Articole

430 de organizații contestă proiectul privind ONG-urile

/0 Comentarii/în /de /211 vizite

18 mai 2026

 

Update – 19 mai 2026:

Ieri a trecut de Senat legea AUR privind așa-zisa transparență a finanțării ONG-urilor. PSD a votat pentru. Surpriză. Și pentru că urmează inevitabil valul de “ce aveți de ascuns?”, am să explic câteva lucruri pentru cei care chiar vor să înțeleagă — nu pentru cei orbiți de ură, că pe ăia nu-i ajută nimic.

- În primul rând, genul ăsta de lege care “se luptă” cu dușmanul imaginar al “ONG-urilor sorosiste” nu o să aibă niciun impact pe organizații din societatea civilă precum Funky Citizens (sau pe organizații din media ca Recorder și alții care îi enervează). Știți de ce? Pentru că deja publicăm transparent, de ani de zile, toate sursele noastre de venit. Nu doar le trimitem la ANAF. Ci sunt pe site. Dintotdeauna. Inclusiv bilanț.

- Ce nu publicăm? Numele oamenilor, persoane fizice, pentru că mai ales în comunități mici îi facem ținte pentru fix genul ăsta de ură. Dar zic că nu o să aibă impact pentru noi pentru că donațiile pe care noi le primim de la indivizi nu sunt de ordinul miilor de euro. Cei care ne susțin munca sunt oameni care donează 5, 10, maxim 100 euro, în niciun caz nu avem donatori milioanari (deși, nah, haideți încoa dacă aveți curaj). Pentru că sunt oameni în majoritar din clasa medie sau tineri și pensionari care nu chiar se scaldă în bani și pentru care a susține astfel de cauze este chiar o declarație de valori, nu de avere.

- De asemenea, nu, nu ascunde nimeni nu știu ce averi și nu se îmbuibă cu bani de la donatori dubioși. O să spun doar că niciun salariu din Funky nu depășește 2000 euro (de fapt, nici nu atinge suma asta). Dar nu intru în detalii mai multe, că nu aș vrea să ne fure alții din echipă (deși știu cât sunt de buni și sigur ar merita să fie mai bine plătiți pentru ce muncă fac și câți nervi și creieri sunt acolo, pentru toate nopțile și săptămânile de muncă non stop, pentru miile de kilometri bătuți și pentru tona de răbdare și de dedicare pe care o au).

- Știți pe cine o să îngroape în birocrație această lege? Pe ONG-urile care fac muncă mai ales în domeniul social – cei care au grijă de copii săraci, de persoane cu autism, de cei care se străduiesc să facă viața mai ușoară pentru cei aflați în stadii terminale etc. Ei reușesc să mai adune donații ceva mai consistente pentru că într-adevăr au nevoie de resurse mult mai mari din comunitate. Noi ne descurcăm mai bine pe competiții de granturi europene sau internaționale.

- De ce ne pasă atunci dacă nu afectează și “urlăm ca din gură de șarpe”?

1. Pentru că am văzut filmul ăsta în multe alte țări care nu sunt un etalon de democrație – întâi vin după societatea civilă și după media independentă pentru că sunt un dușman ușor de construit. Și pentru că enervează când țin puterea sub lupă. Apoi după justiție. Apoi după alte structuri care ar putea fi critice. Și nu e teorie, e pattern documentat: Dragnea a încercat exact același lucru în 2017. “Transparența” era paravanul, iar controlul — scopul real. Ungaria lui Orbán a mers pe același model. Rusia a mers mai departe.

2. Din ură pentru ăștia ca noi care spun lucrurilor mai pe șleau și enervează politicieni, o să bușiți niște organizații care chiar fac treaba statului în straturile cele mai vulnerabile ale societății. Mă simt un pic vinovată că pe unii atâta îi duce orbirea de ură, încât să nu se gândească la consecințe, ci doar la sloganuri. Să vă fie rușine!

Elena Calistru

***

Senatul a adoptat, cu voturile PSD și AUR, legea aceea de inspirație sovietică, pardon, rusă, prin care asociaţiile şi fundaţiile sunt obligate să facă publică identitatea persoanelor fizice şi juridice care le fac donaţii. Aceeași lege pe care, în 2017, la apogeul perioadei Dragnea, au încercat să o treacă Pleșoianu și Șerban Nicolae, fără succes.

