: „Cu puţin timp în urmă, am marcat 25 de ani de la căderea zidului Berlinului. S-au realizat multe lucruri, am fost foarte aproape de ridicarea regimului de vize cu UE. În ultimele luni se ridică din nou un zid al izolării şi învinuirilor reciproce. Unde ne poate duce această răcire a relaţiilor?„

VLADIMIR PUTIN: „Aţi spus că s-a prăbuşit zidul Berlinului şi acum se înalţă altul. Dar noi vedem asta nu doar începând de acum. După căderea zidului Berlinului nu ne-au spus că nu va avea loc o extindere a NATO către est? Dar ea a început. Acesta nu este un zid? Nimeni nu s-a oprit, înţelegeţi. Asta este principala problemă a relaţiilor internaţionale de astăzi. Partenerii noştri occidentali nu s-au oprit. Ei au considerat că sunt un imperiu, iar ceilalţi sunt vasali.

Andrei Kolesnikov: „Caracterizând situaţia actuală, l-aţi citat pe Aleksandr Gorciakov, “Rusia se concentrează”. Ce face acum Rusia? Se concentrează? Poate e timpul să ne oprim din concentrare? Sau să ne relaxăm?”

VLADIMIR PUTIN: „Trebuie să lucrăm. Condiţiile actuale ne împing la lucru. Condiţiile ne obligă să fim mai eficienţi. Pentru viitorul economiei trebuie să creăm condiţii propice pentru funcţionarea mediului de afaceri, să asigurăm libertatea de a face afaceri, să garantăm dreptul la proprietate. Trebuie să fortificăm regiunile.Am expus programul. Am avut în vedere, de asemenea vacanţele fiscale, facilităţi pentru micul business. Trebuie să întărim asta prin muncă concretă. Este greu să cream mai multe posibilităţi pentru producţia reală, deoarece poate ieşi un avantaj mare din investiţiile în energetică. Dar dacă conjunctura se schimbă, viaţa ne împinge spre dezvoltarea altor ramuri ale economiei. Sper că actuala conjunctură ne va ajuta s-o facem.

Aleksandr Gamov, Komsomolskaia Pravda: „Cred că astăzi mulţi se întrebau în ce dispoziţie veţi fi. Întrebările sunt următoarele: din 2008 vorbim că trebuie să scăpăm de dependenţa de exportul de petrol. Dar încă mai există această dependenţă, şi nu se ştie cât va mai continua. Vom putea utiliza criza în scopuri benefice? În adresarea dumneavoastră către Adunarea Federală aţi vorbit despre o serie de înlesniri pentru mediul de afaceri, care erau demult necesare. Dar cea mai mare problemă e birocratizarea deciziilor importante, inclusiv cele prezidenţiale. Există siguranţa că indicaţiile dumneavoastră vor fi executate?”

VLADIMIR PUTIN: „Siguranţa vine din poliţa de asigurare. Siguranţa este importantă. În privinţa birocraţiei: avem aici colegi din Europa, să vă povestească despre birocraţia din Bruxelles – nu se compară cu birocraţia noastră. Dar problema nu e în birocraţie. Ci în conjunctura economică. Oricât s-ar strădui guvernul să ia măsurile necesare, procesul rămâne foarte dificil. Ne străduim să creăm mai multe posibilităţi pentru producţia reală.”

Un jurnalist întreabă: „În ţară e criză monetară. Cum credeţi, în următorii 2 ani vom avea o criză financiară şi economică?”

VLADIMIR PUTIN: „Nimeni nu poate prevede ce se va întâmpla, e posibil să nu avem o criză, poate că situaţia se va rezolva chiar în următoarele luni. Guvernul şi Banca Centrală trebuie să acţioneze. Dobânda a fost majorată de la 10 la 17%, economia se va adapta la această situaţie.Se va produce structurarea economiei. Asta se va produce inevitabil. Mai trebuie, pentru a se stabiliza valuta, să se restrângă volumul de ruble.Nu trebuie să se umble la rezervele de aur.”