Proiectul a fost inițiat de AUR și sprijinit voios de PSD, PACE și SOS. PNL, care votase în Comisia Juridică pentru, acum a votat împărțit, adică opt senatori au votat „contra”, dar patru s-au abţinut să voteze.

Cine s-a abţinut din PNL: Monica Anisie, Daniel Fenechiu (cel care, din câte am înțeles, votase pentru în comisie), Marian Petru, Neagu Nicolae.

Merită precizat că peste 400 de ONG-uri au scris azi parlamentarilor, cerându-le să nu voteze acest proiect de lege. Cuvântul lor nu a contat.

Partide care vor să desființeze ONG-urile care nu depun la timp declarațiile cu donatorii țin însă la secret contractele cu presa. Când vine vorba de banii colectați de la noi, prin taxe și impozite, e GDPR, e mamă, e tată, sunt clauze de confidențialitate. Când e vorba de banii amărâtelor de ONG-uri, le desființăm dacă nu fac publici donatorii. Și dacă unii dintre donatori vor să rămână anonimi… ghinion.

Mai reamintesc în context că declarațiile de avere ale politicienilor și demnitarilor sunt la secret. Alea nu sunt publice.

Loredana Diacu

 

Proiectul privind ONG-urile aflat în dezbaterea Parlamentului a stârnit reacții puternice din partea societății civile. Peste 430 de organizații neguvernamentale din România au semnat o scrisoare deschisă adresată parlamentarilor, în care solicită respingerea inițiativei legislative de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile.

Semnatarii avertizează că obligația publicării identității donatorilor, însoțită de sancțiuni precum suspendarea activității și dizolvarea organizațiilor, reprezintă măsuri disproporționate care pot afecta grav libertatea de asociere și funcționarea organizațiilor civice.

Într-o postare publicată de Inițiativa România, organizațiile atrag atenția că „dreptul de asociere nu poate fi restrâns sub pretextul transparenței” și că „transparența nu trebuie transformată în mecanism de control al societății civile”.

 

Organizațiile invocă riscuri pentru libertatea de asociere

Organizațiile semnatare susțin că proiectul legislativ ridică „probleme serioase de constituționalitate”, dar și de compatibilitate cu standardele europene privind dreptul la liberă asociere și dreptul la viață privată.

Potrivit textului transmis parlamentarilor, instituțiile statului dețin deja informațiile privind finanțările organizațiilor și au la dispoziție instrumentele necesare pentru a interveni în cazul unor încălcări ale legii, fără a fi necesară instituirea unor obligații suplimentare considerate excesive de către societatea civilă.

Semnatarii afirmă că inițiativa legislativă ar putea deschide calea unei restrângeri accelerate a spațiului civic din România și compară mecanismul propus cu modele folosite în alte state criticate de instituțiile europene pentru limitarea activității organizațiilor neguvernamentale.

În document este invocat și articolul 53 din Constituția României, care prevede că restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale poate fi realizată doar în condiții strict limitate și proporționale.

Organizațiile solicită Parlamentului respingerea rapidă a proiectului sau retragerea acestuia de către inițiatori și cer autorităților să fundamenteze eventuale modificări legislative pe date concrete și pe un dialog real cu societatea civilă.

Sunteți în poziția de a opri rapid un demers care este începutul unui proces de restrângere accelerată a spațiului civic din România.

Demersul semnat de peste 430 de organizații neguvernamentale reprezintă una dintre cele mai ample reacții publice recente ale societății civile față de o inițiativă legislativă privind activitatea ONG-urilor. Dezbaterea deschisă în jurul proiectului readuce în prim-plan tema echilibrului dintre transparență, control administrativ și protejarea libertății de asociere într-un stat democratic.

 

Notă editorială:

Articolul este realizat pe baza unei scrisori deschise semnate de peste 430 de organizații neguvernamentale din România și a unei postări publice publicate de Inițiativa România pe pagina oficială de Facebook.

Fragmente din document au fost reproduse în scop informativ și editorial, cu menționarea sursei.

Textul integral este disponibil aici

Imaginea reprezentativă este generată digital, în scop ilustrativ.

(Cătălina Mănoiu) Senatul a adoptat legea propusă de Liviu Dragnea privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup (video)

/0 Comentarii/în /de /1.847 vizite

foto: mediafax.ro
articol: Cătălina Mănoiu – mediafax.ro

7 octombrie 2015

Senatul a adoptat, miercuri, Legea privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, înscrisă la Senat de preşedintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, cu 52 de voturi “pentru”, 23 de voturi “împotrivă” şi 3 abţineri

Potrivit deciziei Senatului, defăimarea socială s-ar putea sancţiona cu amendă de la 1000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2000 la 100.000 lei, dacă vizează un grup social, o creştere aproape dublă faţă de valoarea maximă a amenzii de 60.000 lei stabilită de iniţiator.

(…)

Propunerea vizează înfiinţarea unui departament special în cadrul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar şi obligaţia ca radioul şi televiziunea publică să includă programe de promovare a toleranţei, profesorii să urmeze cursuri pe această temă, iar unităţile de învăţământ să adopte un “plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării”.

Persoana care se consideră vizată de defăimarea socială poate formula, în faţa instanţei de judecată, o cerere pentru acordarea de despăgubiri şi restabilirea situaţiei anterioare defăimării sau anularea situaţiei create prin discriminare, în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei sau „de la data la care persoana interesată putea să ia cunoştinţă de săvârşirea ei”, arată iniţiativa legislativă.

Potrivit proiectului iniţiat de social-democratul Liviu Dragnea, prin defăimarea socială se înţelege fapta sau afirmaţia prin care o persoană este pusă în situaţie de inferioritate pe temeiul apartenenţei sale la o categorie de persoane „care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, religie, origine etnică, limbă maternă, tradiţii culturale, apartenenţă politică, orientare sexuală, origine socială, dizabilităţi, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SISA”.

Iniţiativa legislativă prevede ca Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuzune să includă în grila de programe emisiuni pentru promovarea toleranţei faţă de diferenţele de grup, ce vor reprezenta minim 1% din totalul timpului de emisie, al fiecărui post de televiziune sau de radio pe care îl au în administrare.

Liviu Dragnea propune, în proiectul de lege depus la Senat, ca masterul didactic pentru formarea iniţială în vederea ocupării funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar să cuprindă cel puţin un curs obligatoriu privind principiile pentru promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup prin activittea educaţională şi regulile de soluţionare a cazurilor de discriminare, iar fişa de evaluare a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar să includă cel puţin un criteriu de performanţă privind promovarea demnităţii umane şi a toleranţei în activitatea didactică.

De asemenea, programa de examen pentru cadrele didactice titulare ar urma să includă, dacă legea va fi adoptată, însuşirea cunoştinţelor despre legislaţia privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup.

Unităţile de învăţământ vor fi obligate să adopte un plan anual pentru implementarea acţiunilor privind combaterea discriminării şi promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup, iar manualele şcolare şi materialele didactice aprobate de MECS vor urma să fie avizate în prealabil de Departamnetul pentru Promovarea Demnităţii Umane şi Toleranţei, a cărui înfiinţare este prevăzută în proiectul de lege depus la Senat

cititi mai ult pe mediafax.ro

Dan Şova, salvat pentru a doua oară de colegii din Senat. Cererea DNA a fost respinsă

/0 Comentarii/în /de /1.681 vizite

foto – ziarulatac.ro
articol – stiri.tvr.ro

Senatorii l-au salvat pe Dan Şova pentru a doua oară de întâlnirea cu judecătorii. Parlamentarii au respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a fostului ministru al Transporturilor. Liberalii au anunţat că vor să atace şi această hotărâre la Curtea Constituţională.

Senatorii au respins pentru a doua oară cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a lui Dan Şova. 72 de senatori au votat împotriva solicitării DNA şi 66, pentru, a transmis Ruxandra Gheorghe-Negrea, pentru Telejurnal. La o diferenţă de doar 6 voturi, solicitarea DNA a fost respinsă. Liberalii au votat la vedere, pentru încuviinţarea arestării, pentru ridicarea imunităţii lui Dan Şova, iar senatorii Puterii au votat secret. Procedura de reluare a votului a fost propusă de PSD, liberalii au contestat-o, dar în zadar, întrucât în Parlament cei mai mulţi contează şi se impun prin vot.

Povestea s-ar putea să nu se încheie în această seară, deoarece liberalii au anunţat că vor să atace şi această hotărâre la Curtea Constituţională.

Preşedintele Klaus Iohannis afirmă că, atunci când este vorba de statul de drept, că este din ce în ce mai greu de lucrat cu actualul Parlament şi cu actuala majoritate.