VLADIMIR PUTIN: „S-a atins şi s-a depăşit ţinta creşterii salariale pentru zece categorii de angajaţi: profesori, medici, lucrători din cultură. Principala chestiune la ordinea de zi: cum va evolua economia, valuta naţională. Produsul Intern Brut Rusiei a crescut cu 0,7% în 2014, iar producţia industrială cu1,7%. Volumul rezervelor monetare ale guvernului valorează 8 trilioane de ruble.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a ţinut cea de-a zecea conferinţă anuală în faţa presei, începând cu ora 12.00, ora Moscovei, fără limită de timp sau restricţii tematice. Cea mai lungă conferinţă de acest tip a preşedintelui rus a fost în anul 2008 şi a durat patru ore şi partruzeci de minute. Anul trecut conferinţa lui Putin a durat patru ore şi zece minute. La conferinţă sunt acreditaţi 1259 de jurnalişti. Cu toţii au dreptul să-I pună o întrebare preşedintelui Putin. Reporterii provin din ţări precum Japonia, SUA, Iran, Germania, Franţa, România, Belarus, Suedia, Israel, China, Danemarca, Spania, Abhazia, Polonia, Azerbaidjan, Vietnam şi Marea Britanie.

Rusia se confruntă în acest moment cu o criză economică majoră provocată de căderea cursului rublei şi de reducerea preţului petrolului pe pieţele internaţionale. În paralel continuă criza din Ucraina, Rusia fiind acuzată că a intervenit militar în confruntările dintre armata ucraineană şi separatiştii din Doneţk. Aceasta este cea de-a zecea conferinţă de presă anuală susţinută de Vladimir Putin în calitate de preşedinte al Federaţiei Ruse, prima fiind susţinută în anul 2001. În timpul acestor conferinţe de presă Putin răspunde în direct întrebărilor puse de jurnaliştii acreditaţi. Oficial nu există restricţii privind întrebările ce pot fi adresate şi nici pentru perioada de timp a conferinţei. Oricum, Putin acordă de obicei prioritate organelor de media ruseşti.

articol preluat de pe http://adevarul.ro

Germania face apel la transparenţă în acordul comercial dintre SUA şi UE

de Andrei Popescu (epochtimes-romania.com)

Germania a cerut joi mai multă transparenţă în negocierile pentru un pact comercial cuprinzător între Uniunea Europeană şi Statele Unite după mai multe plângeri conform cărora discuţiile controversate sunt prea secrete.

“Încrederea cetăţenilor este esenţială pentru ca acest acord important să aibă loc”, a declarat ministrul german al agriculturii Christian Schmidt după discuţiile cu oficialii din Washington pe tema Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).

TTIP “ne-ar putea oferi mari posibilităţi economice, legislative şi geostrategice, dar numai dacă cetăţenii înţeleg despre ce este vorba”, a declarat el.

În timpul vizitei sale de două zile în SUA, Schmidt s-a întâlnit cu omologul său american Tom Vilsack şi cu reprezentantul american pentru Comerţ, Michael Froman.

Lansate în iulie 2013, negocierile UE-SUA pentru TTIP urmăresc să creeze cel mai mare acord de investiţii şi comerţ liber al lumii. Ambele părţi îl văd ca un mijloc de dezvoltare a unei relaţii deja puternice şi de impulsionare a creşterii economice şi a creării de locuri de muncă.

Dar ambiţioasa propunere a declanşat un val intens de temeri în rândul cetăţenilor şi politicienilor, de ambele părţi. Temerile se referă, printre altele la o schimbare agresivă a reglementărilor, în special în sectorul agricol, precum şi la posibilitatea micşorării protecţiilor pentru consumatori.

Marţi, organizatorii de campanii au înmânat Uniunii Europene o petiţie semnată de peste un milion de oameni care sunt împotriva acestui acord.

articol preluat de pe http://epochtimes-romania.com/

semnati petitia Stop TTIP https://www.unitischimbam.ro/initiativa-cetateneasca-europeana-independenta-stop-ttip/