“Constat, din păcate, că, prin votul dat astăzi în Senat, Parlamentul perseverează în a obstrucţiona procesele din justiţie, apelând la tertipuri procedurale. Atunci când este vorba de statul de drept, este din ce în ce mai greu de lucrat cu acest Parlament şi această majoritate”, a scris Iohannis marţi seara pe Facebook.

articol preluat de pe http://stiri.tvr.ro/

Reexaminarea lui Iohannis pe Codul Silvic, respinsă în Senat: Motivele sunt nefundamentate

/0 Comentarii/în /de /1.311 vizite

articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Senatul a respins, săptămâna aceasta, cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Klaus Iohannis, la legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, legea fiind adoptată în varianta iniţială şi trimisă Camerei Deputaţilor, în calitate de for decizional.

Respingerea cererii de reexaminare a şefului statului a întrunit în Senat 58 de voturi favorabile, 27 de voturi ”împotrivă” şi o abţinere şi reprezintă o premieră, întrucât este prima cerere de reexaminare a lui Klaus Iohannis, în urma căreia Parlamentul nu îşi însuşeşte observaţiile şefului statului şi adoptă din nou legea în forma iniţială a Parlamentului.

Reprezentantul Guvernului la dezbaterile din Senat, secretarul de stat în Ministerul Mediului, Dan Popescu, a declarat că Guvernul susţine raportul comisiei de agricultură, de respingere a cererii de reexaminare, şi adoptarea legii în forma trimisă spre promulgare preşedintelui Klaus Iohannis.

Senatorul PSD Neculai Bereanu a declarat în plen că legea, din nefericire, în loc să fie promulgată şi trimisă la Monitorul Oficial, a fost trimisă la reexaminare şi se află din nou în Parlament.

”A fost dezbătută un an, de toate forţele şi toţi cei implicaţi şi îşi doresc această lege, de către proprietari şi de păduri, ONG-uri autorităţi locale. S-a decis că este o lege bună. Noi, ca partid, dorim să votăm legea aşa cum a fost votată ea iniţial”, a spus senatorul PSD.

Şi senatorul PSD Gabriela Crețu a luat cuvântul în plen, spunând că cererea de reexaminare pare a fi scrisă de ”un fundamentalism al doctrinei, care spune: piaţa este liberă, statul este impotent, Parlamentul trebuie să vegheze să nu se întâmple altfel”.

”Se pare că echipa domnului preşedinte nu a citit Constituţia, pentru că eu cred că preşedintele nu a citit această lege”, a mai spus senatoarea PSD.

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat, la rândul său, că este binevenită reglementarea şi limitarea cotei de piaţă a masei lemnoase, în anumite situaţii.

”Provin dintr-o zonă unde zi de zi se văd efectele negative ale acestui monopol pe piaţă. Nu cred că putem noi, Parlamentul, să legiferăm în interesul unei singure societăţi comerciale, în detrimentul IMM-urilor din domeniu. Este binevenită reglementarea, se găseşte pe toate pieţele. Singura diferenţă este că e mai strictă”, a mai spus senatorul UDMR.

El a precizat că, prin această lege, ”sute de mii de hectare vor veni spre ocoalele silvice, iar proprietarii vor semna contracte de pază sau amenajamente silvice”.

”Vom susţine legea şi motivele pentru care s-a solicitat reexaminarea nu sunt fundamentate”, a mai arătat Tanczos Barna.

Preşedintele Klaus Iohannis a retrimis, pe 23 martie, Parlamentului, Legea pentru modificarea şi completarea Codului Silvic, spre reexaminare, pe motiv că are prevederi de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi creează premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator.

Klaus Iohannis considera că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă la faptul că ”unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”.

cititi mai mult pe http://www.mediafax.ro/politic/reexaminarea-lui-iohannis-pe-codul-silvic-respinsa-in-senat-motivele-sunt-nefundamentate-14150298

Dan Şova scapă de arestare. Cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării nu a trecut de Senat

/0 Comentarii/în /de /1.623 vizite

foto – Mediafax
articol – Valentina Postelnicu – Mediafax

Cererea DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova nu trece de Senat, fiind întrunite 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri, pentru aprobare trebuind 85 de voturi favorabile.

Potrivit surselor citate, la votul asupra cererii DNA privind încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova au fost înregistrate 79 de voturi “pentru”, 67 “împotrivă”, 5 abţineri.

Alţi 17 senatori nu au fost prezenţi la vot.

articol preluat de pe http://www.mediafax.ro/

Dan Sova miruit in Parlament

sursa – https://www.youtube.com

Dan Șova, în Parlament: “Vă rog să-mi dați dreptul să mă apăr ca un om liber.”

sursa – https://www.youtube.com

Semne bune anul are!

/0 Comentarii/în /de /1.948 vizite

George Simion – adevarul.ro

Primul inter-grup parlamentar din România a fost lansat şi îşi propune susţinerea unirii cu Basarabia. Din grup fac parte 41 de parlamentari de la toate forţele politice. Ca blogger Adevărul, am putut asista şi la o nouă atitudine din partea atât de blamatei clase politice. Poate vom vedea şi o nouă Românie?

Gabriela Anghel, Sanda Ardeleanu, Viorel Badea, Camelia Bogdănici, Octavian Bumbu, Ştefan Burlacu, Leonard Cadăr, Cătălin Croitoru, Remus Cernea, Tudor Ciuhodaru, Grigore Crăciunescu, Ştefan Dalca,  Mihai Deaconu, Adrian Diaconu, Bogdan Diaconu, Dorin Dobra, Daniel Fenechiu, Nuţu Fonta, Daniel Gheorghe, Maria Grecea, Dragoş Gunia, Vicenţiu Irimie, Ion Cristinel Marian, Aurelian Mihai, Liliana Mincă, Octavian Motoc, Petru Movilă, Ilie Năstase, Ioan Oltean, Ninel Peia, Liviu Marian Pop, Ovidiu Raeţchi, Cristian Roman, Ionuţ Săvoiu, Radu Surugiu, Răzvan Tănase, Eugen Tomac, Varujan Vosganian, Valerian Vreme şi Radu Zlati

sunt numele parlamentarilor care au întemeiat grupul informa Prietenii Unirii care va activa în legislatura actuală în Parlamentul României. Alături de ei sunt aşteptaţi prin prezenţă şi, mai ales, prin fapte concrete, toţi colegii parlamentari care folosesc tema Unirii celor două state româneşti în campaniile electorale sau sunt alături sufleteşte de fraţii de peste Prut.

Grupul susţine mişcarea civică unionistă pe cale legislativă, de lobby, de reprezentare politică, prin acţiuni de imagine şi de intermediere a dialogului cu celelalte instituţii relevante şi are ca obiective facilitarea integrării dintre Republica Moldova şi România în plan economic, energetic, de apărare, educaţional, mass-media, infrastructură, socio-cultural, legislativ şi instituţional.

Grupul s-a lansat printr-o conferinţă, pe care o puteţi vedea integral aici:

Ce nu se vede pe înregistrare?

După conferinţa de presă, a avut loc prima şedinţă de lucru a grupului, la care au participat 14 parlamentari. Fiecare şi-a putut asuma un proiect personal de care să se ocupe, s-au ales reprezentanţii grupului pentru sesiunea în curs şi s-a stabilit paşii următori, până la şedinţa lunară următoare, din 10 martie.

Ca un om din interiorul mişcării unioniste, este reconfortant să vezi diferite şcoli de gândire privind abordarea reunificării, vizibile pe vârste şi pe doctrine politice. Şi mai reconfortant este că nu au existat, cel puţin pentru moment, tendinţe de a politiza grupul. Atât de blamata clasă politică are totuşi şi persoane luciden, conştiente de importanţa funcţiei pe care o deţin şi de rolul fiecăruia la scara istoriei.

Problematica Reunificării este una mare. Atât de mare încât nu ar ajunge nici măcar un Minister ca să o poată gestiona. Iniţiatorii şi-au propus crearea unui Minister pentru Republica Moldova precum şi o propunere concretă din partea României pentru al doilea stat românesc privind Unirea. Dacă acest lucru se va realiza sau nu, depinde de fiecare parlamentar în parte şi de efectele proiectelor pe care le vor coordona.

Şi de fiecare cititor în parte, în felul în care va şti să acţioneze în această direcţie.

Vor fi scrise în cartea de aur a istoriei neamului nostru numele celor 41 de parlamentari şi a celor care se vor alătura grupului ulterior ? Rămâne de văzut în viitorul apropiat…

articol preluat de pe http://adevarul.ro/